Istoria României România frumoasă

28 iulie în istoria Românilor

Foto: Prima salvare din București


1330 – Bătălia de la Velbužd

Purtată între armata sârbă, condusă de Regele Ștefan Uroš și armata bulgară, condusă de Împăratul Mihail Șișman (Mihail Asen al III-lea), la 28 iulie 1330, lângă orașul Velbužd (actualul Kiustendil). Basarab I, domnul Țării românești, a trimis un corp de oaste semnificativ ca sprijin armatei bulgare. Bătălia s-a încheiat cu victoria sârbilor

1468 – Noul Tratat moldo-polon

Satisfăcînd pretențiile, mai mult ceremoniale, ale suveranilor poloni, domnul Moldovei, Ștefan cel Mare a semnat la 28 iulie 1468 un nou Tratat moldo-polon, prin care domnul Moldovei a confirmat relațiile bilaterale stabilite anterior. Regele polon se obliga să nu adăpostească nici un pretendent la tronul Moldovei. Ulterior, nădăjduind că Polonia îi va da ajutor pentru reîntoarcerea Chiliei și a Cetății Albe, Ștefan al III-lea, însoțit de mari boieri, a prestat, în 1485 la Colomeea, omagiu regelui polon Cazimir al IV-lea Iagello

1866 – Principele Carol I a promulgat Legea electorală din 1866

Adunarea Constituantă a votat, la 6 iulie 1866, Legea electorală. Sancționată și promulgată de Principele Carol la 28 iulie, ea avea să fie publicată în Monitorul Oficial la 30 iulie, moment din care a devenit aplicabilă. Legea a reluat și detaliat prevederile electorale prevăzute în noua Constituție. Votul era cenzitar și secret

1868 – Trupa Mihail Pascali a început seria de spectacole de la Timișoara

Turneul bănățean al trupei Pascali a cuprins Lugoj (4–26 iulie), Timișoara (28 iulie–31 iulie) și Oravița (31 august). La Timișoara a stat o săptămână, prezentând trei spectacole, în 28, 30 și 31 iulie. Din trupă făcea parte Mihai Eminescu, sufleur, copist de roluri și secretar particular al directorului

1892 – S-a născut Victor Bădulescu

(n. 28 iulie 1892, Găești, Dâmbovița – d. decembrie 1953 sau ianuarie 1954, închisoarea Sighet)

Economist, membru titular (din 1938) al Academiei de științe din România, membru corespondent (din 1945) al Academiei Române. A studiat la Școala de Științe Politice din Paris, luând licența în Economie, după care a studiat și Dreptul, tot la Paris. A început cu funcția de conferențiar la Catedra de economie politică și finanțe a Facultății de Drept din București, a înființat Catedra de politică economică. A fost director al Băncii de Credit Român. A ocupat diverse demnități publice și de stat: subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor, la Ministerul Afacerilor Străine. A participat, la Națiunile Unite, la negocierile financiare și comerciale legate de plata datoriilor României de după al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost arestat și trimis la Închisoarea Sighet, unde a murit. După arestare, în 1948 a fost radiat dintre membrii Academiei române. În 1990 a fost reînregistrat, post-mortem. Lucrări publicate: Les Finances publiques en Roumanie, Situația financiară a căilor ferate, Probleme monetare internaționale, Tratat de politică comercială. Comerț exterior și schimburi internaționale

 

Ziua Națională a Ambulanței din România

1906 – Și-a început activitatea Serviciul de urgență Salvarea, din inițiativa dr. Nicolae Minovici

Profesorul dr. Nicolae Minovici a pus bazele Societății de Salvare din București, având drept sediu o clădire veche situată pe cheiul Dâmboviței. Prima ambulanță a circulat pe străzile Bucureștiului în 28 iulie 1906, cu un echipaj format din sergenți de oraș, medici interni și sanitari, instruiți chiar de dr. Nicolae Minovici. Prima Societate de Ambulanță din Balcani a fost înființată de prof. dr. Nicolae Minovici pe modelul primei stații de salvare, care funcționa deja la Viena. A funcționat sub deviza „Totdeauna tuturor, gata pentru ajutor”și a fost condus timp de 35 de ani de prof. dr. Nicolae Minovici care a întreținut Societatea din veniturile proprii sau cu ajutorul contribuției unor oameni generoși

Ziua Națională a Ambulanței din România este marcată de autoritățile publice centrale și locale prin organizarea de evenimente dedicate recunoașterii rolului ambulanței în salavarea de vieți omenești

 

1913 – Tratatul de pace de la București

La încheierea Conferinței de pace de la București (17/30 iulie – 28 iulie/10 august), convocată la sfârșitul celui doilea război balcanic, a fost semnat Tratatul de pace dintre România, Serbia, Grecia, Bulgaria și Turcia, care pune capăt celui de-al doilea război balcanic. În conformitate cu prevederile tratatului de pace, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo (Ecrene). Cadrilaterul avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră). În plus, Bulgaria se obliga să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice alt loc dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului

1914 – Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, fapt care a marcat Începutul Primului Război Mondial

Declanșarea războiului a fost provocată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, moștenitor al tronului Austro-Ungariei, de către naționalistul sârb Gavrilo Princip la Sarajevo la 28 iunie 1914. A fost un război global, declanșat în Europa, care a durat între 28 iulie 1914–11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de militari, inclusiv 60 de milioane de europeni, mobilizați într-unul dintre cele mai mari războaie din istorie. Peste nouă milioane de combatanți și șapte milioane de civili au murit ca urmare a războiului. La Consiliul de Coroană de la Sinaia, din 3 august 1914, s-a luat decizia ca România să adopte o poziție de neutralitate. Ulterior, s-a decis intrarea României în război împotriva Puterilor Centrale, începând cu data de 28 august 1916

1928 – S-a născut Adrian Rațiu

(n. 28 iulie 1913, București – d. 3 noiembrie 2005)

Compozitor și muzicolog, profesor universitar. A urmat Conservatorul București (1950–1956) cu prof. Chirescu, Constantinescu, Negrea, Buicliu, Klepper, Breazul, Comișel și Rogalski. A fost redactor al revistei Muzica, profesor de armonie la Universitatea de Muzică din București. A semnat o serie întreagă de articole și studii în revistele românești de specialitate. A compus muzică vocal simfonică: Odă păcii, muzică simfonică: Fugă pentru orchestră, muzică de cameră: Cvartet de coarde nr. 1, muzică corală: Inscripție, muzică vocală: Fragment dintr-un arc de triumf lui Beethoven

Adrian Rațiu ‎– Six Images For Orchestra / Impressions / Constellations Pian: Adrian Tomescu (1984)

1933 – A încetat din viață Zoltán Adorjáni (n. 10 octombrie 1880, Vânători, Mureș – d. 28 iulie 1933, Acățari, Mureș)

Scriitor și poet maghiar din Transilvania

1938 – A încetat din viață Dumitru Evolceanu (n. 1 octombrie 1865, Botoșani – d. 28 iulie 1938, Timișoara)

Critic literar, profesor de limba și literatura latină la Facultatea de Litere a Universității din București

1944 – Bombardament american asupra Bucureștiului

În primăvara și vara anului 1944, Bucureștiul a fost ținta bombardamentelor aeriene anglo-americane (aprilie–august), ruse (iulie 1944), dar și germane (24–26 august). În cursul lunii iulie, atacurile aeriene au fost susținute de aviația americană, în zilele de 22, 28 și 31 iulie, fiind atacate gările și căile de comunicație. O statistică a efectelor bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei arată că 55 la sută dintre obiectivele atinse au fost civile

1945 – A încetat din viață Leon Ghelerter (n. 27 ianuarie 1873, Iași – d. 28 iulie 1945, București)

Unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, doctor în medicină, ctitor de spitale, tribun și publicist

1949 – S-a născut Ioana Pavelescu

(n. 28 iulie 1955, București)

Actriță de teatru și film. Fiica actriței Corina Constantinescu, Ioana a crescut pe scenă și prin culisele teatrului, nașă fiindu-i o alta celebra actriță, Marietta Sadova. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoția 1972, clasa Ion Cojar). A debutat în film în 1969, la 14 ani, în comedia Pantoful cenușăresei, ultimul film al lui Jean Georgescu, dar afirmarea talentului ei actoricesc a avut loc cu rolul Ruxandra din Osânda (1976) de Sergiu Nicolescu, după Velerim și Veler Doamne de Victor Ion Popa, pentru care a fost nominalizată la Festivalul de la Moscova. Au urmat filme de notorietate ca Rătăcire, Cumpăna, Trandafirul galben, Întâlnirea, Întunecare, Totul se plătește, Mircea, Polul Sud, Jocul asasinilor sau spectacole de teatru. După 1992 actrița s-a stabilit în America

Osânda (1977)

1955 – S-a născut Vasile Andrei

(n. 28 iulie 1955, Albești, Ialomița)

Luptător care a practicat atât stilul greco-roman, cât și stilul liber, A debutat la Clubul Progresul București, sub conducerea lui Dumitru Pârvulescu, apoi a activat la CSA Steaua, fiind pregătit de Gheorghe Suteu. A fost laureat cu aur la Los Angeles 1984 și cu bronz la Moscova 1980, vicecampion mondial în 1982 și în 1986

 

1959 – Marele jaf de la Banca Națională

Pe 28 iulie 1959, șase persoane mascate și înarmate au jefuit o mașină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române. „București, orele 8:00 dimineața – un grup de cinci indivizi înarmați, patru bărbați și o femeie, purtând măști pe față și mănuși, au atacat și jefuit mașina Skoda Station, cu numărul de circulație 53693 B, proprietate a Băncii de Stat a orașului București, ce staționa în fața filialei B.R.P.R. a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de unde au furat suma de 1.686.000 lei. După comiterea atacului banditesc, autorii au dispărut, folosindu-se de un autoturism getax… Datorită muncii informative desfășurată de organele securității de stat, la data de 17 septembrie 1959, orele 19:00, au fost arestați autorii acestui act banditesc și unii din complicii și favorizatorii lor” (Din raportul Comisiei de Anchetă a Securității Statului). După două luni de anchetă fără precedent, implicând mii de interogatorii și omorârea în bătaie a cel puțin unei persoane (casierul de bancă Gogan), Securitatea a arestat șase persoane pe care le-a acuzat de comiterea loviturii: frații Alexandru și Paul Ioanid (născuți Leibovici), soții Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat (născut Glanstein) și Haralambie (Harry) Obodeanu. Surpriza a fost totală, pentru că suspecții, foști ilegaliști de origine evreiască, aveau legături importante în cercurile puterii și ale Securității. Alexandru Ioanid, colonel de Miliție, fusese căsătorit cu sora Marthei Cziko, soția ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta a fost încredințată serviciului condus de colonelul de securitate Gheorghe Enoiu, care a reușit, prin tortură, să-i facă pe cei șase să-și mărturisească vinovăția

Marele jaf comunist Documentar-reconstituire de Alexandru Solomon

1981 – S-a născut Alexandra Ungureanu

(n. 28 decembrie 1981, Onești, Bacău)

Cântăreață de muzică pop/house/dance. A participat la diverse concursuri de muzică pentru copii, în cadrul cărora a obținut rezultate remarcabile. Treptat, și-a format un repertoriu cu piese compuse pentru ea de Dinu Giurgiu, Ionel Tudor, Adrian Despot, Marius Țeicu sau Cornel Ilie și a participat la diverse emisiuni televizate. Începând cu anul 2001, a colaborat alături de formația Sistem, pentru care a înregistrat vocea principală a unor melodii precum Emoții, Senzații, Departe de tine. În 2003, obține locul al treilea la Selecția Națională pentru concursul muzical Eurovision cu piesa Make this love come true și a reprezentat România la festivalul Cerbul de Aur. A concertat alături de formații precum Holograf, Vița de Vie, Taxi

Alexandra Ungureanu feat. Marius Moga – Bate, bate

1985 – A încetat din viață Valeria Sadoveanu (n. 1907 – d. 28 iulie 1985, Văratic, Neamț) Scriitoare, cea de-a doua soție a lui Mihail Sadoveanu. După moartea soțului ei, s-a stabilit în apropierea Mănăstirii Văratec, unde a organizat un cerc literar informal și un grup ortodox de rugăciune, la care au luat parte istoricul literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga și poeta Ștefana Velisar Teodoreanu

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „28 iulie în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: