Istoria României România frumoasă

30 iulie în istoria Românilor

Foto: Tezaurul de la Hinova


1817 – S-a născut Alexandru Orăscu

(n. 30 iulie 1817, București – d. 16 decembrie 1894, București)

Arhitect, urbanist, inginer hotarnic, matematician, participant la Revoluția din 1848 și profesor universitar. În paralel cu liceul, a urmat cursurile speciale de matematici aplicate, introduse în 1835 şi care semnificau practic primul pas făcut către crearea unei facultăţi tehnico-ştiinţifice. La recomandarea lui Petrache Poenaru, în 1837 a fost numit „ajutor de arhitecton al Bucureştilor”, a bţinut diploma de inginer hotarnic, a urmat Academia de Arhitectură din Berlin. A fost Arhitectul Craiovei, a creat catedra de geometrie descriptivă la Colegiul Sf. Sava, care a stat la temelia înfiinţării Facultăţii de inginerie civilă, în cadrul căreia va preda şi noţiuni de arhitectură, rector al Universității București, președintele Ligii Culturale. A fost primul mare arhitect român, autorul Planului Orăscu al Bucureștilor, dar și al unor clădiri importante, ca Vechea Universitate, Grand Hotel du Boulevard, Biserica Domnița Bălașa, Cinema București

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească – Locotenența Domnească

La 30 iulie, Tinghir Effendi i-a felicitat pe noii locotenenți domnești, Nicolae Golescu, Ion Eliade Rădulescu și Christian Tell, asigurându-i că „oștile împărătești venite la Giurgiu sunt destinate spre a asigura liniștea și locotenența domnească, oricând va cere trebuința, se va putea sprijini pe aceste oștiri”. La sfatul lui Soliman Pașa, și în urma unor discuții avute de acesta cu Nicolae Golescu, a fost alcătuită o delegație, o deputăție, formată din cinci membri, Nicolae Bălcescu, Dimitrie Brătianu, Ștefan Golescu, Grigore Grădișteanu și Jean Honoré Ubicini Abdolonyme, ultimul în calitate de secretar, cu misiunea de a se deplasa la Constantinopol și a obține acolo recunoașterea noilor autorități de la București, a programului revoluției și a noii Constituții. Din păcate, misiunea deputăţiei române la Constantinopol nu va avea succes

1894 – S-a născut Păstorel Teodoreanu

(Alexandru Osvald Teodoreanu; n. 30 iulie 1894, Dorohoi – d. 17 martie 1964, București)

Avocat și scriitor, gastronom și iubitor de vinuri, membru de seamă al boemei ieșene și bucureștene. În 1916, a fost mobilizat ca tânăr sublocotenent în Regimentul 24 Artilerie, a luptat pe fronturile din Transilvania şi Moldova, s-a întors de două ori rănit, fiind decorat cu Steaua României şi avansat la gradul de căpitan. După război, a urmat cursurile Facultăţii de Drept a universităţii ieşene, dar a trecut efemer prin magistratură, la Tribunalul din Turnu-Severin. A debutat cu versuri în săptămânalul Capitala al lui Ion Th. Florescu, apoi a colaborat la mai multe reviste: Viața românească, Versuri și proză, Însemnări literare, Adevărul, Adevărul literar și artistic, Gândirea, Lumea, Opinia, Contimporanul, Lumea literară și artistică, Bilete de papagal, România literară, Jurnalul literar, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Vremea și la multe alte publicații, iar după a doua conflagrație mondială, la Lumea lui George Călinescu și mai târziu la Magazin. Primul volum publicat a fost Hronicul măscăriciului Vălătuc, aducându-i scriitorului prețuirea unor critici prestigioși, criticul literar George Călinescu comparându-l cu Gargantua și Pantagruel. A rămas în literatura română prin epigramele sale. Era fratele romancierului Ionel Teodoreanu. Din operele sale: Rodia de aur, Mici satisfacții, Tămâie și otravă, Berzele din Boureni, Gastronomice, Epigrame și alte rime vesele, Pahare și săgeți

O întâmplare de pe vremuri Adapatare radiofonică a piesei I-a venit numirea de Păstorel Teodoreanu

1897 – S-a născut Constantin Atanasiu

(n. 30 iulie 1897, Trușești, Botoșani – d. 27 noiembrie 1963, București)

Inginer electromecanic, licențiat în drept. A fost Consilier în Comisia prezdențială pentru refacerea economică după Al doilea Război Mondial, vicepreședinte al comitetului de stat al planificării, vicepreședinte al ASIT, director al Întreprinderii Franco-Române Brăila, unde a pus în funcțiune o turnătorie de oțel cu cuptor electric, subdirector general al CFR, unde a organizat atelierele CFR Craiova (ulterior Uzinele Electroputere Craiova). S-a remarcat prin munca depusă la reconstrucția căilor ferate și a telecomunicațiilor, distruse în parte după al doilea război mondial, la mecanizarea porturilor. A activat ca membru CAER și CSP și a conceput planuri pentru electrificarea României. A organizat și condus învățământul universitar de inginerie economică

1897 – S-a născut Iosif Keber

(n. 30 iulie 1897, Târgu-Jiu – d. 19 aprilie 1989, Târgu Jiu)

Pictor, specializat în pictura bisericească și restaurarea lăcașurilor de cult. A urmat cursurile Școlii de arte frumoase din Bucuresti, unde i-a avut ca profesori pe George Demetrescu Mirea și Costin Petrescu. A fost mobilizat în 1916 în Armata Română și a făcut armata la Infanterie. Încă de pe băncile Școlii de Arte Frumoase de la București, s-a făcut remarcat prin diversitatea stilurilor adoptate și prin stilul propriu pe care îl impregna pe material. A făcut pictură monumentală, gravură, desen, peisaj, portret sau natură statică. Studiile și le-a desăvârșit, însă, în străinătate, acolo unde s-a specializat în pictura bisericească. A pictat: Biserica Precupeții Vechi, din București, Schitul Darvari, Catredala Sfinții Voievozi din Târgu Jiu, Catedrala Ortodoxă din Rădăuți, Biserica Sfântul Elefterie Nou, din București

1919 – A încetat din viață Vasile G. Morțun (n. 30 noiembrie 1860, Roman, Neamț – d. 30 iulie 1919, Broșteni, Neamț)

Publicist, colecționar de artă și om politic, primul deputat socialist în Parlamentul României, ministru în guverne liberale

1920 – S-a născut Balogh Péter

(n. 30 iulie 1920, Mișca, Bihor – d. 4 martie 1994, București)

Sculptor. Între 1941–1953, a urmat studii la Școala de la Baia Mare, Școala Superioară de Arte Decorative, Budapesta, Ungaria cu profesorul Béla Ohmann, Școala de Arte Oradea, cu profesorul Iosif Fekete, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, cu profesorii Boris Caragea și Constantin Baraschi. Din 1948 a participat la majoritatea Saloanelor anuale și la Expozițiile tematice din țară, precum și la Bienalele de sculptură. Începând cu 1959 a participat la numeroase expoziții românești din străinătate și la manifestări internaționale organizate în Italia, Franța, Austria, Finlanda, India, Germania, Ungaria, Polonia, Iugoslavia, Cehoslovacia, având expoziții personale la București (1958, 1965, 1968, 1970, 1971, 1974, 1975, 1976, 1978), Baia Mare, Oradea, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Milano, Paris, Uppsala, Bonn, etc.

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/10/30/balogh-peter/

1921 – Legea nr. 3610/1921 pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș

A fost promulgată de Regele Ferdinand, la 23 iulie și a intrat în vigoare la 30 iulie. Prin această lege, s-au expropriat parţial moşiile celor rămaşi în ţară şi în totalitate domeniile celor plecaţi (în terminologia legii, cei declaraţi absenteişti)

1929 – A fost finalizată și sfințită Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți

Biserica a fost ridicată între anii 1915 și 1929, în apropiere de închisoarea din oraș. Construcția a început cu fondurile direcției generale a închisorilor din Petrograd (Basarabia fiind sub stăpânire țaristă), urmând ca hramul lăcașului de cult să fie Sfântul Alexie. În anul 1915 zidăria a fost ridicată până la jumătatea ferestrelor, dar din cauza Primului Război Mondial construcția a fost întreruptă. Construcția a fost reluată în vara anului 1924 (de data asta, în România) după planurile arhitectului Gavrilescu din Ministerul cultelor, iar hramul bisericii s-a hotărât să fie Sfinții apostoli Petru și Pavel. Construcția bisericii a fost terminată în 1929, cu fonduri eparhiale și cu ajutor de la Ministrul cultelor. După 10 ani de funcționare pe timpul administrației românești, biserica a fost închisă la venirea sovieticilor din 1940, fiind ulterior transformată în școală de sport

1929 – A fost adoptată Legea pentru organizarea penitenciarelor şi instituţiilor de prevenţie

Moment legislativ deosebit, care a fost apreciat în mod pozitiv şi pe plan internaţional. Congresul Comisiei Internaţionale Penale şi Penitenciare (Praga, 1930) şi-a însuşit principii de executare a pedepsei pe care România le adoptase cu un an înainte, iar o parte din acestea se regăsesc şi în Ansamblul de reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor, adoptat de O.N.U. în anul 1955. Legea instituie sistemul progresiv englez, prin reglementarea a trei faze în pregătirea condamnatului pentru a fi redat vieţii libere: 1) izolarea individuală, aplicată în raport cu condamnarea, fără a depăşi 3 ani pentru recidivişti; 2) faza de ţinere în comun pe timpul zilei şi izolare noaptea; 3) colonia de muncă, în care condamnaţii munceau în comun şi erau cazaţi, pe timpul nopţii, în dormitoare comune. Totodată, legea recunoaştea regimul politic în închisori. Art. 12, alin. (6) din lege prevedea: „Când detenţiunea este pronunţată ca pedeapsă politică, condamnaţii vor fi închişi în celule numai dacă vor cere şi dacă construcţiunea penitenciarului permite aceasta. De asemenea deţinuţii politici vor purta îmbrăcămintea lor proprie, vor coresponda prin scrisori, primi cărţi, reviste şi orice fel de publicaţii, vizite şi să-şi procure lucrurile necesare de dormit, alimente prin propriile lor mijloace, conform dispoziţiilor regulamentului. Ei vor fi obligaţi să muncească, însă vor avea facultatea să-şi aleagă una din muncile practicate în penitenciar, sub supravegherea directorului penitenciarului, să se îndeletnicească cu o muncă intelectuală”A intrat în vigoare la 1 ianuarie 1930

1936 – A încetat din viață Ion Borcea (n. 13 ianuarie 1879, Buhoci, Bacău – d. 30 iulie 1936, Agigea, Constanța)

Om de știință, zoolog specializat în ecosisteme marine, fiind fondatorul oceanografiei românești și a Stațiunii de Cercetări Maritime de la Agigea, membru corespondent al Academiei Române

1948 – A început Conferința de la Belgrad pentru reglementarea regimului navigaţiei pe Dunăre

Conferința (30 iulie–18 august) a fost încheiată cu Convenția despre regimul navigației pe Dunăre, semnată la Belgrad la 18 august 1948, împreună cu cele două anexe și protocolul adițional. Convenția asigura navigația liberă pe Dunăre pentru toate statele, de la Ulm la Marea Neagră, urmând brațul Sulina cu acces la Mare prin Canalul Sulina; statele riverane având obligația de a menține sectoarele lor pe Dunăre în stare de navigabilitate, cu dreptul stabilirii taxelor; stabilirea unei Comisiuni a Dunării, compusă din reprezentanți ai țărilor dunărene, excluzând statele occidentale neriverane

1952 – S-a născut Ilie Ilașcu

(n. 30 iulie 1952, Taxobeni, Fălești, Moldova)

Om politic basarabean, fost deţinut politic al regimului separatist de la Tiraspol, erou al luptei de eliberare națională a românilor basarabeni. Este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, președinte al Frontului Popular din Moldova – Filiala Tiraspol (1989-1992, an când a fost lichidată de forțele separatiste). A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două legislaturi (1994–1998; 1998–2000), senator în Parlamentul României (2000–2004; 2004–2008). În perioada 2001–2008 a fost membru titular al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegației României

1953 – S-a născut Nicolae Fulga

(n. 30 iulie 1953, Vâlcele, Olt – d. 31 ianuarie 2003, Slatina)

Prozator şi epigramist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română din Bucureşti. A condus ziarul Ţăranul, primul ziar comunal. A debutat la Albina (1953). A colaborat la: Luceafărul, România literară, Steaua, Orizont, ş.a. A fost director al Casei Municipale de Cultură, apoi director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina. Din scrierile sale: Drumuri în câmpie, Răsărit de soare, Cimitirul vesel

1962 – S-a născut Dana Deac

(n. 30 iulie 1962)

Jurnalistă, reporter de investigaţie şi moderator TV. La terminarea facultăţii, în 1986, a fost repartizată profesor de filosofie la Giurgiu și în paralel a colaborat la radio; din 1990, prin examen, s-a angajat full-time la radio. A lucrat apoi în TVR, în emisiunea Veniţi cu noi pe programul 2, la Tele 7 abc ca redactor-şef, din ianuarie 1998, la Antena 1, unde a fost producător, reporter şi moderator la Prezentul simplu, Cafeaua cu sare, Cutia neagră, 60 de minute cu Dana Deac, emisiuni de reportaje şi investigaţii recompensate cu premiul Clubului Român de Presă şi alte patru premii APTR. A fost director al postului de televiziune TVR 1

1980 – Tezaurul de la Hinova

La Hinova, Mehedinți, a fost descoperit, în ziua de 30 iulie 1980, un tezaur arheologic format din peste 9.639 piese; tezaurul cântărește cinci kilograme și este cel mai mare tezaur preistoric descoperit în România. Se crede că tezaurul datează de la sfârșitul mileniului al II-lea înaintea erei noastre. A fost descoperit în urma unor săpături arheologice sistematice efectuate în zona castrului roman de la Hinova

Mai mult: http://www.ziarulnatiunea.ro/2015/12/15/fabulosul-tezaur-geto-dac-de-la-hinova-mehedinti/

1985 – S-a născut Elena Gheorghe

(n. 30 iulie 1985, București)

Cântăreață de muzică pop-dance și latino. A debutat pe scena muzicii populare la vârsta de trei ani, cântând un duet împreună cu mama sa, cântăreața de muzică populară Marioara Man Gheorghe. În adolescență a participat la câteva festivaluri naționale, iar în anul….. a câștigat trofeul festivalului Ursulețul de aur din Baia Mare. A făcut parte din trupa Viva, alături de Adela Popescu, în 2002, a devenit vocea principală a formației Mandinga, prezent are o carieră solo

Recital Elena Gheorghe – Eurovision 2018 Salina Turda

1992 – A fost semnat Acordul Fullbright între Guvernele României şi Statelor Unite ale Americii

Acordul între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii pentru înființarea unui birou de schimburi româno-americane în domeniile învățământului și științei din 30 iulie 1992, a fost în vigoare între 6 octombrie 1993–27 decembrie 2001

1996 – A încetat din viață Constantin Teașcă (n. 25 septembrie 1922, Giurgiu, România – d. 30 iulie 1996, București)

Fost fotbalist, antrenor de fotbal și scriitor de cărți sportive

2007 – A încetat din viaţă Teoctist Arăpașu (Toader Arăpașu; n. 7 februarie 1915, Tocileni, Botoșani – d. 30 iulie 2007, București)

Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1986–2007), membru de onoare al Academiei Române

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „30 iulie în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: