Istoria României România frumoasă

31 iulie în istoria Românilor

Foto: Piatra Neamț


1227 – Începutul creștinării cumanilor și brodnicilor stabiliți în Subcarpații de Curbură

Botezul a fost oficiat între 31 iulie 1227–21 martie 1228, în prezența arhiepiscopului de Strigoniu, legat apostolic, a trei episcopi și a principelui de coroană al Ungariei, viitorul rege Bela al IV-lea. Regatul Ungariei a întemeiat o episcopie a cumanilor, direct subordonată scaunului apostolic, cu reședința la Civitas Milcoviae (astăzi Odobești). Creată în sudul Moldovei și în partea de răsărit a Țării Românești, avea ca scop extinderea autorității politice și confesionale a regatului Ungariei asupra populației de aici

1431 – Prima atestare a orașului Piatra Neamț

Primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca. 1387–1392) sub numele de Kamena (Piatra), în Lista orașelor valahe de la Dunare și în documentele asociate cu expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395, cand apare prima mențiune maghiară a localității: Karácsonkő: „in terra nostra Molduana ante villam Karácsonkő.” În actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dat Mănăstirii Bistrița două prisăci, este menționată și o „casă a lui Crăciun de la Piatra”. Cu timpul, Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468–1475) a unei Curți Domnești de către Ștefan cel Mare

1782 – Nicolae Vodă Caragea a înființat cel dintîi pașaport, Păsușul

Pentru a controla ieșirea din țară a celor nemulțumiți, Caradja a introdus pășușul, document de călătorie fără de care nu se putea părăsi țara

1866 – S-a născut Nicolae Coculescu

(n. 31 iulie 1866, Craiova – d. 5 noiembrie 1952, București)

Astronom, profesor universitar, membru fondator al Academiei de Științe din România. A urmat Facultatea de Științe din București, obținând licența în matematică în 1889, apoi a plecat la Paris, unde a obținut din nou licența în matematică. În 1892, în timp ce-și efectua stagiul la Observatorul astronomic din Paris, Nicolae Coculescu publica, în Comptes rendus des seances de l’Academie des sciences de Paris, primul său memoriu de mecanică cerească intitulat: Sur la stabilité du mouvement dans un cas particulier du problème des trois corps. În 1895, își susține teza în matematică la Sorbona cu un subiect din mecanica cerească: Sur les expressions approchées des termes d’ordre élevé dans le développement de la fonction perturbatrice (Asupra expresiilor apropriate ale termenilor de ordin ridicat, în dezvoltarea funcției perturbatoare), publicată în Journal de mathématiques pures et appliqués. A fost profesor de astronomie la Universitatea din București. În 1908 a înființat Observatorul Astronomic din București. Este cunoscut pentru studiile sale de mecanică cerească asupra calculului perturbațiilor planetare. Din lucrările sale: Tratat elementar de Astronomie, Chestiunea calendarului, Teoria refracției astronomice, Lecțiuni elementare de mecanică cerească

1893 – S-a născut Aca de Barbu

(31 iulie 1893, Sighișoara – 21 martie 1958, București)

Soprană și pedagogă. A studiat la Conservatorul din Târgu Mureș. Admisă, direct în anul II, la Academia de Muzică din Viena, în 1910, după doi ani a renunțat din cauza unor probleme financiare. S-a pregătit un timp, în particular, cu profesorul Filip Forsten. În 1914 a semnat un contract cu opera din Hamburg. A cântat pe scenele Karlstheater, Baden bei Wien, Teplitz-Schönau, Grün, Volksoper din Viena, a fost prim-solistă a Operei din Cluj-Napoca (1922–1933) și a Operei Naționale din București (1933–1945). A fost numită director la Opera din Timișoara, întemeiată prin decret al Regelui Mihai la 30 martie 1946, unde va funcționa până în 1956, când a fost îndepărtată, din cauza originii sale nesănătoase. A continuat să predea la Conservatorul din București până la moarte

1896 – S-a născut George Fotino

(n. 31 iulie 1896, Craiova – d. 28 iunie 1969, București)

Jurist și istoric, membru corespondent al Academiei Române. Și-a făcut studiile la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, licențiat apoi în Drept la București, doctor în Drept la Paris în 1926. A luptat în Primul Război Mondial remarcându-se prin luptele de la Mărășești și a fost decorat cu Ordinul Virtutea Militară. A fost profesor universitar la București, decan al Facultății de Drept în anii războiului, cercetător al vechiului Drept, al cutumei. Ca om de cultură, a fost inițiatorul și realizatorul restaurării Palatului Goleștilor și amenajarea lui ca Muzeu, a tradus tragediile lui Sofocle: Aias, Electra, Filoctet, Oedip la Colonos, Antigona

1914 – A apărut cotidianul Ziua sub conducerea scriitorului Ion Slavici

Ziarul, de orientare pro-germană, era finanțat de Legația Germaniei. Surprinzătoarea orientare a lui Ioan Slavici, un critic cunoscut al Austro-Ungariei, ar fi fost dată de credința că, între pericolul austro-german și cel rusesc, ultimul era mult mai mare pentru România

1919 – A doua renunțare la tron a Prințului Carol al României

Prima renunțare a fost în septembrie 1918, când prințul a plecat de la Regimentul de vânători de munte și s-a căsătorit la Odesa cu Zizi Lambrino. Ce agrava capitolul era faptul că Odesa se afla pe teritoriul inamic, sub ocupația Puterilor Centrale, Carol fiind astfel vinovat de dezertare și trădare, cu circumstanțe agravante; țara se afla în război. Această căsătorie era o încălcare a Constituției și a Statulului Familiei Regale a României, fiind anulată de o instanță românească. Carol nu dorea să renunțe la legătura cu Zizi Lambrino, în plus, din această relație s-a născut un băiat, pe nume Mircea, socotit drept ilegitim, în ciuda faptului că a fost recunoscut de Principele Carol. În acest context, Carol a renunțat a doua oară la titlul și prerogativele de Principe Moștenitor, dar părinții săi l-au convins să revină asupra deciziei. Principele Carol a fost trimis într-un turneu mondial pentru a reprezenta Coroana Română, iar în 1921 s-a căsătorit cu Principesa Elena a Greciei și Danemarcei

1921 – A intrat în vigoare Tratatul de la Trianon

La 31 iulie 1921, ora 0.00, a intrat în vigoare Tratatul de la Trianon. Semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles, Franța, la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial (16 state aliate inclusiv România) și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a stabilit frontierele noului stat Ungaria, stat independent, cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie în mai 1921 și de Franța în iunie 1921. Aplicarea Tratatului de la Trianon a consfințit existența unui stat maghiar independent, trecerea către statele succesoare a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) și a 63% din populatie, aceasta din urmă în majoritatea ei alcătuită din etnici ne-maghiari. Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conștiința populației statelor succesoare; în principiu, pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfințit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania și a consfințit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de către forțele armate ale României, Cehoslovaciei, Statului Sîrbilor, Croaților și Slovenilor). Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat au fost delimitate în anii imediat următori

1922 – A încetat din viață Ștefan Petrovici (n. 3 aprilie 1859, Jabăr, Timiș – d. 31 iulie 1922, Caransebeș)

Avocat și om politic dedicat cauzei românilor bănățeni, deputat în Parlamentul de la Budapesta

1927 – S-a născut Ștefan Niculescu

(n. 31 iulie 1927, Moreni, Dâmbovița – d. 22 ianuarie 2008, București)

Compozitor, muzicolog și profesor universitar, membru titular (din 1997) al Academiei Române. A studiat la Academia Regală de Muzică din București (1941–1946), s-a reprofilat apoi pe inginerie (studii la Institutul de Construcții Civile din București, până în 1950), în cele din urmă revenind la Academia de Muzică, unde a studiat compoziția cu Mihail Andricu. A participat la Școala pentru muzică nouă de la Darmstadt (1966–1969) și la Cursurile pentru muzică electronică de la studioul Siemens din München (1966). A lucrat ca profesor de pian, apoi cercetător la Institutul de Istoria Artei, a fost profesor universitar la Conservatorul din București, unde a predat analiză muzicală și compoziție. Creația sa se înscrie în zona muzicii culte contemporane și acoperă numeroase genuri muzicale. A fost preocupat de folclorul muzical al Extremului Orient, de heterofonie și de muzica electronică. A obținut Premiul ”Herder” (1994), premiul pentru muzicologie al Academiei Franceze (1972) și numeroase alte distincții. A fost membru al UCMR și al SACEM (Paris). A compus peste 70 de lucrări în genuri diverse, muzică simfonică: Simfonia I, pentru orchestră mare, Unisonos I, Unisonos II, Simfonia a II-a „Opus dacicum”, Simfonia a III-a „Cantos”, etc., muzică de cameră: Echos I, Hétérophonies pour Montreux, Chant-son, Undecimum, muzică cu voce: Aforisme de Heraclit, Invocatio, Psalmus, teatru liric: Cartea cu Apolodor operă-balet pentru copii. Libret de Gellu Naum. A contribuit la întocmirea monografiei George Enescu, pentru care a fost recompensat cu premiul Academiei Franceze

Ștefan Niculescu – Deisis

1931 – S-a instituit Ordinul Virtutea aeronautică

Destinat răsplătirii aviatorilor, a fost creat de Carol al II-lea, prin Decretul regal nr. 2895/31 iulie 1930, fiind primul ordin nu numai din România, ci și din lume, creat special pentru aviatori. Este de același rang cu Ordinul Virtutea Militară

 

 

1931 – A încetat din viață Aurel Cosma (n. 13/26 septembrie 1867, Beregsău Mare – d. 31 iulie 1931, Timișoara)

Avocat și om politic bănățean, artizan al unirii Banatului cu România, președinte al Partidului Național Român și al Consiliului Național Român din Timișoara, membru al Marelui Sfat Național Român, primul prefect al județului Timiș-Torontal după alipirea Banatului la România, deputat, senator și ministru

1939 – S-a născut Nicu Constantin

(n. 31 iulie 1939, Eforie Sud, Constanța – d. 15 septembrie 2009, București)

Actor de comedie în teatru, televiziune și film. De mic, a practicat tot soiul de meserii: ajutor la bostănăria turcului Cadri, vînzător de răcoritoare pe plajă, vînzător de lapte, vînzător de creveți la cornet, vînzător de ziare, sacagiu, bagajist la gară, etc., banii astfel cîștigați devenind o sursă serioasă pentru întreținerea familiei sale și, deseori, pentru ajutorarea familiilor mai nevoiașe din orășel. A urmat Școala Medie Tehnică de Marină din Constanța – profil navigație și motoare și Școala Populară de Arte din București. Și-a arătat de mic talentul, învățând lungi poeme pe care le recita fără cusur la serbările organizate în Eforie de Ziua Eroilor, făcându-se astfel remarcat. A debutat într-un spectacol de la Școala de Marină din Constanța, cu un moment satiric, Mâine vom fi pe mare, cu grupul Trio Scaramuța. Succesul fiind total, a oferit apoi publicului o altă compoziție a sa, Melodia constănțeană. A fost angajat al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (1960–2000), unde a susținut peste 9.000 de reprezentații, dintre care: Revista dragostei, La Grădina Cărăbuș, Costică, ne vede lumea!, Lasă supărarea-n hol, Nimic despre elefanți, Mi se pare că mă-nsor! și al Teatrului de Operetă „Ion Dacian” (1979–1982). În palmaresul înregistrărilor sale se află peste 30 de filme de scurt și lung metraj: Împușcături pe portativ, Septembrie, Alo aterizează străbunica, Întoarcere la dragostea dintâi, Secretul lui Bachus, Harababura, Ministerul comediei, The Prophecy: Forsaken; 600 de emisiuni de radio și peste 300 de televiziune. În 2005, în cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate

Întoarcere la dragostea dintâi (1981)

1944 – Bombardament american asupra Bucureștiului

În primăvara și vara anului 1944, Bucureștiul a fost ținta bombardamentelor aeriene anglo-americane (aprilie–august), ruse (iulie 1944), dar și germane (24–26 august). În cursul lunii iulie, atacurile aeriene au fost susținute de aviația americană, în zilele de 22, 28 și 31 iulie, fiind atacate gările și căile de comunicație. O statistică a efectelor bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei arată că 55 la sută dintre obiectivele atinse au fost civile

1949 – S-a născut Andrei Partoș

(n. 31 iulie 1949, Brașov)

Psiholog, jurnalist, realizator de radio și TV, DJ, colaborator permanent al Radio Televiziunii Române. A absolvit Facultatea de Filosofie, secția Psihologie din cadrul Universității București și timp de 10 ani a fost psiholog clinician la Policlinica de Copii din Spitalul Județean Constanța și la Spitalul Poroschia din Alexandria. De-a lungul întregii activități în lumea muzicală, a prezentat programe de discotecă și peste 500 de spectacole pop-rock, a efectuat transmisii în direct pentru mai multe posturi de radio, a fost reprezentantul pentru România al paginilor din EUROPOP BOOK, fiind singurul ziarist român invitat la Festivalul de la Bourges din 1990 și de la Bellefort (Les Eurockéennes, 1992 și 1993). Între 1979–1984 a fost colaborator permanent al Radio Televiziunii Române pentru emisiuni ca: Student Club, Muzicoteca pentru toți, Radio Recording, Revelionul Tinereții. Tot în această perioadă a realizat rubrici muzicale pentru Radio Vacanța Mamaia. A fondat revistele: Metronom, Pop Rock & Sport, Vox Pop Rock, a colaborat la Ziua, Academia Cațavencu, Privirea, Jurnalul Național, Universul Radio, Q Magazine. Din iulie 2003 a fost realizatorul emisiunii Psihologul muzical difuzată pe Radio România Actualități

1949 – S-a născut Mircea Baniciu

(n. 31 iulie 1949, Timișoara)

Compozitor, cântăreț și chitarist. S-a remarcat în muzica românească la începutul anilor ’70 când a devenit solist vocal al formației rock Phoenix. După fuga colegilor săi din țară în 1977, a început o carieră solo, timp în care a scos pe piață un EP și 4 albume.

Mircea Baniciu – Vara la țară

În 1992 a fondat trupa Pasărea Colibri, alături de Florian Pittiș, Mircea Vintilă și Vlady Cnejevici, cu care a cântat zece ani, răstimp în care au apărut pe piață 5 albume și un DVD. În 2002 revine în trupa Phoenix cu ocazia concertului aniversar la 40 de ani. În toamna anului 2007 părăsește din nou Phoenix, pentru a-și continua cariera solo

Gărâna Folk 2016 cu Mircea Baniciu

1950 – S-a născut Alexandru Vlad

(n. 31 iulie 1950, Suceagu, Cluj – d. 15 martie 2015, Cluj-Napoca)

Eseist, nuvelist, poet, prozator, publicist și traducător. A absolvit în 1975 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, secția limba și literatura română și limba și literatura engleză. În timpul studenției a frecventat sporadic Cenaclul Echinox. A fost, rând pe rând, anticar, galerist la UAP, dactilograf la IJTL, redactor la revista Steaua. Între aceste ocupații au fost și alte slujbe ocazionale (remizier la o echipă de fotbal, muncitor necalificat pe unele șantiere, proiecționist la un cinematograf sătesc, bibliotecar, etc.). A debutat editorial cu volumul de nuvele Aripa grifonului în 1980. După 1990 a lucrat în redacțiile mai multor publicații din Cluj-Napoca, a fost redactor pentru Cluj al revistei Vatra din Târgu Mureș și redactor al revistei de arte vizuale Balkon din Cluj. A publicat nuvele: Drumul spre Polul Sud,

1957 – A intrat în funcțiune primul reactor atomic românesc

Primul Reactor Atomic Românesc, 1957Între anii 1955–1957, o echipă mixtă româno-sovietică, utilizând un proiect tehnic furnizat de Uniunea Sovietică, a construit la Institutul de Fizică Atomică din București–Măgurele primul reactor nuclear de cercetare din sud-estul Europei: VVR-S-60. La 31 iulie 1957, reactorul a pornit, utilizând inițial combustibil nuclear din Uniunea Sovietică, de tip EK-10. După anul 1980, s-a folosit și combustibil nuclear înalt îmbogățit de tip S-36

1958 – Iolanda Balaș a stabilit al cincilea record mondial la săritura în înălțime

La Poiana Brașov (Poiana Stalin, pe atunci), campioana mondială a sărit 1,81 de metri. Timp de zece ani, ea a înregistrat 142 de victorii consecutive, performanță înscrisă în Cartea Recordurilor

 

1979 – A intrat în vigoare Decretul Consiliului de Stat nr. 283/1979 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă și reducerea consumului de energie electrică, energie termică și gaze naturale

Au început scumpirile și restricțiile impuse populației României, care se vor amplifica de la an la an, tot deceniul următor. Mare a parte din prevederile sale au fost abrogate la 1 iulie 1982 prin Decretul nr. 240/29iunie 1982 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodarirea judicioasă și reducerea în continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale și alți combustibili

1979 – Decretul nr. 284/1979 privind stabilirea sectoarelor Municipiului București

A intrat în vigoare la 1 august. Prevedea organizarea Bucureștiului pe 6 sectoare, stabilind în anexă delimitarea acestora. Acest decret a devenit Legea nr. 31/14 decembrie 1979 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 284/1979 privind stabilirea sectoarelor municipiului București

 

1986 – A încetat din viață Iustin Moisescu (n. 5 martie 1910, Cândești, Argeș – d. 31 iulie 1986, București)

Al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, profesor universitar

1990 – Ziua de 1 decembrie a fost declarată zi națională și sărbătoare publică în România

Prin legea nr. 10/31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95/1 august 1990. Alegerea zilei de 1 decembrie ca Zi Națională a făcut trimitere la Marea Unire, unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în anul 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Adoptată de un Parlament dominat de FSN, legea a avut în vedere atât combaterea simpatiilor legate de tradiția monarhică a României, cu sărbătoarea națională istorică pe 10 mai, cât și contracararea opoziției anticomuniste, care ceruse adoptare zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională

1998 – A încetat din viață Ioan Ploscaru (n. 19 noiembrie 1911, Frata, comitatul Cluj – d. 31 iulie 1998, Lugoj)

Episcop greco-catolic, deținut politic, autor de memorii, unul din liderii Bisericii Române Unite în perioada clandestinității

2003 – A încetat din viață Elena Curelaru (n. 20 decembrie 1922 Dorohoi – d. 31 iulie 2003)

Poetă și pictoriță, membră a cenaclurilor literare Septentrion (Dorohoi) și „G. Călinescu” (Iași) și a cenaclului de arte plastice „Artur Verona”

2003 – A încetat din viață Nicolae Fulga (n. 30 iulie 1935, Vâlcele, Olt – d. 31 ianuarie 2003, Slatina)

Prozator și epigramist, membru al Uniunii Scriitorilor din România

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „31 iulie în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: