Istoria României România frumoasă

1 august în istoria Românilor

Foto: Prima ședință a Societății Literare Române


 

1473 – Zalău a fost declarat oraș-târg de Matia Corvin, regele Ungariei și Boemiei

Prima menționare scrisă cu privire la Zalău apare în Gesta Hungarorum, lucrare definitivată între anii 1200–1230. În baza acestei surse, Zalăul va fi existat ca așezare încă din jurul anului 900. Mai apare la 1220 sub numele de villa Ziloc. După năvălirile tătare și pustiirea orașului din 1241, Zalăul intră în 1246 în administrarea episcopatului catolic de la Oradea și este menținut sub această administrație până în anul 1542, când intră în componența Principatului Transilvaniei. La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei și Boemiei, declară Zalăul pentru prima dată oraș-târg, oppidum Zilah, privilegiu care scotea orașul de sub dominația comitatului, acordând dreptul de comerț liber cu toată țara și oferindu-i independență economică

1770 – Bătălia de lângă Cahul

A fost cea mai importantă bătălie a războiului ruso-turc (1768–1774) și una dintre cele mai mari bătălii din secolul al XVIII-lea. A avut loc la 1 august 1770, la doar două săptămâni după victoria rusă la Larga. Trupele otomane au fost înfrânte de armata rusă și detașamente de voluntari români

1860 – S-a născut Bazil G. Assan

(n. 1 august 1860, București – d. 16 iunie 1918, Montreux, Elveția)

Inginer și explorator, membru al Societății geografice române. A construit în București două mori sistematice, o fabrică de săpun și una de vopsele și lacuri. În 1904 a construit un siloz de grâu cu 28 de celule, cu o capacitate de 700 de vagoane, având o înălțime de 41 m, la timpul acela cea mai înaltă clădire din București. Din dorința de a crea o industrie competitivă pe plan mondial, a întreprins o călătorie în SUA, pentru a studia industria americană și a introduce metodele cele mai avansate în industria românească, construind o fabrică de uleiuri comestibile din porumb, prima din țară, ca urmare a acestei experiențe. A fost primul care a proiectat un canal navigabil între Cernavodă și Constanța. În vara anului 1896, Bazil Assan s-a îmbarcat pe vasul norvegian Erling Jart, împreuna cu un grup de oameni de știință din mai multe țări, care au ajuns în regiunile arctice, până la 81 grade 35’ latitudine nordică. El a fost primul român care a ajuns în ținuturile polare. A studiat structura geologică și resursele naturale ale arhipelagului Svalbard (de unde a adus 80 de specii de plante), formarea aisbergurilor și condițiile bioclimaterice. Între 1897–1898 a efectuat o călătorie pe ruta Constantinopol–Alexandria–Ceylon–Singapore–Hong Kong–Shanghai–Nagasaki–Tokyo–Yokohama–San Francisco–New York–Londra, ocazie cu care a devenit nu numai primul român care a călătorit în jurul lumii, ci și primul român care a incheiat contracte comerciale în Extremul Orient. A fost și deținătorul automobilului cu nr. 1 din București

Mai mult: https://www.natgeo.ro/explorari/expeditii/9958-bazil-g-assan

1862 – Constituirea Ministerului Afacerilor Străine al României

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Principatelor Unite a marcat intrarea într-o nouă etapă de afirmare a statului român, în raporturile sale cu statele europene. Printre măsurile de modernizare a statului s-a înscris și organizarea Ministerului Afacerilor Externe. Concomitent cu trimiterea la Paris și la Constantinopol a unor reprezentanți care aveau misiunea de a obține recunoașterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, se organiza noua instituție, sub titulatura oficială de Departamentul Trebilor Străine și de Stat. Decretul Domnesc nr. 168 din 27 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, prevedea înființarea următoarelor secții ale ministerului: Cancelarie, Afaceri Consulare, Politic, Contencios, Publicații Oficiale. La conducerea acestuia a fost numit Apostol Arsache. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite

1865 – A apărut la București prima gazetă muncitorească din România, Tipograful român

Revistă bilunară (24 de numere, 1 august1865–15 iulie 1966) sub direcția proprietarilor, G. Walter și P. Ispirescu

1867 – Prima ședință a Societății Literare Române

Sosirea la București, la 31 iulie, a celor mai importante personalități, membri ai Societății, venite din toate regiunile cu ocazia deschiderii lucrărilor primei ședințe, a fost un adevărat eveniment. Li s-a pregătit o primire fastuoasă la Șosea, sub „un umbrar decorat cu scudele și drapelele provinciilor române“. La 1 august 1867 s-a desfășurat ședința inaugurală. Pe străzile pe unde s-au deplasat membrii Societății, elevi din școlile bucureșteni intonau cântece, Hora Unirii și alte „imnuri naționale“. Ședința inaugurală s-a desfășurat în prezența miniștrilor și a numeroși spectatori. S-a vernisat un bust al lui Zappa și s-a cântat Mult e dulce și frumoasă limba ce vorbim. Cuvintele lui Timotei Cipariu – „Am început a ne libera patria, am început a ne libera limba; am început, domnilor, abia am început, dar nu am terminat; rămâne să continuăm și să terminăm“ – au fost salutate cu aplauze furtunoase. Inaugurarea s-a desfășurat în casele lui Constantin Ghica „de lângă intrarea Cișmigiului“. A fost decisă adoptarea numelui de Societatea Academică Română. Membrilor fondatori inițiali li s-au mai adăugat Iosif Hodoșiu (reprezentând Maramureșul), Ștefan Gonata, Alexandru Roman. În total, numărul membrilor fondatori a ajuns la 25. Primul președinte al Societății Academice Române a fost Ion Heliade Rădulescu (până la 1 august 1870). Instituția nou fondată a fost pentru început o societate națională enciclopedică. Ea a devenit reprezentativă pentru spiritualitatea română, reunind oameni de cultură din țară și apoi din întreaga lume

1883 – S-a născut Pantelimon (Pan) Halippa

(n. 1 august 1883, Cubolta, Soroca – d. 30 aprilie 1979, București)

Poet, publicist și om politic basarabean, membru corespondent al Academiei Române (exclus în 1948, repus în drepturi în 1990). Este unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. După ce a absolvit seminarul în 1904, s-a înscris la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Dorpat (astăzi Tartu, Estonia). Un an mai târziu a izbucnit revoluția și a fost nevoit să renunțe la studii. Revenit la Chișinău, s-a apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la revista Basarabia, prima publicație română a epocii, în paginile căreia a tipărit imnul revoluționar Deșteaptă-te, române, fapt pentru care a fost urmărit de autoritățile țariste. S-a refugiat la Iași, s-a înscris la facultatea de litere și filosofie, ale cărei cursuri le-a urmat între 1908–1912, a colaborat la revista Viața românească, în care a publicat Scrisorile din Basarabia. În 1908 a tipărit la Chișinău, cu caractere chirilice, Pilde și povețe, prima carte literară din Basarabia, iar în 1912 lucrarea Basarabia, schiță geografică, iar în 1913, a publicat împreună cu Nicolae Alexandri și cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul Cuvânt moldovenesc, al cărui director a fost. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918, ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Din scrierile sale: Basarabia sub împăratul Alexandru I, Calvarul românilor basarabeni și bucovineni. Documente, Flori de pârloagă

1884 – S-a născut Alexandru Papacostea

(n. 1 august 1884, Moldoviște, Macedonia – d. 1925, Macedonia)

Jurist, economist, publicist, politolog. A fost descendentul unei familii de intelectuali; Goga Papacostea, tatăl său a fost cel care a înființat prima școală românească în Macedonia. A fost profesor universitar la Cernăuți, la Iași și la București. A scris lucrări de drept constituțional comparat și de istorie a doctrinelor economice și politice, singura sa carte, România politică: doctrină, idei, figuri 1907–1925 (1925) a apărut post-mortem. A fost membru al Partidului Conservator, secretarul politic al lui Alexandru Marghiloman

1891 – S-a născut Grigore Brezeanu

(n. 1 august 1891, Micșunești-Greci, Ilfov – d. 23 mai 1919, Cluj-Napoca)

Regizor, scenarist și actor de film. A absolvit în anul 1910 Conservatorul de Artă Dramatică din București, secția actorie. A realizat filme documentare și primele filme de ficțiune românești: Înșiră-te, mărgărite, Amor fatal, Marina de război română, Călimănești, a fost producător pentru Independența României alături de Leon Popescu, Societatea actorilor Teatrului Național din București și Pascal Vidrașcu. A murit la vârsta de 28 ani

Independenta Romaniei (1912) – film mut

1901 – A apărut tratatul Histoire de la langue roumaine de Ovidiu Densușianu

Prima mare operă de sinteză consacrată originii și evoluției limbii române, conține 2 volume, Histoire de la langue roumaine – Les origines (1901) și Histoire de la langue roumaine – Le XVIème siècle (1938)

1908 – S-a născut Grigore Niculescu-Buzești

(n. 1 august 1908, Sărata, Buzău – d. 12 octombrie 1949, New York)

Diplomat și politician care a îndeplinit funcția de ministru de externe. A absolvit în 1929 cursurile Facultății de Drept ale Universității din București, în același an s-a înscris la examenul de atașat de Legație, funcție pe care a ocupat-o anul următor. A îndeplinit mai multe funcții în cadrul Ministerul de Externe, a fost trimis peste hotare ca secretar la Legația română de pe lângă Societatea Națiunilor (Geneva), secretar de Legație la Stockholm și la Riga. A fost principalul om de legătură dintre Iuliu Maniu și regele Mihai în lunile care au precedat lovitura de stat de la 23 august 1944, jucând astfel un rol în îndepărtarea de la putere a generalului Antonescu și instaurarea unui regim constituțional de scurtă durată în România. Plecat în exil, a primit un mandat de la partidele democratice să le reprezinte în străinătate. A fost condamnat în contumacie la muncă silnică pe viață în cadrul procesului conducătorilor PNȚ din 1947. Până la moartea sa, a fost unul dintre reprezentanții PNȚ în Comitetul Național Român

1908 – A încetat din viață Ștefan Dimitrie Grecianu (n. 19 septembrie 1825, București – d. 1 august 1908, București)

Istoric, genealogist, heraldist, procuror și judecător, membru de onoare al Academiei Române

1909 – Alexandru Davilla a înființat Compania Dramatică Davila

Prima companie particulară de teatru din România, cu statut propriu, prima încercare de teatru susținută material de stat și apreciată de marile personalități ale vremii, având printre societari pe marii actori de mai tarziu: Toni Bulandra, Lucia Sturdza-Bulandra, Marioara Voiculescu, Niculescu-Buzau, Ion Manolescu, Roland Bulfinski, Gheorge Storin. Pentru prima reprezentație a trupei, care s-a jucat la 12 septembrie, I.L. Caragiale a scris un fel de uvertură, instantaneul într-un act Începem – rolul Directorului fiind interpretat chiar de Davila

1915 – S-a născut Gellu Naum

(n. 1 august 1915, București – d. 29 septembrie 2001, București)

Eseist, poet, prozator și dramaturg, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european. A început să scrie versuri din timpul liceului, în urma unui pariu și a debutat cu două poezii publicate în revista Cuvântul. Între 1933–1937, a urmat cursurile Universității din București, studiind filosofia. În 1935, studentul Naum din anul III a fost percheziționat și arestat pentru că a fost surprins scriind „parole cu caracter subversiv” pe zidurile caselor din străzile Dr. Sergiu, Dr. Felix și Bd. Cuza. A plecat în 1938 la Paris, unde a continuat studiile de filozofie la Sorbonna, pregătind o teză de doctorat despre Pierre Abélard (teolog și filozof scolastic francez). La Paris a luat contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. Întors în țară în 1939, a fost mobilizat și trimis pe frontul de Răsărit. În 1941 s-a constituit grupul suprarealist român, alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu și Paul Păun, a cărui activitate deosebit de intensă între anii 1945–1947 l-a făcut pe André Breton să afirme: „Centrul lumii [suprarealiste] s-a mutat la București”. A scris poemul cu tentă filozofică și ezoterică Calea șarpelui, care i-a marcat definitiv stilul; cărți de literatură pentru copii: Carte cu Apolodor, dar și de literatură proletcultistă: Soarele calm, Tabăra din munți

 

Ziua Tanchiștilor

1919 – A fost fost constituit primul batalion de tancuri din Armata Română

La garnizoana militară din Mihai Bravu (județul Giurgiu) s-a înființat un batalion de care de asalt, act ce a marcat apariția armei tancuri în Armata României. Ziua Tanchiștilor a fost instituită prin ordinul regelui Ferdinand I

 

1939 – S-a născut Valeria Seciu

(n. 1 august 1939 în București)

Actriță de teatru, film, radio, voce și televiziune. A urmat cursurile Institutului de Teatru din București, la clasa lui A. Pop Marțian, între 1960–1964, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care, ulterior, avea să-i devină soț. A debutat, în 1964, pe scena Teatrului Național din București, în piesa Eminescu de Mircea Ștefănescu, în rolul Veronica Micle, dar și în film, jucând în pelicula Casa neterminată, regizată de Andrei Blaier. După doi ani petrecuți la Cluj, unde a interpretat două roluri, în Androcle și leul de G.B. Shaw și Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, a revenit în echipa Teatrului Național din București (memorabilă rămâne prezența ei în Cordelia din Regele Lear în regia lui Radu Penciulescu), pe care, cu excepția câtorva colaborări, nu a mai părăsit-o până în 1978, când s-a alăturat trupei Teatrului Mic. Marile roluri din această etapă le-a creat în spectacole precum Să îmbrăcăm pe cei goi, Maestrul și Margareta, Niște țărani, Cerul înstelat deasupra noastră, Doamna cu camelii. A înființat și condus Teatrul Levant, una dintre primele instituții independente de gen apărute după căderea regimului comunist. A jucat în numeroase filme: Parașutiștii, Regăsire, Înainte de tăcere, Bună seara, Irina, Mult mai de preț e iubirea, Adela

Fabula A fost odată… cu Valeria Seciu

1943 – Al doilea raid american asupra României, Operațiunea Tidal Wave

Bombardament aerian al Statelor Unite asupra rafinăriilor de petrol de la Ploiești, la 1 august 1943, între orele 13.08–16.00, sub denumirea de cod Tidal Wave (Valul nimicitor). Pregătit cu minuțiozitate, atacul aerian a fost executat cu 177 bombardiere Consolidates B 24 Libertador, din Armata 9 aeriană a SUA, care au parcurs itinerariul de la Bengazi (Libia) până la Ploiești (3.700 km), într un singur zbor, atacând la mică înălțime (până la 150 m), în formațiuni mici (10–18 avioane) orașul Ploiești și zona înconjurătoare. Ineditul operației aeriene, itinerariul și distanța mare care trebuia parcursă (prin spațiul controlat de inamic), cantitatea mare de armament, bombe, benzină și alte materiale transportate, precum și alți factori au făcut ca misiunea primită de echipajele celor cinci grupuri de aviație (Liberandos, Circul Ambulant, Pyramiderii, Biletele negre și Scorpionii) să fie de sacrificiu. Ajunse în zona Ploiești, bombardierele americane au aruncat (după datele oferite de Subsecretariatul de Stat al Aerului) 520 bombe explozive de 225 și 450 kg (58 nu au explodat) și 4 343 bombe incendiare de 1 kg (1 195 nu au explodat). Deși s-au produs pagube însemnate rafinăriilor din Valea Prahovei (45% din capactatea de distilare și 40% din cea de cracare), distrugându-se parțial 6 rafinării, producția de benzină nu a fost afectată în mod hotărâtor. Pierderile materiale au fost reduse datorită zidurilor de protecție, batalurilor de apă și altor mijloace de protecție. Alarmată, înainte de pătrunderea bombardierelor americane pe teritoriul national, aviația de vânătoare română (31 avioane) și germană (26 avioane) a decolat la ora 13.18, ridicându-se la circa 5 000 metri altitudine, deși avioanele inamice zburau la înălțimi mici (pentru a ieși din raza de acțiune a radiolocatoarelor). Cele 57 de avioane române și germane, care au putut decola, au efectuat 123 ieșiri (52 române și 69 germane), atacând circa 60–70 de bombardiere americane, în luptele aeriene fiind pierdute două avioane românești și 11 avioane germane, precum și 4 ofițeri aviatori (2 români și 2 germani). Artileria antiaeriană a angajat 52 de baterii (21 românești și 31 germane), cu un total de 374 guri de foc (cele 33 baterii grele au tras 1 703 lovituri, iar cele 17 baterii ușoare 18 000 de lovituri)

1943 – A încetat din viață Horia Creangă (n. 1892, București – d. 1 august 1943, Viena)

Arhitect, promotor al arhitecturii moderne în România, a construit peste 70 de edificii administrative, social-culturale, industriale, dar și clădiri de locuințe (blocul ARO), nepotul lui Ion Creangă

1945 – S-a născut Tudor Gheorghe

(n. 1 august 1945, Podari, Dolj)

Compozitor, solist vocal, instrumentist, actor. A urmat cursurile Institutului de Teatru din București, clasa de actorie, absolvind în 1966. A fost angajat la Teatrul Național din Craiova, devenind, la 21 de ani, unul dintre cei mai tineri actori din țară. După rolurile jucate în studenție, a debutat pe scena Naționalului craiovean în rolul Paznicul tânăr din Cocoșul negru, de Victor Eftimiu. Persecutat politic în perioada comunistă, i-au fost cenzurate spectacolele, iar în anul 1987, i-a fost interzis să concerteze, revenind după revoluția din decembrie 1989. A realizat numeroase spectacole de muzică și poezie, în țară și străinătate: Menestrel la curțile dorului, Șapte balade, Săptămâna risipitorului de frumuseți, Calvarul unei inime pribegi

Tudor Gheorghe – Refrene dintr un București european

1947 – S-a născut Adina Popescu

(n. 1 august 1947)

Actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” în 1969 la clasa profesorului George Dan Loghin, conferențiar Dem Rădulescu, asistent Adriana Popovici. Și-a susținut examenul de stat cu rolul Ioana D’Arc din piesa Ciocârlia de Jean Anouillh. După absolvire a fost angajată doi ani la Teatrul „Al. Davilla” din Pitești, la Teatrul „Ion Vasilescu” din București (1971–1981). A debutat în 1972 în filmul lui Virgil Calotescu Dragostea incepe vineri unde, alături de regretatul Peter Paulhoffer formeaza un cuplu de îndragostiți deosebit de dramatic. Din 1981 a devenit actriță a Teatrului de Comedie din București. Dintre nenumăratele roluri interpretate de-a lungul carierei cu farmec și profesionalism le amintim pe cele din spectacolele: Acceleratul 402, Acul cumetrei Gurton, Dar nu e nimic serios – Pirandello, Adam și Eva, Bunica se marită, Scandal în culise, Transport de femei. S-a retras din teatru la 53 de ani. A fost distribuită și în 21 de producții cinematografice printre care: Dragostea începe vineri, Domnișoara Nastasia, Râul care urcă muntele, Nea Marin Miliardar, Ultima noapte de dragoste, Din dragoste cu cele mai bune intenții

Dragostea începe Vineri (1972)

1949 – S-a născut Mugur Isărescu

(n. 1 august 1949, Drăgășani, Vâlcea)

Economist care îndeplinește în prezent funcția de guvernator al Băncii Naționale, fost prim-ministru al României (1999–2000), membru titular (din 2006) al Academiei Române. A absolvit în 1971 cursurile Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din București. A lucrat ca cercetător științific la Institutul de Economie Mondială din București, la Ministerul Afacerilor Externe, apoi ca reprezentant comercial la Ambasada României din Statele Unite ale Americii, iar din septembrie 1990 a fost numit Guvernatorul Băncii Naționale a României. Este cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume

1953 – S-a născut Dana Dogaru

(n. 1 august 1953, București)

Actriță de teatru și film. Din copilărie a fascinat-o scena și a dorit să fie actriță. În 1976 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București la clasa profesoarei Beate Fredanov. A debutat în teatru în 1977 cu rolul Evei în piesa Ulciorul sfărâmat de Heinrich von Kleist la Teatrul „Nottara”, urmat de alte roluri ca: Stanca în Răceala de Marin Sorescu, Fata din Jocul de Ion Băieșu, Juliette din Mâța în sac de Georges Feydeau, Silvia din Acești îngeri triști de D.R. Popescu, Paulina din Fecioara și moartea de Ariel Dorfman. Debutul în film a fost lung metrajul Eu, tu și Ovidiu, în 1977. Alte filme în care a fost distribuită: Hangița, Hanul dintre dealuri, Hârtia va fi albastră, E atât de aproape fericirea, Expediția, Francesca, Nunta mută, etc.

Hanul dintre dealuri (1988)

1975 – Sesiunea finală a Conferinței la nivel înalt pentru securitate și cooperare în Europa, de la Helsinki

Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, deschisă la 3 iulie 1973 la Helsinki și continuată la Geneva între 18 septembrie 1973–21 iulie 1975, a fost încheiată la Helsinki, la 1 august 1975, de înalții Reprezentanți ai Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Cehoslovaciei, Ciprului, Danemarcei, Elveției, Finlandei, Franței, Republicii Democrate Germane, Republicii Federale Germane, Greciei, Irlandei, Islandei, Italiei, Iugoslaviei, Liechtensteiunlui, Luxemburgului, Maltei, Marii Britanii, Monaco, Norvegiei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, României, San Marino, Spaniei, Statelor Unite ale Americii, Suedie, Turciei, Ungariei, U.R.S.S., Vaticanului. A fost semnat Actul Final de la Helsinki, fiind ratificat și publicat de statul român, la 13 august

1976 – S-a născut Liviu-Dieter Nisipeanu

(n. 1 august 1976, Brașov, România)

Mare maestru la șah. Primul său antrenor, cel care l-a îndrumat de la vârsta de 7 ani, a fost maestrul internațional Radovici Corvin. La vârsta de 17 ani a câștigat campionatul național de seniori. Consacrarea internațională a obținut-o în anul 1996 când a reușit un remarcabil loc 2 la Campionatul European de Juniori. A câștigat medalia de aur la Campionatul European de Șah (Varșovia, 2005); din 2014 reprezintă Germania

1977 – A început greva generală a minerilor din Valea Jiului

Este considerată cea mai mare acțiune revendicativă organizată de muncitori în timpul regimului comunist din România (1–3 august). Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni, greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului, Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani și Vulcan, și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative. Greviștii au fost organizați și conduși de câțiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre și Gheorghe Maniliuc. Cifrele, provenite din surse diferite, referitoare la numărul participanților variază între 10.000 și 40.000 (chiar 90.000). Revendicau îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă, au blocat exploatările și au cerut să discute numai cu Nicolae Ceaușescu. Ilie Verdeț și Clement Negruț s-au deplasat la fața locului, dar minerii nici nu au încercat să negocieze cu ei, cerând să discute direct cu secretarul general. Cei doi au fost sechestrați în ghereta portarului de la intrarea nr. 2 a Minei Lupeni. La insistența greviștilor, Verdeț l-a sunat prin telefon pe Ceaușescu, care se afla în concediu pe litoralul Mării Negre. Ceaușescu și-a întrerupt concediul, și s-a deplasat mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu și Deva, și a preluat comanda trupelor de Securitate și a funcționarilor de partid, care au fost angajate în stingerea focarului protestatar

1982 – A fost inaugurat stadionul Jiul din Petroșani

Vechiul stadion, construit în 1922, a ars în 1975. Stadionul nou, cu o capacitate de 20.000 de locuri, s-a inaugurat la 1 august 1982, ceea ce coincidea cu Ziua Minerului. Deschiderea oficială a reunit zeci de activiști de partid din toată Valea Jiului

1990 – România a preluat, conform principiului rotației, președinția Consiliului de Securitate al ONU

În momentul preluării (1 august 1990), ca posibile teme pe agenda dezbaterilor se anunțau: avansarea unor noi soluții pentru impulsionarea procesului de pace din Orientul Mijlociu, examinarea situației din Asia de Sud-Est, inclusiv în problema reglementării problemei cambodgiene, depășirea impasului în chestiunea cipriotă, situația din America Centrală, dar și modalitățile de întărire a rolului Consiliului de Securitate în menținerea păcii și stabilității mondiale, în contextul creșterii contribuției și prestigiului Organizației Națiunilor Unite pe plan internațional. Hotărârile luate de acest organism al ONU în cursul lunii august s-au dovedit a fi esențiale pentru rezolvarea situației create de invadarea de către Irak a Kuweitului

1999 – A încetat din viață Silvia Dumitrescu-Timică (n. 29 octombrie 1902, Craiova – d. 1 august 1999, București)

Actriță cu o îndelungată carieră teatrală la Teatrul Ventura, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, Teatrul „Nottara” din București, la televiziune și în film

2003 – S-a înființat Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene

Ca urmare a procesului de transformare și redimensionare din cadrul Forțelor Aeriene, Școala de Aplicație pentru Aviație „Aurel Vlaicu” se transformă, în baza Ordinului ministrului apărării naționale nr. M. 12/21 februarie 1997, Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene și reunește cele trei categorii de arme specifice Forțelor Aeriene: aviație, artilerie, rachete sol-aer și radiolocație. Este redenumită Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene „Aurel Vlaicu” din 1 ianuarie 2003

2005 – Inaugurarea ansamblului monumental Memorialul Renașterii

Ansamblu monumental situat în Piața Revoluției (fostă Piața Palatului) din București, ridicat în memoria victimelor Revoluției române din 1989. Autorul lucrării este sculptorul Alexandru Ghilduș. În 15 decembrie 2004, președintele Ion Iliescu și primarul Traian Băsescu au pus piatra de temelie a monumentului, care a fost inaugurat la 1 august 2005. Memorial este format din mai multe elemente: Piața reculegerii, Zidul Amintirii, Piramida Izbânzii, Calea Biruinței

2008 – Serviciul BBC în limba română și Radio Europa Liberă și-au încetat activitatea

2008 – A încetat din viață Radu Grigorovici (n. 20 noiembrie 1911, Cernăuți – d . 1 august 2008, București)

Fizician, membru titular și vicepreședinte (1990–1994) al al Academiei Române, considerat fondatorul școlii românești de cercetare în domeniul fizicii

2014 – A încetat din viață Szabolcs (Szabi) Cseh (n. 11 decembrie 1942, Miercurea Ciuc – d. 1 august 2014, București)

Cascador și actor, zburător la trapez la Circul de Stat din București, a contribuit substanțial la crearea unui domeniu practic inexistent în România până atunci, cascadoria

2016 – A încetat din viață Regina Ana (Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite; n. 18 septembrie 1923, Paris, Franța – d. 1 august 2016, Morges, Elveția)

Principesă de Bourbon-Parma, soția regelui Mihai I al României

 

#Romaniafrumoasa

0 comentarii la „1 august în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: