Istoria României România frumoasă

2 august în istoria Românilor

Foto: S-a fondat Stadionul Național din București


1831 – S-a născut Gheorghe Burada

(n. 2 august 1831, Iași – d. 25 martie 1870, Iași)

Muzician, dirijor de cor, compozitor și profesor de teorie-solfegii. A studiat vioara în casa părintească. S-a perfecționat apoi în străinătate, cu diferiți profesori particulari la Paris, Viena și Dresda. Deși s-a specializat în studiul viorii, s-a afirmat ca dirijor de cor. În 1854, a înființat un cor religios, care cânta în limba română, dând răspunsuri la Sfânta Liturghie în Biserica Sfinții Atanasie și Chiril din Iași. În 1860, Gheorghe Burada a organizat și un curs de muzică vocală armonizată, la școala Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi, continuând conducerea corului său, care, până în 1863, a cântat alternativ la bisericile din Iași, făcând repetiții în casele de pe strada Sărăriei ale tatălui dirijorului, iar în 1864 a organizat corul de la Mitropolia Moldovei și Sucevei. A profesat și ca șef de orchestră la Teatrul cel Mare din Copou, făcând aranjamente muzicale pentru o serie de piese din repertoriul teatrului, a fost profesor la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din Iași

1848 – Revoluția de la 1848 în Țara Românească – Locotenența Domnească

La 2/14 august, Soliman Pașa i-a invitat pe consulii străini să recunoască Locotenența domnească și să stabilească cu ea relații oficiale normale. La 4 și 7 august, consulii Marii Britanii, Prusiei și Greciei s-au prezentat la reședința locotenenței domnești, pentru a o felicita. La 4 august, comisarul Porții s-a adresat direct poporului român, cerându-i să sprijine și să se supună Locotenenței domnești

1864 – A încetat din viață Ioan Maiorescu (Trifu; n. 28 ianuarie 1811, Bucerdea Grânoasă, Alba – d. 2 august 1864, Craiova)

Filolog, profesor de istorie, director al Școlii Centrale din Craiova, agent diplomatic al guvernului Țării Românești pe lângă dieta germană de la Frankfurt pe Main, tatăl lui Titu Maiorescu

1869 – Societatea Academică Română a primit prima donație de documente istorice

Biblioteca Societății Academice Române a fost înființată la 6/18 august 1867, la un an de la fondarea Societății Academice Române, donațiile constituind unul din principalele mijloace de creștere a colecțiilor. La 2/14 august 1869, Societatea Academică a primit cea dintâi donație de documente istorice, a lui V.A. Urechia. Tot V.A. Urechia va inaugura și seria donațiilor de scrisori, punând la dispoziția Academiei, la 12 august 1872, odată cu unele materiale numismatice și documente istorice, o scrisoare de la Gheorghe Asachi

1891 – S-a născut Mihail Jora

(n. 2 august 1891, Roman, Neamț – d. 10 mai 1971, București)

Compozitor, dirijor, pianist, profesor și Rector al Academiei Regale de Muzică din București, membru titular (din 1955) al Academiei Române. Mihail JoraȘi-a făcut studiile la Leipzig și la Paris. Ca profesor de compoziție la Conservatorul din București, a educat o întreagă pleiadă de compozitori. Creația sa cuprinde balete: Curtea veche, Când strugurii se coc, Întoarcerea din adâncuri, suita simfonică Priveliști moldovenești, care are la bază motive melodice din folclor, poeme simfonice Poveste indică, Burlesca, pentru orchestră, Simfonia în do, Balada pentru bariton și orchestră, lucrări de muzică de cameră: Cvartetul de coarde, etc. Este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai liedului în muzica românească. De remarcat faptul că și-a numit cele peste o sută de partituri de gen Cântece, tocmai pentru a sugera caracterul românesc și particularitățile specifice care despart aceste lucrări de tradiția liedului german, reprezentat în special de compozițiile lui Schubert, Schumann și Brahms. A compus, pe versuri ale marilor poeți români, numeroase lieduri, care se disting prin expresia lor originală. A fost distins cu titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei

Priveliști moldovenești Partea I

1893 – S-a născut Alfred Alessandrescu

(n. 2/14 august 1893, București – d. 18 februarie 1959, București)

Compozitor, dirijor, pianist și critic muzical, profesor universitar. A urmat Conservatorul din București (1903–1911), s-a perfecționat la Schola Cantorum din Paris, a studiat compoziție cu Paul Vidal la Conseratoire national de musique din Paris. În paralel, a urmat cursuri la Facultatea de Drept din Paris, pe care le-a întrerupt din cauza izbucnirii primului război mondial. A debutat ca dirijor la Filarmonica din București (1915). A activat ca dirijor și subdirector la Filarmonică, pianist de muzică de cameră, dirijor la Opera Română din București, profesor de teorie-solfegiu și de armonie-contrapunct la Conservatorul din București, director muzical la Radiodifuziunea Română, director artistic și director permanent la Orchestra Simfonică Radio București. A fost reprezentant al Ministerului Instrucțiunii Publice pentru domeniul muzică, corespondent muzical al revistelor Musica, Comoedia din Paris, Il Pianoforte din Torino, Musical Courier din New York, The Chesterian din Londra, a fost cronicar muzical permanent la ziarele bucureștene de limbă franeză L’Orient, L’Independance Roumaine. A susținut numeroase emisiuni radiofonice, concerte-lecții, conferințe, a colaborat cu articole la volumele Muzica românească de azi de Petre Nițulescu, 25 de ani de muzică românească de Ion Dumitrescu, a susținut emisiuni radiofonice, concerte-lecție, conferințe, etc. A colaborat în recitaluri, ca pianist cu renumiți soliști ai timpului, din țară și de peste hotare, a dirijat peste 1500 de spectacole de operă, operetă și balet. A creat muzică simfonică: Amurg de toamnă, Didona, Acteon, muzică de cameră, muzică vocală: Lieduri pentru voce și pian pe versuri Elena Văcărescu

Alfred Alessandrescu – Amurg de toamnă Filarmonica „George Enescu” Dirijor: Valentin Doni

1920 – A început Conferința Internațională de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării

Reuniune la care au participat Belgia, Franța, Marea Britanie, Grecia, Italia și România, între 2 august 1920–23 iulie 1921. La finalul acesteia, a fost adoptată Convenția Dunării care reflecta noul raport de forțe între statele europene de la sfârșitul Primului Război Mondial. A fost instituit un regim internațional pe toată porțiunea navigabilă a fluviului, de la Ulm până la vărsarea în mare, regim extins și asupra principalilor afluenți ai Dunării. În baza Convenției au funcționat efectiv două organe: Comisia Internațională a Dunării, pentru cursul superior al fluviului, de la Ulm până la Brăila, din care făceau parte Anglia, Franța, Italia și statele riverane, și Comisia Europeană a Dunării, pentru Dunărea maritimă, de la Brăila până la vărsarea în mare (cu navigația pe brațul Sulina), din care făceau parte Anglia, Franța, Italia și România

1928 – S-a născut Constantin Maximilian

(n. 2 august 1928, București – d. 11 aprilie 1997)

Medic, genetician, membru (din 1991) al Academiei de Științe Medicale, membru corespondent (din 1992) al Academiei Romane. A absolvit Facultatea de Medicină București (1947–1953). A fost cercetător științific la Centrul de Cercetări Antropologice, la Institutul de Endocrinologie, profesor de genetică medicală și profesor de bioetică la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. A organizat primul laborator de genetică medicală din România. A raportat sindroame ereditare rare, a descris noi variante cromozomiale recunoscute ca atare și incluse în toate cataloagele internaționale consacrate tulburărilor genetice, a studiat frecvența malformațiilor congenitale printre copiii muncitorilor iradiați profesional, a urmărit frecvența tulburărilor genetice la populațiile izolate din Carpați, punând bazele unui nou domeniu în genetica noastră, genetica populațiilor. A organizat Comisia de bioetică a Academiei de Științe Medicale și a fost ales primul ei președinte activ. A redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică și genetică umană, între care Dicționarul Enciclopedic de Genetică, Genetica umană, Ereditatea umană, tipar și eroare, Responsabilitatea geneticii medicale. A fost distins cu Premiul Victor Babeș al Academiei Române pentru publicarea primei monografii de paleontropologie din literatura noastră, Sărata Monteoru, (1962) și pentru publicarea lucrării Dicționar enciclopedic de genetică (1985), Medalia Universității „René Descartes” Paris, etc.

1929 – Legea nr. 2746/1929 pentru înființarea academiei de înalte studii agronomice

A fost promulgată de Regență în 31 iulie și a intrat în vigoare la 2 august. Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău București și Academia de Agricultură Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice. Au devenit instituții de grad superior, bucurându-se de autonomia prevăzută de legea învățământului superior, sub controlul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, cu un important rol în dezvoltarea învățământului agronomic

1929 – S-a înființat Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă (PCA)

Direcțiunea Generală a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă a fost transformată pe 2 august 1929 în Regia Autonomă a Porturilor și Căilor de Comunicație pe Apă, care păstrează vechea structură și serviciile Direcției, luând în exploatare și administrare căile de comunicație pe apă, porturile, vasele aferente, instalațiile de orice fel ș.a.

1940 – Înființarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească

Marea majoritate a teritoriului pe care a existat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) a fost parte a Principatului Moldova. Protocolul Adițional Secret al Pactului Molotov-Ribbentrop, semnat între URSS și Germania nazistă la 23 august 1939, a dus la trecerea la 28 iunie 1940 prin ultimatum a teritoriilor dintre Prut și Nistru (Basarabia), dar și a nordului Bucovinei, în componența URSS. Basarabia, fără jumătatea de nord a județului Hotin) și fără sudul său (Bugeacul sau Basarabia mică), plus o parte a RSSA Moldovenești (corespunzătoare teritoriului actual al Transnistriei) au fost incluse în RSS Moldovenească, nou-înființată la 2 august 1940. RSS Moldovenească a devenit o republică unională separată în cadrul URSS, cu drept teoretic de secesiune. Liderul sovietic, Iosif Vissarionovici Stalin a semnat decretul abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească pe o parte din pământul românesc ocupat cu forța de Armata Roșie, constituentă a Uniunii Sovietice

1943 – S-a născut Stere Gulea

(n. 2 august 1943, Mihail Kogălniceanu, Constanța)

Regizor și scenarist. A urmat Facultatea de Filologie, devenind profesor într-un sat din Dobrogea. A urmat IATC, secția de teorie, Teatrologie-Filmologie, recent înființată. A fost repartizat la Studioul Cinematografic București ca redactor, și a devenit interesat de regie și scenariu. A debutat în vara lui ’70, când au fost niște inundații catastrofale. Alături de Dan Pița și Mircea Veroiu, a făcut un documentar, Apa ca un bivol negru. A debutat cu filmul artistic Iarba verde de acasă. Dintre filmele sale: Ochi de urs, Moromeții, Stare de fapt pentru care a semnat scenariul și regia, doar regizor pentru: Castelul din Carpați, Piața Universității – România, Sunt o babă comunistă

Sunt o babă comunistă

1944 – S-a născut Gheorghe Gornea

(n. 2 august 1944, Sinaia, Prahova – d. 2005, Sinaia)

Fotbalist, a jucat ca portar la echipele Steaua București, UTA Arad, CSM Reșița, Unirea Arad și în echipa națională de fotbal a României, la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970

1948 – S-a născut Cornel Dinu

(n. 2 august 1948, Târgoviște)

Fotbalist și antrenor, a jucat pentru Dinamo București, având 454 de meciuri în Liga 1 și 53 de goluri marcate, titular în echipa României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970. A antrenat: Dinamo București, CS Târgoviște, ASA Târgu Mureș, Oțelul Galați, U Cluj și FC Olt

1951 – S-a născut Marcel Iureș

(n. 2 august 1951, Băilești, Dolj)

Actor de compoziție în teatru și film. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din Bucuresti, promoția 1978, a debutat pe scena teatrului „Bulandra” în piesa Ferma. Între 1978–1981 a fost angajat al Teatrului Național Cluj, unde a jucat în piese precum Afară în fața ușii, Perșii, în paralel primind primul său rol de cinema, Franz Lizt, din filmul Vis de ianuarie. În anii ’80, a jucat atât la „Bulandra” cât și la Odeon iar dintre rolurile din această perioadă amintim trei dintre cei mai importanți eroi shakespearieni, Hamlet, Henric al IV-lea și Richard al III-lea. În paralel, actorul și-a continuat cariera cinematografică cu roluri în filmele Artista, dolarii si ardelenii și Să mori rănit din dragoste de viață (regia Mircea Veroiu), Domnișoara Aurica și Cei care plătesc cu viața (regia Șerban Marinescu), Un bulgare de humă (regia Nicolae Mărgineanu), Balanța, O vară de neuitat (regia Lucian Pintilie). Cariera sa internațională a început după turneul din 1994, susținut în Marea Britanie cu spectacolul Richard al III-lea, în regia lui Mihai Măniuțiu. După un mic rol în Interviu cu un vampir, alături de Tom Cruise și Brad Pitt, a urmat un rol episodic dar crucial pentru plotul filmului în Misiune imposibilă, tot cu Tom Cruise și trei roluri principale, în Pacificatorul, cu Geroge Clooney și Nicole Kidman, Războiul lui Tom Hart, cu Colin Farrell și Bruce Willis și Layer Cake cu Daniel Craig. Dintre filmele sale cele mai recente amintim Pirații din Caraibe: La capătul lumii, Tinerețe fără tinerețe, Călătoria lui Gruber. A fost președinte al Fundației Cultural Artistice Teatrul ACT, punând bazele celei de-a doua scene independente de teatru din România. A primit premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolurile din Richard al II-lea (1998) și, respectiv, Creatorul de teatru (2001) și în 2003 premiul UNITER de excelență pentru fondarea Teatrului Act – catalizator al mișcării teatrale independente; în 2009 a primit premiul Festivalului de Dramaturgie Contemporană pentru cel mai bun rol masculin din spectacolul Acasă la tata de Mimi Brănescu. Din 2004 a fost președintele Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul

Faimosul Paparazzo

1953 – S-a fondat Stadionul Național din București

 

A fost construit în vederea Congresului Mondial al Tineretului și Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, care urma să se desfășoare la București între 25 iulie–16 august 1953. Stadion multifuncțional cu o capacitate de 60.120 de locuri, a purtat denumirea de Stadionul 23 August până în 1990, când a fost redenumit în Stadionul Național „Lia Manoliu”, în cinstea sportivei de performanță. Arena sportivă avea să fie demolată în anii 2007–2008

1969 – Inaugurarea Salonului Oficial al Aeroportului Internațional București–Otopeni

Finalizat cu ocazia vizitei președintelui american Richard Nixon

1969 – Vizita președintelui american Richard Nixon la București

A fost cea dintâi vizită a unui șef de stat american în România și prima într-o țară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial. Nixon ajungea pentru a doua oară la București; prima dată fusese în 1967, când era doar candidat la Președinția SUA. Vizita președintelui american din 2–3 august avea și rolul de a sublinia aprecierea Occidentului democratic față de faptul că, în 1968, Nicolae Ceaușescu se opusese și condamnase invazia sovietică în Cehoslovacia. A făcut o baie de mulțime, a mâncat struguri în Piața Obor din București și a dansat perinița la Muzeului Satului

1975 – Vizita oficială în țara noastră a președintelui american Gerald Ford

Președintele american a sosit la București, într-o vizită oficială de două zile (2–3 august), de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. S-au semnat instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american

1981 – S-a născut Vlad Miriță

(n. 2 august 1981, Târgoviște)

Cântăreț de pop și solist vocal de operă. Din 2006 a fost solist al Operei Naționale din București. Printre numeroase premii obținute se numără și Premiul Teatrului de Operă din Viena acordat de Ioan Holender (2006). A reprezentat România împreună cu Nico la Concursul Muzical Eurovision din Belgrad, Serbia în 2008, cântând piesa Pe-o margine de lume. Din repertoriul său de operă: La Traviata, MacBeth și Nabucco de Giuseppe Verdi, Carmen de Georges Bizet, Tosca de Giacomo Puccini, Manon Lescaut de Giacomo Puccini, Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti, etc.

Franz Schubert – Ave Maria

1986 – Inaugurarea crucișătorului Muntenia construit la Șantierul naval din Mangalia

Construit între anii 1979–1985 la fostul șantier naval 2 Mai din Mangalia, crucișătorul Muntenia a intrat în serviciul Marinei Militare în luna august 1985, fiind clasificat crucișător ușor port-elicopter. La data de 2 august 1986 a avut loc botezul navei, nașul de botez fiind însuși Nicolae Ceaușescu, Președintele României și Comandantul Suprem al Armatei, dar ceremonialul a fost unul atipic: după spargerea sticlei de șampanie și tăierea panglicii tricolore, Ceaușescu a uitat să mai înmâneze pavilionul comandantului navei. După decembrie 1989 i s-a spus distrugător mijlociu de luptă și i s-a schimbat numele în Mărășești

1995 – Alpinistul Constantin (Ticu) Lăcătușu a atins Vârful Broad Peak (8.047 m)

A devenit primul român care a trecut granița celor 8.000 de metri, pe Broad Peak din Himalaya-Karakorum (Pakistan). A fost singura reușită din 1992, din totalul de 70 de alpiniști, din 14 țări, care atacaseră vârful în acel an

1997 – Repatrierea și reînhumarea marelui iluminist Ioan Inocențiu Micu (Klein) la Blaj

La 22 iunie 1997, Ioan Inocențiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Școlii Ardelene, a fost exhumat și transferat la Biserica Bunei vestiri a Colegiului Român Pio Romeno din Roma. La 2 august 1997 sicriul cu rămășițele pământești ale episcopului a fost adus la Blaj și depus în altarul Catedralei greco-catolice Sfânta Treime din Blaj, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc cu acest prilej ceremonii religioase, cu participarea înalților prelați ai Bisericii greco-catolice. Rămășițele pământești ale episcopului greco-catolic au fost reînhumate la loc de cinste, într-un mormânt săpat in fața iconostasului din Catedrala Sfânta Treime din Blaj în octombrie 1997

1999 – Banca Națională a României a pus în circulație o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei

România a fost prima țară din Europa care a utilizat polimer pentru realizarea bancnotelor. S-au emis un milion e exemplare. BNR a marcat, în acest mod, eclipsa totală de Soare din 11 august 1999 și intrarea în anul 2000

 

2012 – A încetat din viață Mihaela Ursuleasa (n. 27 septembrie 1978, Brașov – d. 2 august 2012, Viena, Austria) Pianistă clasică, stabilită la Viena

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „2 august în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: