Istoria României România frumoasă

7 august în istoria Românilor

Foto: Casa Dosoftei – Muzeul Literaturii Române din Iași


1758 – Sfîrșitul domniei lui Scarlat Ghica în Moldova

Scarlat Ghica (1715 – 2 decembrie 1766, București) a domnit în Moldova în perioada 2 martie 1757–7 august 1758. Era fiul lui Grigore II Ghica și fratele lui Matei Ghica. Și-a îndreptat atenția asupraa două probleme: ameliorarea administrației și acordarea de numeroase slujbe boierimii locale și celei de origine grecească. Pentru a obține bani pentru plata sumelor îndatorate la obținerea domniei a urcat dările și a reintrodus văcăritul sub o formă mărită. Au crescut astfel nemulțumirile, Poarta fiind nevoită să-l mute pe tronul Valahiei, după plata unei alte mari sume de bani: un milion de piaștri. A murit ca domnitor, fiind înmormîntat în biserica Sfîntul Spiridon Nou (București)

1758 – Începutul domniei lui Ioan Teodor Callimachi în Moldova

Ioan Teodor Callimachi sau Călmașul (cca. 1690 – 1780) a domnit în Moldova în perioada 7 august 1758 – 11 iunie 1761. Era boier de origine moldoveană, feciorul cel mai mare al lui Teodor Călmașul, originar din ținutul Orheiului. A studiat la Liov și a ajuns dragoman la Constantinopol (1741–1751 și 1752–1758) Cunoștea limbile latină, turcă, italiană, greacă și franceză. Ca domn, nu s-a distins de ceilalți domni fanarioți

1819 – S-a născut Ion Emanoil Florescu

(n. 7 august 1819, Râmnicu Vâlcea – d. 10 mai 1893, Paris)

General de armată, om politic, prim-ministru, ministru de Război și ministru de Interne, președinte al Senatului. A studiat la școala militară Saint-Cyr de la Paris. În războiul din Crimeea din 1854, a servit în armata rusă cu gradul de colonel. În cariera sa politică, a fost unul din conducătorii Partidului Conservator. A fost consilier militar atât al Domnului Alexandru Ioan Cuza, cât și a succesorului acestuia, Regele Carol I al României, Florescu fiind în același timp militarul care a construit Armata Română timp de optsprezece ani înainte de Războiul de independență. Astfel, sub mandatul său s-au realizat: contopirea școlilor militare de la Iași și București, înființarea Arsenalului Armatei, unificarea regulamentelor de recrutare, a Codului penal militar și a reglementărilor serviciului de garnizoană, elaborarea și aplicarea Legii puterii armate, elaborarea reglementărilor cu privire la funcționarea Statului Major General al Armatei României, unificarea ministerelor de război și a administrației militare din Moldova și Muntenia, înființarea celor trei comandamente (București, Craiova și Iași), elaborarea regulamentelor cavaleriei și de manevră, întrunirea taberei de la Florești și efectuarea primelor manevre de anvergură ale Armatei române, etc.

1848 – S-a născut Ieronim G. Barițiu

(n. 7/19 august 1848, Brașov – d. 6/18 martie 1899, Sibiu)

Publicist și traducător, unicul fiu rămas în viață (alături de patru surori) al lui George Bariț (Barițiu). A învățat la Brașov și la Sibiu, apoi la Viena (1868–1873), unde a făcut studii filosofice, juridice și comerciale, fără a le termina. Întors acasă, a fost funcționar la fabrica de hârtie din Zărnești și la Institutul de credit și economice Albina. A debutat în Familia, revista-magazin a lui Iosif Vulcan, în 1867; aici i-au apărut corespondențe culturale, notițe etnografice, impresii de călătorie, articole instructive, proză moralizatoare, biografii romanțate, multe dintre acestea fiind prelucrări ori traduceri. L-a secondat pe George Barițiu în redactarea ziarului Observatoriul, editat la Sibiu între 1878–1885, revenindu-i o bună parte din grija elaborării ziarului, de la editorialul politic la poșta redacției. A publicat volumul Din zbuciumul veacului, axându-se mai ales pe traduceri

1858 – S-a semnat Convenția de la Paris

Conferința de la Paris din 18/30 martie–7/19 august 1858 a reprezentanților celor șapte puteri, Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia, Turcia și Regatul Sardiniei, privind organizarea Principatelor Române, a adoptat documentul final, Convențiunea pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei și Valahiei din 7/19 august 1858, cunoscută mai mult sub numele de Convenția de la Paris. A fost actul prin care s-a stabilit viitorul statut politic, social și administrativ al Moldovei și Țării Românești. Convenția prevedea unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei, autonome, sub denumirea Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, sub suzeranitatea Maiestății Sale Sultanul, iar fiecare în parte dintre ele urmând a avea propriul său domn, guvern și organ legiuitor, valoarea tributului datorat Porții, formarea unei Comisii centrale la Focșani, formată din câte 8 membri pentru fiecare Principat, înființarea unei Înalte Curți de Justiție și Casație, comună ambelor Principate, formarea unei miliții (armate) comune. Au fost create, comune pentru ambele Principate și avându-și sediile amplasate la Focșani, Curtea de Casație și Comisia Centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun. Intrarea în vigoare a acestei Convenții, căreia i se conferea valoare de noua Constituție a Principatelor Române, marchează încetarea de jure a aplicării Regulamentului Organic. Convenția a devenit legea fundamentală a țării până în 1864 și prevedea un regim parlamentar și censitar, desființându-se privilegiile marii boierimi

1864 – Înființarea Primăriei București

Deși orașul București datează încă de la 1563, organizarea administrației sale a început mult mai târziu. În anul 1830 s-a înființat Sfatul Orășenesc, Administrația Publică Locală de azi, orașul fiind împărțit în cinci zone. Primăria orașului București a fost înființată la 7 august 1864, după modelul francez. Prin aplicarea noii Legi comunale a domnitorului Alexandru Ioan Cuza – prin care Bucureștiul a fost declarat Comuna urbană a județului Ilfov – vechiul sfat orășenesc a fost înlocuit cu un Consiliu comunal, iar în locul Maghistratului se instituie Primăria. Practic, fostul președinte al sfatului se numea acum primar și era ales din rândul consilierilor (vechii mădulari ai sfatului orășenesc). Primul primar a fost Barbu Vlădoianu, mâna dreaptă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza

1907 – S-a născut Ion Zamfirescu

(n. 7 august 1907, Craiova – d. 31 decembrie 2001, București)

Personalitate a culturii române, eseist și istoric de teatru. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1926–1929), devenind profesor de filosofie la trei licee prestigioase din București: Sfântul Sava, „Gheorghe Lazăr”, „Mihai Viteazul”, în primii ani de activitate, apoi profesor universitar la aceeași facultate a Universitatății din București. A debutat în ziarul Adevărul (1934) cu cronici și articole. A devenit doctor in litere și filosofie cu teza Spiritualități românești (1940), cu care a debutat și editorial, un an mai târziu (1941). Din opera sa: Orizonturi filosofice, Destinul personalității. Contribuții la cunoașterea omului și culturii contemporane, Istoria universală a teatrului (3 volume), Istoria literaturii universale: I Antichitatea, Evul Mediu, Renașterea; II Clasicismul, Iluminismul, Romantismul, Simbolismul (în colaborare cu Margareta Dolinescu,1970), Drama istorică universală și națională, Teatrul european în secolul luminilor, Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața, Pagini memorialistice

1910 – S-a născut Theodor (Teddy) Cosma

(Theodor Zwiebel, n. 7 august 1910, București – d. 9 octombrie 2011, Paris)

Dirijor pianist și aranjor din România, stabilit din 1963 în Franța. Descendent al unei familii originare din Craiova, a fost tatăl compozitorului de muzică de film Vladimir Cosma, și fratele compozitorului și dirijorului Edgar Cosma. A studiat la Facultatea de drept din Paris, Facultatea de muzică din București (pian) și Ecole normale de musique din Paris. A fost dirijor al orchestrei de jazz a Radioului, șef al orchestrei Teatrului evreiesc Barașeum din București, director al Teatrului Alhambra, șef al formației Mon Jardin, cu Alexandru Imre, Gabriel Mezei, Gyula Balogh, Harry Micu, Sergiu Malagamba, grup care urma să devină ulterior nucleul orchestrei Electrecord. A susținut concerte în România și Cehoslovacia, Polonia, URSS și a fost distins cu Premiul I, medalia de aur, la Festivalul Tineretului Moscova, 1957

În vacanță Orchestra Theodor Cosma

1911 – A încetat din viață Badea (Gheorghe) Cârțan (n. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara – d . 7 august 1911, Sinaia)

Țăran autodidact care a luptat pentru eliberarea românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate; a călătorit pe jos până la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român

1922 – S-a născut Aurel Mihale

(n. 7 august 1922, Spanțov, Călărași)

Prozator. După absolvirea liceului la Chișinău, s-a înscris la Școala de Ofițeri de Rezervă, iar din 1944 a participat la război, luptând și pe frontul din Cehoslovacia. Odată încheiat conflictul mondial, a abandonat cariera militară, devenind student al Facultății de Litere și Filosofie și, în paralel, al Facultății de Drept din cadrul Universității din București (1945–1947). A fost angajat cadru didactic universitar și a primit numeroase atribuții în domeniul cultural, la Uniunea Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, la Uniunea Scriitorilor, la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă Socialistă. A mai fost redactor-șef adjunct la Viața românească, în conducerea revistelor Luceafărul și Gazeta literară, director al Editurii pentru Literatură. Deși debutul său din 1943, cu versuri antirăzboinice publicate în Dacia rediviva, prefigura o activitate poetică, după 1948 aceasta va fi lăsată deoparte în favoarea construcțiilor în proză. Din scrierile sale: Vin apele, În pragul primăverii, Scrisoarea, Floarea vieții, Nopți înfrigurate, Cronică de război, Focurile, Nimeni nu moare singur, Focurile, Îngerul negru, Lumini și umbre, Argus

1928 – S-a născut Dan Costescu

(n. 7 august 1928, în Slobozia, jud. Ialomița – d. 23 Octombrie 2002, Crestwood Village, New Jersey, USA)

Prozator, dramaturg, editor, stabilit în SUA în 1984. A debutat în Universul Copiilor. În 1952, a obținut licența în Drept, la Universitatea din București. Din același an, a avut funcția de redactor și apoi de colaborator, la Studioul de Radio București. A fost arestat și condamnat ca deținut politic (1962–1964). Refuzând dictatura, a părăsit România în 1984. A colaborat la publicațiile newyorkeze Universul, Micromagazin, Lumea liberă, fiind unul dintre fondatorii celui mai citit ziar din exilul românesc, Lumea Liberă Românească. A colaborat la postul de Radio Europa Liberă, a fost membru al Asociatiei Foștilor Detinuți Politici din România și al Uniunii Scriitorilor din România. Din opera sa: Pavel Dogaru, roman, În sat la noi, povestire (în colaborare cu G. Anghel), Las’ că vine Nuță!, comedie (în colaborare cu A. Adrian)

1941 S-a născut Anatol Ghermanschi

(n. 7 august 1941, Bălți, Republica Moldova – d.8 ianuarie 2001, Brașov)

Critic literar, eseist și traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov. A urmat Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, studii finalizate în 1966 cu licența în specialitatea limba și literatura română. A fost profesor de limba română, director școlar inspector școlar. A colaborat la: Iașul literar, România literară, Luceafărul, Adevărul literar și artistic, Interval, Astra, Ateneu, Contemporanul, Ramuri, Amfiteatru, Orizont, Vatra, Interval, Brașovul literar și artistic, Almanahul Coresi, etc. A debutat editorial în 1979 cu volumul Literatură și eveniment: Permanențe-Perspective, cu o prefață de George Macovescu. A tradus din literatura rusă. Din scrierile sale: Mihai Sebastian interpretat…, Proza satirică română contemporană, Se căsătoresc dovleceii: antologie de proză satirică universală, Despre vechimea și continuitatea românilor

1947 – S-a născut Sofia Rotaru

(Sofia Mihailivna Rotaru-Evdokimenko; n. 7 august 1947, Marșenița, Noua Suliță, Ucraina)

Cântăreață pop și compozitoare pop-rock de origine etnică română din Ucraina. Satul în care s-a născut cîntăreața a aparținut în trecut principatului Moldovei, apoi Rusiei țariste, apoi României. A fost laureată a mai multor premii, actriță, scriitoare, manager, setter de tendințe de modă și femeie de afaceri. A fost numită Regina Pop, fiind cunoscută pentru vocea sa lirică, dar și pentru recunoștința socială și religioasă. Cariera sa a fost marcată de un succes mondial pe scena muzicală. A cântat atât în limba română, cât și în rusă. În 1986, a fost prima cîntăreață care a primit titlul Artist al Poporului din URSS și în 2000 a fost numită Cîntăreața secolului XX. Azi, Sofia Rotaru are cetățenie ucraineană și a fost cetățean de onoare al Crimeei și Ialtei. Ialta a fost locul reședinței sale principale, dar locuiește și la Moscova, Kiev și în Baden-Baden. A fost posesoare a mai multor premii, printre care: Artist emerit al Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene, Artist al poporului al Ucrainei, Artist al poporului al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești, Artist al poporului al URSS, laureată a premiului LTC, Erou al Ucrainei, Erou al Moldovei, Cavaleră a Ordinului republican al Moldovei și Ordinul pentru prietenie între popoare al URSS

Sofia Rotaru – Greatest Hits

1949 – S-a născut Radu Ghețea

(n. 7 august 1949, Roman)

Radu GhețeaEconomist, una din figurile cele mai mediatizate ale sistemului bancar din România. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității București (1972) și apoi Facultatea de Științe Economice din cadrul ASE București (1985). A făcut parte din conducerea Bancorex, Alpha Bank România, CEC-Bank, președinte al Asociației Române a Băncilor

1961 – A încetat din viață Tudor Tănăsescu (n. 2 martie 1901, București – d. 7 august 1961, București)

Inginer, profesor la Institutul Politehnic din București, cu un rol important în dezvoltarea radiodifuziunii și a industriei române de electronică, membru corespondent al Academiei Române

1970 – S-a inaugurat Casa Dosoftei la Iași

Casa Dosoftei, numită și Casa cu arcade, a fost o clădire veche din municipiul Iași, construită în secolul al XVIII-lea. A făcut parte inițial din incinta Bisericii Sf. Neculai Domnesc, construită de Ștefan cel Mare în perioada 1491–1492, fiind inclusă în zidul de incintă de pe latura nordică al acestui lăcaș de cult. Cercetătorii au considerat că aici ar fi fost locuința mitropolitului cărturar Dosoftei Barilă, sau că aici ar fi funcționat, între anii 1679–1686, prima tiparniță din Moldova, înființată de același mitropolit. A fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice între anii 1966–1969, vechile ziduri fiind conservate în bună stare. În această clădire a fost deschisă, la 7 august 1970, secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași

1983 – A încetat din viață Nicolae Brânzeu (n. 28 decembrie 1907, Pitești – d. 7 august 1983, Arad)

Compozitor, dirijor și om de cultură, distins cu Premiul George Enescu (1934; 1942), precum și cu Ordinul Meritul Cultural

1990 – Legea nr. 15/7 august 1990 privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale

Este primul act normativ cu care a început reforma economică postcomunistă. S-a publicat în Monitorul oficial și a intrat în vigoare la 7 septembrie 1990

1993 – A încetat din viață Vasile Spoială (n. 3 septembrie 1935, Bistrița – d. 7 augst 1993, Oradea)

Prozator, poet, publicist și traducător

2001 – Explozia de la Mina Vulcan

În abatajul de la orizontul 355, în jurul orei 3.35, a avut loc o explozie de metan, provocată de un scurtcircuit în cablul instalației de pușcare, accident soldat cu moartea a 14 mineri și rănirea altor patru

2002 – A încetat din viață Petru Vintilă (n. 12 iunie 1922, Orșova – d. 7 august 2002, București)

Poet, prozator și dramaturg

2009 – A încetat din viață Tatiana Stepa (n. 21 aprilie 1963, Lupeni, județul Hunedoara – d. 7 august 2009, București)

Cântăreață de muzică folk, a cântat în Cenaclul Flacăra și solo

2014 – A încetat din viață Aurel Cioranu (n. 17 octombrie 1929, București – d. 7 august 2014, București)

Actor de teatru și film, a jucat la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra” din București

2016 – A încetat din viață Nicolae Mărășescu (n. 12 noiembrie 1937, București – d. 7 august 2016, București)

Antrenor de atletism, politician, secretar general al Federației Române de Atletism, senator

2018 – A încetat din viață Dumitru Fărcaș (n. 12 mai 1938, Groși, Maramureș – d. 7 august 2018, Cluj-Napoca)

Taragotist celebru de muzică populară, instrumentist al Ansamblului Maramureșul, dirijorul Ansamblului Mărțișorul al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca

Dumitru Fărcaș – Doina din Bătrâni

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „7 august în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: