Istoria României România frumoasă

9 august în istoria Românilor

Foto: Uciderea lui Mihai Viteazul pe Câmpia Turzii în 1601 (Gravură editată la Leiden, Olanda, 1703)


 

117 – A încetat din viață Împăratul Roman Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus; n. 18 septembrie 53, Italica Santiponce – d. 8 sau 9 august 117, Selinus, Cilicia)

A domnit între 98–117, fiind al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni ai Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) și unul dintre cei mai importanți ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă

1518 – Bătălia de la Ștefănești–Ciuhur

În luna august 1518, în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517–1527), cete de tătari au invadat Moldova. „În anul 7026 [1518], luna lui August în 9, bătu Ștefan voievod pe Tătari la Prut și-i goni peste câmp până în Ciuhru, omorându-i și prinzându-le căpeteniile lor” (Letopisețul de la Putna)

1601 – A fost asasinat, Mihai Viteazul

Mihai Viteazul (n. 1558, Târgul de Floci, Țara Românească – d. 9/19 august 1601, Câmpia Turzii, Principatul Transilvaniei) a fost Domnitor al celor trei provincii românești. A fost ucis la 3 km sud de Turda din ordinul fostului său aliat, generalul Basta. Asasinarea lui Mihai este astfel relatată de Dionisie Fotino: „Între Basta și Mihai s-a rădicat o gelozie care a ajuns la dușmănie. Basta, după ce a pârât pe Mihai că avea înțelegeri secrete cu turcii, a hotărât ca să-l și aresteze; deci trimițând să-l poftească la consiliu și Mihai nevoind a veni, a poruncit la câțiva nemți ca să înconjoare cortul său, și să-l prinză viu sau să-l omoare. Mihai Vodă văzându-se astfel surprins a scos sabia și a rănit pe unul din sbirii lui Basta, dar un altul străpungându-l cu sulița în pântece, l-a trântit la pământ și i-a tăiat capul. Această ucidere infamă a lui Mihai Vodă nu fu aprobată de nimene la curtea împăratului Rodolf”.

Trupul lui Mihai Viteazul este îngropat în zona numită local Câmpia Turzii (3 km sud de Turda, nu în orașul Câmpia Turzii), iar capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște, fosta capitală a Țării Românești. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: „Aici zace cinstitul și răposatul capu al creștinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Țării Românești și Ardealului și Moldovei

1850 – S-a născut Hermann Hariton Tiktin

(Armand Abram Penchas; n. 9 august 1850, Breslau/ Wrocław, Silezia – d. 13 martie 1936, Berlin)

Născut în Silezia, și stabilit la 20 de ani în Iași, a devenit unul dintre principalii lingviști români, membru de onoare (din 1919) al Academiei Române. Destinat unei cariere rabinice, Heimann Tiktin a studiat în paralel cu studiile religioase și studii laice, latina, greaca, etc., după obiceiul potrivit căruia un mare rabin deținea și titlu universitar de doctor. La vârsta de 18 ani, s-a căsătorit cu Amalia Mayerhoffer din Iași și s-a stabilit la Iași. Un an mai târziu a dobândit cetățenia română. Studiile intense de limbă română și prietenia cu Eminescu, care l-a îndrumat în studierea folclorului, regionalismelor, lexicografiei, literaturii și istoriei române i-au dat posibilitatea să publice în 1883 Gramatica română. În 1884, după ce și-a luat la universitatea din Leipzig doctoratul în filosofie (lingvistică) cu teza Studiu de filologie română, a colaborat la Revista pentru istorie, arheologie și filologie, Convorbiri literare, fiind bine primit la asociația culturală Junimea condusă de Maiorescu. În 1889 a fost numit redactor lingvist al publicației Arhiva din Iași. În 1904, a fost numit lector de lingvistică la prestigioasa Universitate Humboldt din Berlin unde, după doi ani a înființat Seminarul Lingvistic Român, sponsorizat de România ca prima instituție academică de studiere a limbii române din lume. A fost distins cu Premiul Special al Academiei Române (1926) și Medalia de Aur Bene Merenti a Academiei Române. A mai publicat: Viața cuvântului, Rumänisches Elementarbuch

1880 – S-a născut Ioan Lupaș

(n. 9 august 1880, Săliște, comitatul Sibiu – d. 3 iulie 1967, București)

Istoric, teolog, om politic, membru al Academiei Române. A urmat studiile universitare la Universitatea din Budapesta (1900–1904) și Berlin. A devenit Doctor în filosofie în 1905. A fost profesor de istorie bisericească la Institutul Teologic-Pedagogic Andreian din Sibiu și protopop la Săliște. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, fiind membru în Marele Sfat, iar apoi secretar general al Resortului Culte și Instrucțiune Publică din Consiliul Dirigent (1918–1920). A devenit profesor de istoria modernă a românilor și de istoria Transilvaniei la Universitatea din Cluj, fiind fondator și codirector, alături de Alexandru I. Lapedatu, al Institutului de Istorie Națională din Cluj (1920–1945). Ca om politic, a fost deputat în mai multe legislaturi și ministru în cabinetul Octavian Goga. Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, pedeapsa a fost apoi majorată cu 60 luni, fiind eliberat prin amnistie în 1955. În studiile sale a relevat contactul permanent, pe plan economic, social, cultural și politic, dintre Transilvania și celelalte două țări române: Câteva pagini din trecutul comunei Săliște, schiță istorică, Biserica ortodoxă din Transilvania și unirea religioasă din veacul al XVIII-lea, Contribuțiuni la istoria românilor ardeleni. 1780–1792, Din istoricul ziaristicii românești, Din activitatea ziaristică a lui Andrei Mureșanu, Istoria unirii românilor, Documente istorice transilvane, Din istoria Transilvaniei

1914 – S-a născut Alexandru Mandy

(Armand Abram Penchas; n. 9 august 1914, Craiova – d. 10 octombrie 2005, București)

Compozitor și textier. Între 1935–1940 a urmat Facultatea de Farmacie din București. Ca toți evreii din acel timp, a purtat steaua galbenă, a fost concentrat la muncă, a fost deportat în Transnistria. Între 1950–1952 a fost director de studii la Institutul de Teatru și Film „I.L. Caragiale” din București. Și-a început activitatea componistică cu revista în două acte Pour vous Madame, pe un libret de Alexandru Assan (Sandu Sanft); premiera a avut loc la Craiova, în octombrie 1940. A realizat, în aceeași colaborare, revistele Lumina 1946 și Lumina ’47. A debutat în muzica ușoară în 1956 cu Noapte albă, pe versuri de Eugen Mirea și interpretată de Gigi Marga. Adevărata lansare în creație a avut loc zece ani mai târziu, cu Cântecul vântului. Din compozițiile sale: Glasul tău, Coloana fără sfârșit, Sub un petec de cer, N-ați văzut o fată?, Venise vremea, Poarta sărutului, O simplă întâmplare, Cântec pentru bradul meu, Sorcova, Tudore, Un grai, o vatră, un izvor

Cântecul vântului Sergiu Cioiu

1919 – S-a născut Lola Bobescu

(Lola Violeta Ana-Maria Bobescu; n. 9 august 1921, Craiova – d. 4 septembrie 2003, Spa, Belgia)

Violonistă și profesoară de vioară belgiană, originară din România. Studiile muzicale le-a început de la vârsta de 5 ani cu tatăl său, compozitorul și dirijorul Aurel Bobescu, continuându-le la École Normale de Musique din Paris (1928–1935), cu Marcel Chailley și la Conservatoire National de Musique din Paris (1931–1935), cu Jules Bucherit, obținând la absolvire Prix d’Excellence. A luat lecții particulare de vioară și cu George Enescu și cu Jacques Thibaud. După ce a debutat la vîrsta de 6 ani în Craiova, într-un recital de vioară acompaniată la pian de Aurel Bobescu, stârnind senzație, Lola Bobescu a cucerit o faimă internațională la 17 ani, apărând la Paris (1936) cu orchestra Colonne sub bagheta lui Paul Paray, unde a interpretat Concerto roumain de Stan Golestan. Solistă-concertistă timp de peste 60 de ani, s-a situat printre violoniștii români cu cea mai solidă carieră artistică. Stabilită în Belgia, a fondat și a condus formațiile Solistes de Bruxelles – actuala L’Orchestre de Wallonie din Liège și Cvartetul de coarde L’Arte del Suono din Bruxelles. Paralel cu activitatea solistică, Lola Bobescu a desfășurat o fructuoasă activitate pedagogică, fiind profesoară de vioară la Conservatorul din Liège și la Conservatorul regal din Bruxelles. A colaborat cu marile ansambluri orchestrale ale lumii, precum Filarmonicile din Berlin și Londra, orchestrele franceze Colonne, Pasdeloup și Lamoureux, orchestra Concertgebouw din Amsterdam, La Suisse Romande din Geneva, orchestra Accademia Santa Cecilia din Roma. A revenit în România cu regularitate, apărând în concerte cu orchestrele Filarmonicii și Radio din București, Craiova, Brașov, Iași, Timișoara etc. A înregistrat discuri la casele Electrecord, Decca, Columbia, Nippon Program, Arcophon etc.

Ludwig van Beethoven – Sonata pentru vioară și pian nr. 8 în Sol major

1925 – S-a născut Vasile Chiriță

(n. 9 august 1925)

Scenarist de film. A semnat scenariile pentru filmele: Pintea, Ecaterina Teodoroiu, Iancu Jianu, zapciul, Iancu Jianu, haiducul, Vezi, rândunelele se duc

Pintea

1939 – S-a născut Florin Ciubotaru

(n. 9 august 1939, la Focșani, România)

Artist plastic și profesor universitar. Este absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București în 1963, (profesori Corneliu Baba, Ștefan Constantinescu). Din 1964 a participat la majoritatea saloanelor oficiale din București, precum și la expoziții românești în străinătate. Între 1990–2009 a fost profesor la Universitatea Națională de Arte București, Catedra de pictură. Este membru al grupurilor de artiști: Grupul 9+1 și Grupul 8 Art+. A realizat: tapiseria de la Teatrul Național București, în colaborare cu Șerban Gabrea (174 mp), Parcul Kiseleff din București, Lucrări denumite Plante Urbane în Otopeni, etc.

Apropieri – Florin Ciubotaru

1955 – S-au stabilit relații diplomatice la nivel de legație între România și Siria

România a stabilit relații diplomatice cu Republica Arabă Siriană la 9 august 1955, la nivel de legație. Între 1958–1961, Legația României la Damasc a funcționat cu statut de Consulat general, iar la 10 octombrie 1961, după ieșirea Siriei din Uniunea cu Egiptul, relațiile diplomatice româno-siriene au fost reluate, la nivel de ambasadă

1955 – A încetat din viață Aurel Costescu-Duca (n. 4 mai 1888, Buzău – d. 9 august 1955, București)

Bariton, a cântat pe scenele teatrelor de operă din Zagreb, Viena, Zurich, Bratislava și Budapesta, fondator și protagonist al Operei Române

1957 – S-a născut Dana Borșan

(n. 9 august 1957, Cluj)

Pianistă. A studiat cu profesorul Petru Florian la Liceul de Muzică din orașul natal, iar la Universitatea Națională de Muzică din București a studiat la clasa profesorului Gabriel Amiraș. Este laureată a concursurilor internaționale: Varșovia (1975), Zwickau (1977), Viena (1985), participând la festivaluri internaționale de la Aberdeen (1973), „George Enescu” (1988, 1991), Postdam (1989), Florența (1991), Cluj (1995), București („Dinu Lipatti” – 1995, 1997). A încheiat în anul 2006 Integrala Concertelor pentru pian și orchestră de W.A. Mozart, realizând o serie de 8 CD-uri editate de Casa Radio

Chopin – Concertul Nr. 2 pentru pian, Partea I, Orchestra Națională Filarmonică a Republicii Moldova, Dirijor: Mihail Agafita, Pian: Dana Borșan

1969 – A încetat din viață Constantin I. Parhon (n. 15 octombrie 1874, Câmpulung Muscel – d. 9 august 1969, București)

Om de știință, medic endocrinolog și neuropsihiatru, fondatorul școlii românești de endocrinologie, a îndeplinit funcția de președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, membru titular al Academiei Române

1989 – A încetat din viață George Cocea (n. 24 mai 1904 – d. 9 august 1989)

Violoncelist, interpret și promotor al creației enesciene, profesor

1991 – A încetat din viață Cella Delavrancea (Maria Cella Delavrancea-Lahovary; n. 15 decembrie 1887, București – d. 9 august 1991, București)

Pianistă, scriitoare, profesoară de pian și critic muzical, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea, una din prietenele intime ale reginei Maria a României

Cella Delavrancea – Preludiu de Bach

1997 – A încetat din viață Eugen Todoran (n. 21 noiembrie 1918, Cornești, Mureș – d. 9 august 1997, Timișoara)

Filolog, istoric literar și profesor universitar, reputat eminescolog

2005 – A încetat din viață Gheorghe Coman (n. 8 septembrie 1925, Ploiești – d. 9 august 2005)

Sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, creatorul și animatorul Taberei de sculptură Măgura

2008 – A încetat din viață Walter Mihai Klepper (n. 27 iulie 1929, Lugoj – d. 9 august 2008, Geinsheim am Rhein/Trebur, Landul Hessen, Germania)

Compozitor și dirijor român de etnie germană, emigrat în Republica Federală Germania (1983)

2011 – A încetat din viață Boris Cobasnian (n. 9 martie 1926, Petroșani, Bălți, Basarabia – d. 9 august 2011, Constanța)

Compozitor și dirijor, fondatorul și dirijorul Coralei Vox Maris din Constanța, profesor la clasa de dirijat coral al specializării de muzică religioasă a Facultății de Teologie din cadrul Universității Ovidius

2011 – A încetat din viață Teodor Costin (n. 22 decembrie 1923, Petrești, Republica Moldova – d. 9 august 2011, Craiova)

Muzician, dirijor și director al Filarmonicii Oltenia, dirijor și director al Teatrului Liric din Craiova

2011 – A încetat din viață Constantin Stan (n. 28 iulie 1951, București – d. 9 august 2011, București)

Prozator și publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România

2011 – A încetat din viață Carmen Vasile (n. 16 septembrie 1975 – d. 9 august 2011)

Jurnalistă, reporter al Televiziunii Române

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „9 august în istoria Românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: