Istoria României România frumoasă

10 august în istoria Românilor

Foto: Marea Dveră a Răstignirii dăruită de Ștefan cel Mare Mănăstirii Putna


1500 – Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a dăruit Mănăstirii Putna Marea Dveră a Răstignirii

Broderie monumentală, cu fir de aur, argint și mătase colorată pe un fond inițial de mătase roșie, astăzi înnoit. Vechiul fond se mai păstrează la nivelul inscripțiilor. Are căptușeală dublă din pânză de in în culoare naturală și albastră, cu dimensiuni 138X130 cm, fiind de o valoare deosebită. În colțurile lucrării sunt portretele votive ale lui Ștefan și al Mariei Voichița. Inscripții: „Io Ștefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, și doamna sa Măria, fiica lui Radu voievod, a făcut această dveră Mănăstirii sale Putna, în anul 44 al domniei sale, în anul 7008 [1500] august 10

1534 – A început înălțarea bisericii Sf. Dumitru din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareș

Reconstruită între 1534–1535 lângă o biserică disp[rută în sec. XIV, în apropiere de Curtea Domnească și zugrăvită între 1537–1538. Pisania aflată deasupra ușii de intrare de pe zidul de sud al bisericii conține următorul text în limba slavonă: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Petru Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Ștefan Voievod cel bătrân, să zidească biserica în mijlocul târgului Suceava, unde este hramul Sfântului slăvitului, marelui mucenic și purtător e biruință, Dimitrie, izvorâtorul de mir. Și a început a zidi în anul 7042 [1534] august 10 și s-a isprăvit în anul 7043 [1535] august 30 și s-a sfințit cu mâna Preasfințitului Mitropolit Teofan

1844 – S-a născut Ștefan Călinescu

(n. 10 august 1844, Bălăria/Valea Plopilor, Giurgiu – d. 6 martie 1921, București)

Preot și profesor. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1876. A fost profesor de Religie la Gimnaziul Mihai Viteazul, profesor de Morală, Liturgică și Pastorală, apoi de Dogmatică și Drept canonic la Seminarul Central, profesor de Stiințe religioase, mai târziu de Latină, Greacă și Română la Seminarul Nifon, preot la biserica Sf. Ecaterina, toate în București; pentru un timp protoiereu al Capitalei, iconom stavrofor, autor de manuale didactice, redactor colaborator la o serie de publicații bisericești: Ortodoxul, Viitorul, Vocea Clerului, Consolatorul, Voința Bisericii. Lucrări: Tratatul Sfântului Ioan Gură de Aur despre Preoție, Încercări de literatură bisericească: discursuri, omilii, biografii, disertațiuni și varia

1856 – Medicul Anastasie Fătu a înființat la Iași prima grădina botanică din țară

 

Înființată pe o proprietate cumpărată de acesta la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmașii lui

1864 – Guvernul român a contractat primul împrumut extern al României

Acesta a reprezentat momentul debutului țării noastre pe piața financiară a Europei. Guvernul Mihail Kogălniceanu (11 octombrie 1863–26 ianuarie 1865) a obținut împrumutul pe piața financiară londoneză prin Banca Imperiala Otomană, s-a contractat cu casa britanică Stern Brothers, fiind în valoare de 916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7%, garantat cu veniturile vămilor. Banii obținuti astfel erau destinați, în principal, finanțării despăgubirilor rezultate din secularizarea averilor mănăstirești din 1863 și pentru înzestrarea oștirii române

1864 – S-a născut Nicolae Filip

(n. 10 august 1864, București – d. 15 ianuarie 1922)

Medic veterinar și agronom, fondatorul științei zootehnice româneșticonducător al primului institut zootehnic din România. În primii ani după absolvirea facultății, a lucrat ca medic veterinar militar la Orșova, Nucet și București, fiind unul dintre cei mai activi specialiști și devenind cunoscut prin munca sa, fapt ce a făcut ca în anul 1890 să fie primit ca membru al Societății de Medicină Veterinară, iar după numai 2 ani a fost ales secretar general al acestei prestigioase instituții. A fost profesor de zootehnie și medicină veterinară la Facultatea de Medicină Veterinară din București. Este considerat precursorul introducerii antisepsiei și asepsiei pasteuriene în medicina veterinară românească. Opera sa principală constă în studiul raselor și valorii productive a oilor

1875 – A fost pusă piatra de temelie a castelului Peleș din Sinaia

Castelul Peleș a fost construit la inițiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafață de 24 de km2 în anul 1874, an în care, din inițiativa suveranului, comuna primește numele de Sinaia. Un an mai târziu, în centrul localității au fost construite primele case boierești, iar în 1876 a început construirea căii ferate Ploiești–Predeal, care străbate și Sinaia. Concomitent, între anii 1873–1875 a fost edificată fundația castelului Peleș. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reședinței a avut loc pe 10/22 august, într-un cadru festiv, în prezența Principelui Carol I și a Principesei Elisabeta, în prezența reprezentanților Statului și ai Bisericii, precum și un mare număr de oameni, veniți pentru a sărbători evenimentul. Sub aceasta sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede românești cu chipul lui Carol I. Construcția a durat 8 ani

1875 – S-a născut Constantin Giurescu

(n. 10 august 1875, Chiojdu, Buzău – d. 15/28 octombrie 1918, București)

Istoric și conferențiar de istoria modernă a românilor la Facultatea de Litere, Universitatea din București, membru titular (din 1914) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de litere a Universității din București, fiind în paralel licențiat în istorie și geografie. A fost profesor la liceul din Focșani, Director la liceul „B.P. Hasdeu” din Buzău și la gimnaziul „Cantemir Vodă” din București, șef, apoi director al Serviciului Arhivelor din Ministerul de Externe. Din opera sa: Contribuțiuni la studiul cronicilor muntene, Contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene, Letopisețul țării Moldovei de la Istratie Dabija până la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, Vechimea rumâniei în Țara Românească și legătura lui Mihai Viteazul

1884 – S-a născut Panait Istrati

(Gherasim Istrati; n. 10 august 1884 Brăila – d. 16 aprilie1935, București)

Scriitor de limbă română și franceză, născut ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate, și al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis, grec chefalonit. Și-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul navelor Serviciului Maritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferite orașe: București, Constantinopol, Alexandriadin Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare, din 1906, reprezintă publicistică în presa muncitorească din România, articolul de debut fiind Hotel Regina în revista România muncitoare. Între 1910–1912 publică, în aceeași revistă, primele povestiri: Mântuitorul, Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai. A colaborat și la alte ziare: Viața socială, Dimineața, Adevărul etc. S-a apropiat de cercurile socialiste. Povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată de Romain Rolland. A publicat romanele: Ciulinii Bărăganului, Les Récits d’Adrien Zograffi (Poveștile lui Adrian Zograffi), Codine (Codin), Ciulinii Bărăganului

1895 – Congresul Reprezentanților Naționalităților din Austro-Ungaria și Transilvania

A avut loc, la Budapesta, la 10/22 august, Congresul reprezentanților națiunilor asuprite din Austro-Ungaria și Transilvania. S-a încheiat o alianță politică româno–sîrbo–slovacă și s-a constituit un Comitet de luptă împotriva politicii de maghiarizare forțată a națiunilor și a naționalităților din Austro-Ungaria

1919 – Adunarea naționala a șvabilor din Banat de la Timișoara

La 10 august 1919 s-a ținut la Timișoara o mare adunare populară a tuturor bănățenilor, veniți în număr de peste 40.000, peste 1 000 de fruntași șvabi din 33 comune din toate colțurile provinciei, să consfințească unirea Banatului cu România.. Colonelul Karl von Möller a citit textul unei rezoluții prin care se cerea indivizibilitatea Banatului și unirea sa cu România. S-a decis ca aceasta hotărâre a șvabilor bănățeni să fie comunicată Conferinței de Pace de la Paris

1920 – Semnarea Tratatului de la Sèvres

Tratatul de la Sèvres, din 10 august 1920, a fost un tratat de pace dintre Imperiul Otoman și Puterile Aliate semnat la sfârșitul Primului Război Mondial. dintre Imperiul Otoman și Puterile Aliate, semnat la sfârșitul Primului Război Mondial. Delegații au semnat tratatul în sala de expoziție a fabricii de porțelan din Sèvres, Franța. Imperiul Otoman a dispărut, prin pierderea a patru cincimi din teritoriul său. Se recunoșteau inclusiv noile granițe ale României

1921 – S-a născut Ion Negoițescu

(n. 10 august 1921, Cluj – d. 6 februarie 1993, München, Germania)

Poet, eseist, critic și istoric literar. În anul 1937 a debutat cu versuri în revista clujeană Națiunea română, iar în 1941 cu primul său volum, Povestea tristă a lui Ramon Ocg. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941–1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. A devenit, ca și alți studenți ai filosofului și poetului Lucian Blaga, membru și unul dintre liderii Cercului literar de la Sibiu. A fost redactor al revistei Cercului literar, după întoarcerea la Cluj a lansat revista Euphorion, „caiet de critică și poezie editat de Cercul Literar”. A fost apoi bibliotecar la filiala din Cluj a Academiei Române, a revenit în publicistica literară. Atitudinile sale anticomuniste, dar și orientarea lui sexuală au făcut din el un adversar al regimului comunist. Marginalizat și cenzurat, a petrecut trei ani închis la Jilava din motive politice. În 1977 s-a alăturat protestului lui Paul Goma și Ion Vianu împotriva regimului Ceaușescu, dar a fost forțat să se retragă. În următorii ani, a luat calea străinătății, stabilindu-se definitiv în Germania de Vest, a locuit la Köln și a ținut un curs de literatură română la Universitatea din Münster, apoi s-a stabilit definitiv la München, unde a contribuit la Radio Europa Liberă și multe alte publicații anticomuniste, activând de asemenea și ca editor la reviste literare pentru comunitățile de români din diaspora. A publicat critică și istorie literară: Despre mască și mișcare, Poezia lui Eminescu, Analize și sinteze, Scriitori contemporani; proză și poezie: Poemele lui Balduin de Tyaormin, Moartea unui contabil; corespondență, memorialistică: Straja dragonilor, Dialoguri după tăcere

1927 – S-a născut Barbu Cioculescu

(n. 10 august 1927, Montrouge, Franța)

Poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător. A absolvit Facultatea de chimie la Cluj, Dreptul la Iași, Științele sociale la München și Institutul de muzică la Viena. A fost șef de lucrări la Academia de agricultură, subdirector al Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie și subsecretar de stat la Ministerul Comerțului. În 1934 a fost numit redactor la Revista Fundațiilor Regale, iar în 1935 ajunge secretar general al PEN-Clubului Român. Opere literare: Cerc deschis, Media luna, Palatul de toamnă, Grădini în podul palmei, Lecturi de vară, lecturi de iarnă, Mateiu I. Caragiale. Receptarea operei

1929 – S-a născut Tamara Buciuceanu-Botez

(n. 10 august 1929, Tighina, Regatul României)

Una dintre cele mai apreciate actrițe române de teatru, film și televiziune din generația de aur. Între 1948–1951 a frecventat Institutul de Teatru „Vasile Alecsandri” din Iași, în anul IV de studii s-a transferat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, la clasa profesorului Nicolae Bălțățeanu, asistentă Sorana Coroamă-Stanca, a terminat studiile în 1952. A jucat pe scenele marilor teatre ale capitalei precum: Giulești, Bulandra, Național, Teatrul de comedie etc. și în peste 25 de filme: Titanic vals, Domnișoara Nastasia, Toate pînzele sus, Alo, aterizează străbunica!…, Înghițitorul de săbii, Declarație de dragoste, Primăvara bobocilor, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria Liceenii. La 5 aprilie 2004 i-a fost decernat premiul UNITER pentru întreaga activitate, iar la 14 aprilie 2004 a fost distinsă cu titlul onorific de Societar de onoare al Teatrului Național București

Declarație de dragoste (1985)

1937 – S-a născut Dan Laurențiu

(Laurențiu Ciobanu; n. 10 august 1937, Podu Iloaiei, Iași – d. 21 decembrie 1998, București)

Poet și eseist din generația anilor ’30. A urmat Facultatea de Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la o școală profesională din Iași, apoi ca redactor la revistele literare Cronica și Luceafărul și la Editura Cartea Românească. A debutat ca poet în anul 1959 în revista Iașul literar (1959), iar primul volum de versuri, Poziția aștrilor, i-a apărut în 1967. A publicat ulterior mai multe volume de versuri, printre care: Poezia aștrilor, Călătoria de seară, Zodia leului, Psyche, Femeie dormind, Patul metafizic

1940 – S-a născut Radu Maltopol

(n. 10 august 1940, București, România)

Muzician, pianist de jazz și jurnalist din România, stabilit în Olanda în 1969. A lucrat sub pseudonimul Radu Teodor la redacția muzicală a postului de radio Europa Liberă, secția în limba română, fiind responsabilul emisiunii Metronom după moartea lui Cornel Chiriac

Radu Maltopol – Psychothrill

1942 – S-a născut Nicolae Prelipceanu

(n. 10 august 1942, Suceava)

Poet, prozator, jurnalist și publicist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. A lucrat ca redactor la revista Tribuna din Cluj și la ziarul România liberă, unde a coordonat pagina culturală. A fost consilier de stat. În prezent este redactor-șef la revista Viața Românească. A fost membru în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor și membru în consiliul consultativ al revistei Steaua din Cluj. Din opera sa: Turnul înclinat, 13 iluzii, Vine istoria, Vara unui fost campion de pian, Ieri, azi și mai ales mâine, Zece minute de nemurire, Binemuritorul

1946 – A fost publicată declarația guvernamentală intitulată Atitudinea României față de Conferința de Pace

În declarație erau fixate obiectivele delegației: recunoașterea statutului de cobeligerant; o îmbunătățire a prevederilor militare; cererile de reparații și restituiri să nu fie mai mari decât cele stabilite prin convenția de armistițiu; dreptul de a dispune de libertate deplină în politica privind comerțul; înlăturarea obligației din proiectul de tratat privind acordarea Clauzei Națiunii celei mai Favorizate pentru toate statele membre ale Națiunilor Unite, etc.

1951 – Cea mai ridicată temperatură din România

La 10 august 1951, la Ion Sion/Râmnicelu din județul Brăila s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° C

1952 – S-a născut Dan Mihai Goia

(n. 10 august 1952, Cluj-Napoca)

Muzician, compozitor, dirijor și profesor de dirijat cor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A debutat în cariera dirijorală cu grupul cameral folcloric Cununa, a condus în concert Madrigalul și a fost dirijor adjunct al formației, a preluat Corala Te Deum Laudamus pe care a condus-o timp de 13 ani, cântând la Concertgebouw și prezentând numeroase concerte de muzică religioasă, a condus Corul Academic Radio timp de 15 ani. A fost în paralel profesor la Conservator, distins cu diplome și medalii românești și străine

1962 – S-a născut Horia Gârbea

(n. 10 august 1962, București)

Autor de cărți științifice, inginer constructor, poet, scriitor, membru al Uniunii scriitorilor din România. Este doctor în inginerie din 1999, cu o teză din domeniul fiabilității construcțiilor, cadru didactic la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului din București din 1987. A publicat 8 volume cu caracter științific și didactic. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. A fost membru al cenaclului Universitas, condus de criticul Mircea Martin. Din 2000 a fost, pe rând, secretar al secției de dramaturgie, secretar, președinte al Asociației Scriitorilor București, membru al Comitetului director al Uniunii Scriitorilor, din 2005. Volume publicate: Doamna Bovary sînt ceilalți, Proba cu martori, Misterele Bucureștilor, Decembrie, în direct, Vacanță în infern, Hotel Cervantes, Divorț în direct

1963 – A încetat din viață Corneliu Micloși (n. 5 martie 1887, Covăsânț, Arad – d. 10 august 1963, Timișoara)

Inginer, profesor la Universitatea Politehnica Timișoara, decan al Facultății de Electrotehnică, șef al Catedrei de Utilajul și Tehnologia Sudării din Facultatea de Mecanică, membru titular al Academiei Române

1969 – S-a născut Ioana Drăgan

(n. 10 august 1969, București)

Prozatoare și eseistă, realizatoare de emisiuni culturale la TVR. A fost bibliotecar la A.T.F., redactor la revista Moftul Român, profesor de limbă și literatură franceză la Liceul bilingv Școala Centrală din București. A debutat în presa literară în anul 1990, semnând articole de atitudine, eseuri și proză în revistele Literatorul, Moftul Român, România literară, Contemporanul. Ideea europeană, Convorbiri literare, Apostrof, Familia, Viața Românească, etc. A fost redactor în cadrul Redacției Cultură, Religie, Știință din Televiziunea Română, unde a realizat mai multe programe literare și culturale, producând ori susținând rubrici permanente. Volume publicate: Vietăți și femei, Poveștile Monei, Mafalda

1973 – S-a născut Ionel Ganea

(n. 10 august 1973, Făgăraș, Brașov)

Fost fotbalist care a jucat pe postul de atacant la FC Brașov, Gloria Bistrița, VfB Stuttgart, Dinamo București, Rapid București și în echipa națională de fotbal a României, alături de care a participat la EURO 2000. A fost golgheterul Diviziei A în sezonul 1998–1999, când a marcat 28 de goluri. După retragerea din activitate, a devenit director sportiv la Dinamo București, antrenor la FC Voluntari

1974 – A fost inaugurată Sala Polivalentă din București

Sală multifuncțională situată în Parcul Tineretului din București, folosită ca bază locală pentru echipele masculine și feminine de baschet, volei și handbal din oraș. Capacitatea sălii a fost de 5.300 de locuri. Inaugurată la 10 august 1974, sub titulatura Palatul Sporturilor și Culturii din București, clădirea funcționează actualmente sub denumirea Complexul Sportiv Național „Sala Polivalentă”

1977 – S-a născut Sergiu Radu

(n. 10 august 1977)

Fotbalist care a evoluat pe postul de atacant la Jiul Petroșani, Rapid București, FC Național. A jucat un singur meci la echipa națională a României, în septembrie 2007, împotriva Belarusului

1980 – A încetat din viață Isac Peltz (n. 12 februarie 1899, București – d. 10 august 1980, București)

Scriitor și jurnalist, deținut politic

1981 – A încetat din viață Vasile Brătulescu (n. 1916, Hârșova, Constanța – d. 10 august 1981, București)

Pictor a cărui creație se manifestă în două etape majore: realism și figurativism, deținut politic

1984 – A încetat din viață Virgil Mazilescu (n. 11 aprilie 1942, Corabia, Olt – d. 10 august 1984, București)

Eseist, poet și traducător afiliat onirismului poetic

1988 – A încetat din viață Dan Giușcă (n. 14 iulie 1904, București – d. 10 august 1988, București)

Geolog, membru titular al Academiei Române

2003 – A încetat din viață părintele Constatin Galeriu (n. 21 noiembrie 1918, Răcătău, Bacău – d. 10 august 2003, București)

Preot și profesor de teologie, președinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Națională UNESCO, unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei române

2005 – S-a deschis Festivalul Internațional de Film Marea Neagră

Prima ediție a festivalului a fost organizată între 10–15 august la Constanța și Mamaia, de către Consiliul Județean Constanța, Uniunea Producătorilor de Film și Audiovizual din România (UPFAR), CNC, Artis Film, cu sprijinul Academiei Europene de Film.

2012 – A încetat din viață Ioan Dicezare (n. 12 august 1916, București – d. 10 august 2012, București)

Pilot de vânătoare, un as al aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial, decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, moment în care avea 14 victorii aeriene

2018 – Intervenția în forță a jandarmilor la mitingul antiguvernamental din Piața Victoriei București

După ce un grup de protestatari/provocatori au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția exagerată a jandarmilor la proteste

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

1 comentariu la „10 august în istoria Românilor

  1. Bunicuțo, ai fost cam blândă cu bestiile de la 10 august. Mă duc din nou ca să ai ce povesti la anul. S-auzim de bine.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: