Istoria României România frumoasă

17 august în istoria românilor

Foto: Traian Vuia a primit Brevet de invenție pentru aeroplanul-automobil


1511 – Vlad cel Tânăr, voievodul Munteniei, a depus jurământ de credinţă regelui Ungariei

Noi, Vlad, din mila lui Dumnezeu voievod transalpin, recunoaștem că domnul nostru preaîndurător, Vladislav, s-au milostivit a ne întări în domnia noastră părintească și de moștenire”. Acest lucru confirmă reluarea relațiilor echilibrate în diplomația Țării Românești, asigurând, cel puțin pentru moment, liniște la graniță

1852 – S-a născut Alexandru Socec

(n. 17 august 1859, București – d. 31 mai 1928, București)

Unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, comandant al Regimentului 9 Roșiori, comandant al Corpului 3 Teritorial. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 3 Infanterie și comandant al Diviziei 2 Infanterie. Din lucrările sale: Dictionnaire des guerres. La guerre Franco-Allemande. Recueil par ordre alphabétique des événements de 1870-71, Die Rumänische Armee, ihre Organisation, Einteilung, Stärke und Uniformierung, Zile de restriște din anii 1916–1918 și episodul din Bătălia de pe Argeș

1867 – S-a format guvernul Ştefan Golescu

A urmat Guvernului Constantin A. Creţulescu (1 martie 1867–4 august 1867), fiind la putere mai puțin de un an (17 august 1867–29 aprilie 1868). A fost un guvern în întregime radical, expresia „Înţelegerii de la Concordia” între radicali, maişti şi fracţionişti, a cărui activitate a fost obstrucţionată de disputele cu opoziţia, În mandatul său s-au reluat lucrările la construcţia Căii ferate Bucureşti – Giurgiu; s-a adoptat Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar (leul devenind moneda naţională a Principatelor)

1868 – S-a născut Ion Păun-Pincio

(Ion Păun; n. 17 august 1868, Mihăileni, Botoșani – d. 30 decembrie 1894, București)

Poet, publicist, ales post-mortem (în 1948) membru al Academiei Române. A urmat studii liceale la Pomârla, Botoşani şi Iaşi. A început şi cursuri de artă scenică la Conservatorul din Iaşi, dar nu le-a finalizat din cauza problemelor financiare. A lucrat ca telegrafist la Bucureşti, apoi la Brăila şi în cele din urmă în comuna Piua Petrii, Ialomiţa, de unde a demisionat pentru a reveni la Brăila şi a se dedica ziaristicii. A mai lucrat un timp la Bucureşti, la berăria lui I.L. Caragiale, Gambrinus, dar nu a rezistat mult din cauza sănătăţii precare. A trăit o perioadă foarte greu, din venituri obţinute prin colaborările la presa vremii. A debutat cu versuri în paginile revistei Familia (1888), colaborând şi la alte publicaţii periodice: Adevărul, Adevărul ilustrat, Arhiva, Arhiva ştiinţifică şi literară, Contemporanul, Evenimentul literar, Ilustraţiunea română, Literatură şi ştiinţă, Lumea nouă, Moldova, Munca ştiinţifică şi literară, Săptămâna ilustrată nouă etc.

1872 – S-a născut Traian Vuia

(n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria – d. 3 septembrie 1950, București)

Inventator, pionier al aviației mondiale, membru de onoare (din 1946) al Academiei Române. După absolvirea bacalaureatului în 1892, a plecat la Budapesta pentru a se înscrie la Politehnică, dar a urmat doar un an cursurile la secția mecanică, la seral. Neavând destui bani, s-a înscris la Drept și a practicat în birouri de avocatură din Banat pentru a-și putea asigura mijloacele de trai, afirmându-se și în domeniul științelor juridice. În 1901, și-a luat doctoratul în Științe Juridice cu teza: Militarism și industrialism, regimul de Status și contractus. S-a întors la Lugoj și a continuat să studieze problema zborului; a început să construiască primul aparat de zbor, pe care l-a numit aeroplan-automobil. Din cauza lipsurilor financiare, nu a reușit să-și ducă la capăt proiectul și a decis să plece la Paris, în iulie 1902, sperând că va găsi pe cineva interesat să-i finanțeze proiectul, mai ales printre pasionații de aerostate. A realizat cu eforturi proprii un aeroplan-automobil. Deși Academia de Științe de la Paris i-a respins proiectul cu motivația că ar fi prea utopic, s-a înscris pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 și publicat pe 16 octombrie 1903. În toamna lui 1904 a început să-și construiască și un motor, tot invenție personală. În 1904 a obținut un brevet pentru această invenție în Marea Britanie. A reușit să zboare, la 18 martie 1906, pe câmpul de la Montesson. Acesta a fost primul zbor din istoria aviației mondiale, efectuat cu un aparat mai greu decât aerul. A continuat cu noi invenții, spre exemplu un generator de abur (1925), sau două elicoptere (între 1918–1922)

1894 – S-a născut Radu Cernătescu

(n. 17 august 1894, Huși – d. 17 ianuarie 1958, Iași)

Chimist, profesor universitar, membru titular (din 1948) al Academiei Române și președinte al Filialei Iași a Academiei Române (1949–1958). Studiile liceale și universitare le-a realizat la Iași. În 1920 a susținut teza de doctorat la Universitatea din Iași cu tema Legea lui Dalton aplicată la soluții concentrate. A fost profesor de chimie analitică, apoi de chimie anorganică la Universitatea din Iași, profesor de chimie fizică și chimie analitică la Școala Politehnică din Iași și director al Institutului de Chimie „Petru Poni” din Iași, fiind primul profesor de chimie analitică al Universității din Iași. A întemeiat la Iași o adevărată școală de polarografie și a adus contribuții semnificative în acest domeniu al științei, cu importante aplicații industriale, studiind pe această cale fierul, zincul, cuprul, plumbul, cadmiul, conținut în minereuri complexe, ca și complecșii aminelor hidrosulfitului de nichel. A cercetat structura a numeroase substanțe, promovând folosirea metodelor fizico-chimice și a sintetizat compuși noi cu acțiune bacteriostatică

1899 – S-a născut Leon M. Negruzzi

(n. 17 august 1899, Wiener Neustadt, Austria – d. 6 octombrie 1987, Paris, Franța)

Prozator, poet, traducător. Provenea dintr-o veche familie românească, cu rădăcini adânci în cultura română: străbunicul său a fost Costache Negruzzi, iar unchiul său a fost Iacob Negruzzi. A absolvit în 1916 studiile secundare la Liceul Internat din Iași și apoi, după Primul Război Mondial, Facultatea de Drept a Universității din Iași. S-a stabilit în Franța după 1925 și a lucrat la Éditions Albin Michel. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist în România, a fost activ în informarea opiniei publice occidentale despre situația României sub ocupația sovietică. În februarie 1952 a prezentat un Mémorandum des refugiés roumains adressé a l’Organisation des Nations Unies (Memorandum al refugiaților români adresat Adunării Generale a Națiunilor Unite); documentul a fost semnat de mai mulți scriitori români, printre care Aron Cotruș, Mircea Eliade, Claudiu Isopescu și Eugen Lozovan. A publicat relatări de călătorie, romane și poezii, a tradus romane românești în limba franceză, printre care Șatra de Zaharia Stancu

1900 – A încetat din viaţă Gheorghe Dem. Teodorescu (n. 25 august 1849, București – d. 17 august 1900, București)

Scriitor, istoric literar, folclorist, om politic, ministru al Instrucţiunii Publice, director la Fundația Universitară Carol I

1903 – Traian Vuia a primit Brevetul francez de invenție nr. 322.106 pentru aeroplanul-automobil

Traian Vuia a trimis proiectul Academiei de Științe de la Paris pe 16 februarie, 1903, prezentând posibilitatea de a zbura cu un aparat de zbor mai greu decât aerul cât și procedura de decolare. Academia i-a respins proiectul cu motivația că ar fi prea utopic, cu mențiunea că: „Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât un vis.” În ciuda acestor obstacole, Vuia nu renunță la proiect și se înscrie pentru un brevet, acordat pe 17 august 1903 și publicat pe 16 octombrie 1903. A fost primul avion care a decolat cu propriile mijloace de bord, rulând pe roți prevăzute cu pneuri

1923 – A încetat din viaţă Corneliu Diaconovici (n. 18 februarie 1859, Bocșa Montană – d. 17 august 1923, Reșița)

Publicist din Banat, prim secretar al Astrei şi redactor principal al Enciclopediei române, prima enciclopedie românească

1925 – A încetat din viaţă Ioan Slavici (n. 18 ianuarie 1848, Șiria, comitatul Arad – d. 17 august 1925, Crucea de Jos, Putna)

Scriitor, jurnalist și pedagog, redactor al ziarului Timpul, director al Tribunei din Sibiu, co-fondator al revistei Vatra, membru corespondent al Academiei Române

1930 – S-a născut Marcel Chirnoagă

(n. 17 august 1930, Bușteni, Prahova – d. 23 aprilie 2008)

Artist plastic complet, absolvent al Facultății de matematică și fizică din București, urmând simultan și studii liberale de artă, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1953. Artistul Marcel Chirnoagă a realizat, de-a lungul vieții sale, peste 3.000 de lucrări, excelând în desene, gravuri, picturi și sculpturi, fiind în același timp și autorul celei mai importante opere românești de la sfârșitul secolului al 20-lea, ciclul de gravuri Apocalipsa

Galerie de imagini: http://artindex.ro/2012/05/16/chirnoaga-marcel/

1931 – S-a născut Ştefan Ruha

(Ruha István; n. 17 august 1931, Carei – d. 29 septembrie 2004, Cluj)

Violonist maghiar din România, dirijor și profesor universitar. La 4 ani a primit prima sa vioară, începând studiul sub îndrumarea tatălui şi al profesoarei Orosz Rozália. La 7 ani a obținut primul premiu, cântând peste 100 de melodii lăutăreşti, pe care le-a transpus în diferite tonalităţi. A absolvit Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj. A câștigat numeroase concursuri, printre care: Festivalul Mondial al Tineretului, Bucureşti 1953, Concursul internaţional de vioară „P.I. Ceaikovski”, Moscova 1958, Concursul internaţional de vioară „G. Enescu”, Bucureşti 1958 – prima ediție şi Concursul „Marguerite Long–Jacques Thibaud”, Paris 1959. A fost numit solist al Filarmonicii clujene, iar în 1973 a fost ales să înregistreze coloana sonoră a filmului Ciprian Porumbescu. A fost distins cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (1964)

Piotr Ilici Ceaikovski – Concertul pentru vioară în Re major, Op. 35 Partea a 3-a, Dirijor: Antonin Ciolan

1940 – S-a născut Cornel Hațegan

(n. 17 august 1940, Ohaba-Mâtnic, Caraș-Severin)

Fizician, membru și președinte (din 1990) al Societății Române de Fizică, membru corespondent (din 1992) al Academiei Române. A urmat cursurile Facultății de Fizică a Universității din București (1959-1964), în 1973 obținând titlul de doctor în fizică nucleară, apoi cursuri de specializare la Universitatea din München, Germania. Și-a desfășurat activitatea în cadrul Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele; cercetările sale acoperă domenii precum: fizică atomică și nucleară, fenomenul de polarizare în reacții nucleare, fenomenul de cuplare a canalelor în reacțiile nucleare, fenomene de prag în reacții nucleare, structuri cvasi-moleculare cu prag în reacții cu ioni grei, procese cvasi-rezonante în teoria împrăștierii, defect cuantic multi-canal la împrăștierea atomică. Este membru al Clubului Humboldt (Humboldt Research Fellowship)

1941 – S-a născut Stere Adamache

(n. 17 august 1941, Galați – d. 9 iulie 1978, Austria)

Fost fotbalist, a activat ca portar la echipa Steagul Roșu Brașov și în echipa națională de fotbal a României, la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970

1951 – S-a născut Mihai Chiuaru

(n. 17 august 1951, Hangu, Neamț)

Pictor din Bacău, cel mai important pictor de biserici din Moldova, membru al UAP, Filiala Bacău. A absolvit Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi şi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, Secţia Artă monumentală. A lucrat o perioadă muzeograf la Piatra Neamţ. A debutat într-o expoziţie a tineretului (Bucureşti, 1974), având expoziți personale la: Piatra-Neamţ, Bucureşti, Iaşi, Bacău, Moineşti, Bistriţa, Timişoara, Chişinău, în Olanda, Japonia. A pictat câteva zeci de biserici din Moldova şi Transilvania: Sf. Nicolae din Dămuc, Sf. Arhangheli din Almaş, Sf. Arhangheli din Feldru, Bistriţa Năsăud (Monument istoric), Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Chietriş, Bacău (Monument istoric), Sf. Arhangheli din Gilău, Cluj, Botezul Domnului – Mănăstirea Horaiţa (Monument istoric), Sf. Voievozi din Târgul Neamţ, Ovidenia din Odobeşti, Vrancea (Monument istoric), Sf. Gheorghe–Episcopia ortodoxă greacă din Cape Town, Africa de Sud, Buna Vestire din Piatra Neamţ (Monument istoric), Sf. Gheorghe din Bacău, Sf. Ioan Teologul–Mănăstirea Făgeţel, Harghita, Adormirea Maicii Domnului din Bacău, Mănăstirea Oarincea, Bacău (Monument istoric), Sf. Ioan Teologul din Iaşi, Catedrala Învierea Domnului Bacău. A fost distins cu numeroase premii naţionale

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/12/11/chiuariu-miha/

1952 – A încetat din viaţă Gheorghe Magheru (n. 17/30 decembrie 1892, Craiova – d. 17 august 1952, București)

Poet modernist şi dramaturg, care a cultivat o lirică nonconformistă şi un teatru de factură filosofică

1953 – S-a născut Herta Müller

(n. 17 august 1953, Nițchidorf, fosta Regiune Timișoara/Timiș)

Scriitoare şi traducătoare germană originară din România, de limbă germană și română, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009. A făcut studii de germanistică și de limbă și literatură română la Universitatea din Timișoara (1973–1976). Începând cu anii ’70 a fost apropiată de Aktionsgruppe Banat, un grup format din studenți și scriitori șvabi bănățeni, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul din România comunistă, fapt care a adus-o în atenția Securității. După 1977, a făcut parte și din cenaclul literar Adam Müller-Guttenbrunn, afiliat Asociației Scriitorilor din Timișoara. A debutat cu versuri în antologia de poeme tradusă în 1982 în limba română, Vînt potrivit pînă la tare, al unui grup de zece tineri poeți. Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, a fost concediată și expediată pentru reeducare într-un mediu muncitoresc sănătos, la întreprinderea Tehnometal, unde a lucrat ca traducătoare. Ulterior și-a câștigat traiul lucrând ca profesoară suplinitoare în diferite școli și la câteva grădinițe, precum și acordând ore particulare de germană. În romanul ei, Atemschaukel (Leagănul respirației, München, 2009), Herta Müller a prelucrat aspecte privind deportarea germanilor originari din România în Uniunea Sovietică. Ca urmare a interdicției de a publica, Müller a emigrat în 1987 în Republica Federală Germania, împreună cu soțul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner. Nominalizată de guvernul german pentru Premiul Nobel pentru Literatură (1999, 2008, 2009), i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură 2009, pentru „densitatea poeziei și sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaților”, fiind a douăsprezecea femeie care primește acest premiu

1954 – A încetat din viaţă Nicolae Ionescu-Sisești (n. 11 februarie 1888, Șișești, Mehedinți – d. 17 august 1954, București)

Medic neurolog, profesor de Neurologie la Facultatea de Medicină din București, director al Clinicii de Neurologie a Spitalului Colentina-București, membru corespondent al Academiei Române

1957 – A fost inaugurat Monumentul Eroilor Patriei din București

Monumentul Eroilor Patriei a fost inaugurat la 17 august 1957 în fața clădirii Academiei Militare, în prezent Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. A fost opera comună a unui grup de sculptori, de la Studioul de Arte Plastice al Armatei, format din colonelul Marius Butunoiu (coordonator), Zoe Băicoianu, Ion Dămăceanu și Theodor N. Ionescu. Pe un soclu de formă paralelipipedică, înalt de 6 m, realizat din beton armat, placat cu marmură de Moneasa, se află un grup statuar turnat în bronz, cu înălțimea de 9 m, format din trei ostași din arme diferite: infanterie, marină, aviație. Infanteristul ține o ramură de stejar, în mâna dreaptă ridicată, ca simbol al victoriei

1963 – S-a născut Ruxandra Cesereanu

(Ruxandra-Mihaela Braga; n. 17 august 1963, Cluj)

Prozatoare, poetă, publicistă și eseistă, cadru didactic universitar și cercetător. A urmat cursurile Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1981–1985). În timpul facultății a fost redactor la revista Echinox, din 1991 a fost redactor la revista Steaua din Cluj-Napoca, apoi redactor-șef adjunct, redactor-șef. Și-a susținut doctoratul, în 1997, cu teza Infernul concentraționar reflectat în conștiința românească. A fost profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, în cadrul Catedrei de Literatură Comparată și cercetătoare a universului concentraționar. A publicat volume de poeme: Zona vie, Oceanul Schizoidian, Veneția cu vene violete. Scrisorile unei curtezane, Coma, Scrisoare către un prieten și înapoi către țară, proză: Călătorie prin oglinzi, Tricephalos, Angelus, Un singur cer deasupra lor, eseuri și critică

1964 – A încetat din viaţă Mihai Ralea (n. 1 mai 1896, Huși – d. 17 august 1964, Berlin)

Psiholog, eseist, sociolog, estetician, filosof, critic literar, diplomat, om politic de stânga, profesor la Universitatea din Iași, director al revistei Viața românească, membru titular al Academiei Române

1975 – A încetat din viaţă Mircea Popa (n. 4 ianuarie 1915, Kovin, Banatul sârbesc – d. 17 august 1975, București)

Dirijor și compozitor, artist emerit, director și prim dirijor al Operei și Filarmonicii din Timișoara

1977 – S-a născut Daniel Pancu

(n. 17 august 1977, Iași)

Fotbalist. A debutat ca portar la echipa de juniori a echipei Politehnica Iași, devenind mijlocaș. A fost transferat la Rapid București, cu care a câștigat titlul de campion sezonul 1998–1999. A mai evoluat la AC Cesena, Beşiktaş Istanbul, ȚSKA Sofia, FC Voluntari

1978 – Sala Mare a Teatrului Național din București a fost distrusă complet de un incendiu

În noaptea de 16/17 august s-a declanșat un incendiu în Sala Mare a Teatrului Național, fiind necesare lucrări de refacere; de fapt s-a făcut o schimbare radicală față de construcția inițială

1984 – S-a născut Cristian Pulhac

(n. 17 august 1984, Iași)

Fotbalist care a evoluat pe postul de fundaș la Dinamo București, Petrolul Ploiești, Academica Clinceni, în prezent la la CS FC Dinamo București

1984 – A încetat din viaţă Petru Aruștei (n. 23 martie 1939, Podu Iloaiei, județul Iași – d. 17 august 1984, Iași)

Poet şi pictor

1987 – A încetat din viaţă Mihail Davidoglu (n. Moise Davidson; 11 noiembrie 1910, Hârlău – d. 17 august 1987) Dramaturg, reprezentant al realismului socialist

1989 – S-a dat în funcțiune Magistrala III a metroului bucureștean

M3 (în prezent M1), cuprinsă între stațiile Gara de Nord 1 – Dristor 2, avea 6 stații pe o distanță de 7,8 km

1997 – A încetat din viaţă Victor Tulbure (n. Victor Popescu; 28 martie 1925, Căușeni, Basarabia – d. 17 august 1997, București)

Poet român proletcultist și traducător

2014 – A încetat din viaţă Dan Hăulică (n. 7 februarie 1932, Iași – d. 17 august 2014, București)

Eseist literar, critic de artă, redactor-șef al revistei de literatură universală Secolul 20, președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă, membru corespondent și președinte de onoare al Academiei Române

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „17 august în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: