Istoria României România frumoasă

18 august în istoria românilor

Foto: Roata de Pompieri


1595 – Oastea otomană condusă de Sinan Pașa a ocupat Bucureștii

După pierderile suferite la Călugăreni, reorganizându-și oastea, Sinan Pașa a înaintat prudent către București. Otomanii au sosit la 28 august 1595 la București, pe care l-au găsit distrus de oștile muntene în retragere, ca și Târgoviște. Aici, într-un consiliu de război s-a hotărât fortificarea celor două capitale, în așteptarea iminentului contraatac creștin. Cum intenția lui era să transforme Țara Românească în pașalâc, odată ajuns în București, Sinan a stabilit cartierul general la mănăstirea Radu Vodă și l-a numit pe Satîrgi Mehmed Pașa beilerbei, dându-i sub comandă o garnizoană puternică de 10.000 de oameni, și ordine să construiască o palancă cu șanțuri de apărare și valuri din pământ întărit cu bârne și cu căptușeală din lemn. Unele biserici au fost transformate în moschei, iar mănăstirea lui Alexandru Vodă a fost fortificată

1657 – A încetat din viață Varlaam (Vasile Moțoc; n. 1580, 1585? – d. 18 august 1657)

Prelat, mitropolit al Moldovei, scriitor și om de cultură, a înființat prima tipografiei românească din Moldova, pe care a instalat-o la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, construită în timpul său; a adus aici moaștele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol. S-a numărat, în 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului

1844 – S-a constituit Roata de Pompieri

La propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru, Domnitorul Gheorghe Bibescu a aprobat, în data de 18 august 1844, legea pentru înființarea în orașul București a Roatei de Pompieri. Măsura venea ca o necesitate, justificată de incendiile care mistuiau aproape zilnic Bucureștiul. Serviciul nou-înființat avea o structură militară, fiind împărțit în șase grupe, cu un efectiv de 7 ofițeri superiori, 23 de subofițeri și 256 de soldați. Ca dotare tehnică, noua unitate militară din Garnizoana Bucureștilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi și 50 lopeți de lemn. Se prevedea ca Roata să își înceapă activitatea la începutul anului 1845

Din 2013, este stabilită Ziua Inspectoratului pentru Situații de Urgență «Dealu Spirii» al Municipiului București

1849 – S-a născut Teodor Ștefanelli

(Theodor Ștefaniuc; n. 18 august 1849, Siret, ducatul Bucovinei – d. 23 iulie 1920, Fălticeni)

Istoric si scriitor, membru titular (din 1910) al Academiei Române. A urmat liceul la Cernăuți (1861–1869), iar între 1869–1873, a studiat dreptul la Universitatea din Viena, la care a obținut și doctoratul, în 1875. A fost coleg de liceu și de universitate cu Mihai Eminescu, publicând un volum de amintiri despre marele poet. A lucrat ca magistrat și administrator în Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Liov, consultant imperial la Curtea Supremă din Viena. În Cernăuți, a făcut parte din Societatea pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina, Societatea Academică Junimea, societatea Arboroasa, societatea România Jună din Viena. Membru al Partidului Național Român, a fost deputat în Dieta Bucovinei, participând activ la Unirea Bucovinei cu România, în 1918

1857 – S-a născut Eusebie Mandicevschi

(n. 18 august 1857, Bahrinești, Bucovina – d. 13 iulie 1929, Viena)

Compozitor, dirijor de cor și muzicolog româno-ucrainean din Austria, originar din Bucovina. S-a tras dintr-o veche familie de preoți ortodocși români și ruteni. A început să compună încă din vremea când urma gimnaziul german din Cernăuți. Primele noțiuni de muzică bisericească le-a primit de la profesorul Isidor Vorobchievici, la Seminarul din Cernăuți. A studiat la Universitatea din Viena (1875–1880) filologie germană și filozofie și în paralel, teoria muzicii cu Martin Gustav Nottebohm și muzicologie, istoria muzicii, estetică muzicală cu Eduard Hanslick. A fost maestru de cor la Wiener Singakademie (astăzi Wiener Sängerknaben), Faber-Chor, Hombostel-Chor, Miksch-Chor. În 1879 la cunoscut pe Johannes Brahms, cu care a păstrat o adâncă prietenie până la moartea acestuia, care l-a lăsat prin testament custode al masei succesorale

Eusebie Mandicevschi – Imn heruvic Corul Moldova

1858 – A încetat din viață Barbu Lăutarul (Vasile Barbu; n. 1780, Mereni, Anenii Noi, Moldova – d. august 1858, Iași)

Cântăreț, cobzar și violonist, care s-a bucurat de o faimă devenită legendară, Burmaș al unei vechi familii de lăutari. Staroste al lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lăutaru a fost unul dintre acei mari cântăreți populari români care, prin creația și felul lor de interpretare, au contribuit la formarea și îmbogățirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanței ruse și elemente occidentale. A întreprins numeroase turnee prin țările românești. Din mărturii ale vremii se știe că Franz Liszt, aflat la Iași, în 1847, a rămas impresionat de măiestria artistică a lăutarului român

Biografie: http://www.bestmusic.ro/barbu-lautaru/biografie-barbu-lautaru/

Trei Parale – Cântecul lui Barbu Lăutaru

1869 – A încetat din viață Damaschin Bojincă (n. 1802, Gârliște, Caraș-Severin – d. 18 august 1869, Dumbrăveni, Suceava)

Jurist, cărturar și publicist, a participat la pregătirea ediției românești a Codului Calimach (1833) și a fost ministru de justiție sub Alexandru Ioan Cuza

1877 – A apărut la Sibiu revista Albina Carpaților

Cu titlul intenționat inițial Albina Daciei, și subtitlul Foaie beletristică, științifică și literară, a fost o revistă apărută la Sibiu, avându-i ca redactori pe Ioan Alexandru Lapedatu, Iosif Popescu și Visarion Roman care era editor și redactor. Inițial a apărut săptămânal (18 august 1877–1 octombrie 1878), apoi bisăptămânal (15 octombrie 1878–30 septembrie 1880). Fiind o revistă cu profil enciclopedic, Albina Carpaților a publicat fragmente de romane, nuvele și alte narațiuni, datini, credințe și moravuri, articole istorice, descrieri de călătorii, biografii, articole de igienă, poezii, recenzii și studii, articole de științe naturale, industrie, arhitectură și sculptură, bibliografii. Fiecare număr conținea ilustrații

1883 – S-a născut Mihai Ciucă

(n. 18 august 1883, Săveni, Botoșani – d. 20 februarie 1969, București)

Medic bacteriolog și parazitolog, cercetător în domeniul bacteriologiei, a bolilor infecțioase și a vaccinurilor, membru (din 1938) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Medicină la București, absolvită în 1907. Specializarea în domeniul bacteriologiei, igienei și bolilor infecțioase a făcut-o în cadrul institutelor conduse de Victor Babeș și Ioan Cantacuzino din București. A fost profesor de igienă la Facultatea de Medicină din Iași, profesor de bacteriologie la Facultatea de Medicină din București, subdirector al Institutului „Dr. I. Cantacuzino”, desfășurând, în paralel, o intensă activitate la Institutul de Seruri și Vaccinuri. A participat, împreună cu profesorul Ion Catacuzino, la luarea și aplicarea măsurilor de combatere a holerei. De numele său se leagă realizarea primelor vaccinuri antiholerice, eradicarea malariei și realizarea primului centru de malarioterapie din România. Printre „dușmanii” săi s-au numărat tifosul exantematic, difteria, scarlatina, tuberculoza, diferite boli tropicale la a căror cunoaștere și combatere a participat hotărâtor

1897 – S-a născut Alexandru Cișman

(n. 18 august 1897, Iași – d. 26 iulie 1967, Timișoara)

Fizician, membru corespondent (din 1935) al Academiei de Științe din România, membru corespondent (din 1963) al Academiei Române. Absolvent al Facultății de științe a Universității din Iași în 1921, a intrat în învățământul universitar din studenție (1919), asistent la laboratorul de fizică al Universității din Iași, fiind avansat, pe rând, șef de lucrări și conferențiar de radiotehnică la universitate, apoi la Politehnica din Iași. A devenit doctor în fizică cu teza Viteza sunetului în lichide sub îndrumarea lui Petru Bogdan (1924). S-a specializat la Universitatea din Nancy și la Politehnica din Dresda. A investigat ulterior gazele ionizate. A ocupat, prin concurs, catedra de radiotehnică, apoi catedra de fizică la Politehnica din Iași, catedra de fizică generală la Institutul politehnic din Timișoara, a fost șeful colectivului de cercetări în fizică de la Baza Academiei R.P.R. din Timișoara, etc.

1911 – S-a născut Mihail Șerban

(n. 18 august 1911, Fălticeni – d. 9 iulie 1994, București)

Prozator, gazetar, bibliotecar. A studiat timp de doi ani (1930–1932) la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Apoi a abandonat studiile și a devenit gazetar, stabilindu-se la București ca urmare a încurajării lui Eugen Lovinescu. A avut succesiv sau simultan mai multe locuri de muncă: bibliotecar și ajutor de secretar la Liceul „Mihai Viteazul”, colaborator și redactor la ziarele Adevărul și Dimineața, redactor la revista România, funcționar la Subsecretariatul de Stat al Propagandei, inspector la Direcția Teatrelor și apoi la Direcția literară din Ministerul Artelor și Informațiilor, redactor al revistelor Călăuza bibliotecarului, Îndrumătorul cultural, bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat. A debutat cu o schiță în revista Zori de zi a liceului „Nicu Gane, apoi a publicat poezii și proză în Gazeta noastră în 1930. A colaborat la Înmuguriri, Universul literar, Adevărul literar și artistic, Vremea, Viața Românească, Revista Fundațiilor Regale, Cuvântul liber, etc., a frecventat cenaclul literar Sburătorul al lui Eugen Lovinescu. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1937.Din operele sale: Idolii de lut, Grădina lui Dumnezeu, Sanda, Fete bătrâne, Pământ și oameni, Circul

1916 – Trupele române au intrat în orașul Brașov

Bătălia pentru Transilvania a avut loc în perioada 14/27 august–12/25 octombrie 1916 și a fost una din operațiunile majore realizate de armata română în timpul primului război mondial. A început ca o încercare a armatei române de a recupera Transilvania și de a scoate Austro-Ungaria din război. Pe 14/27 august 1916 trei armate române au trecut la atac traversând Carpații Meridionali, după care au intrat în Transilvania. Primele atacuri au fost încununate de succes, obligându-i pe austro-ungari să se retragă. Însuflețită de dorința de a elibera Transilvania de sub dominația străină, Armata Română a început, în noaptea dintre 15/27–16/28 august 1916, ofensiva pe frontul Carpaților. Trupele de acoperire ale celor trei armate au zdrobit rezistența inamică, au pus stăpânire pe trecătorile Carpaților Orientali și Meridionali si au pătruns simultan în Transilvania. În 18/30 august 1916 Armata Română a intrat victorioasă în Brașov, așteptată cu flori și lacrimi de populația română; ungurii, sașii și austriecii din oraș fugiseră. Dr. Gheorghe Baiulescu, fost elev în Șchei și student la Viena a devenit primul primar român al Brașovului. Despre expresia acestor sentimente, Gazeta Transilvaniei scria în acele zile „Stăm încă uluiți, nu găsim cuvinte să dăm glas bucuriei înăbușite de suferințele seculare… Frații liberatori au sosit… Bine ați venit și mergeți cu bine tot înainte!

1916 – Bulgaria a atacat România fără declarație de război

La 18/31 august, trupele bulgare au atacat Dobrogea românească în Primul Război Mondial. Declarația de război a fost făcută abia a doua zi, pe 19 august/1 septembrie. Acțiunile militare din Dobrogea au reprezentat o serie de operații, bătălii și lupte care s-au desfășurat între 18 august/1 septembrie–3/16 decembrie 1916 și a avut ca obiectiv principal respingerea unui atac executat de forțele bulgare și asigurarea libertății de acțiune a forțelor ce operau pe frontul din Transilvania

1916 – S-a născut Neagu Djuvara

(Neagu Bunea Djuvara; n. 18/31 august 1916, București – d. 25 ianuarie 2018, București)

Istoric, diplomat, filozof, jurnalist și romancier, născut într-o familie aristocrată de origine aromână, care a dat oameni politici, diplomați și universitari de prestigiu. Și-a făcut studiile la Nisa și Paris, fiind licențiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) și doctor în drept (Paris, 1940). A luat parte la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezervă (iunie–noiembrie 1941), fiind rănit aproape de Odesa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineața zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. A rămas în Suedia până în septembrie 1947, când comuniștii au preluat și acest minister. A hotărât să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizații ale exilului românesc – secretar general al Comitetului de Asistență a Refugiaților Români, la Paris; ziarist; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundației Universitare Carol I. A stat douăzeci și trei de ani în Republica Niger, fiind consilier diplomatic și juridic al Ministerului Afacerilor Străine din Niger și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economică, la Universitatea din Niamey. După decembrie 1989 s-a întors în țară, profesor asociat la Universitatea din București. A fost membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași și al Institutului de Istorie „N. Iorga” din București. A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului național Serviciul Credincios și cu Ordre des Arts et des Lettres în grad de Ofițer

1930 – S-a născut Liviu Librescu

(n. 18 august 1930, Ploiești – d. 16 aprilie 2007, Blacksburg, Virginia, SUA)

Inginer, profesor de inginerie și mecanică și supraviețuitor al Holocaustului. A urmat Institutul Politehnic din București, a lucrat la Institutul de cercetări de mecanică aplicată al Academiei RPR și a înaintat în științe făcându-și un bun nume de savant, primind premiul „Traian Vuia” al Academiei Române. A emigrat în Israel în 1978, a fost profesor de aeronautică la Universitatea din Tel Aviv până în anul 1985, când a trecut la Virginia Polytechnic Institute and State University, în SUA. Domeniile sale principale de cercetare și expertiză erau aeroelasticitatea și aerodinamica sistemelor instabile. Profesorul Librescu a decedat prin împușcare în masacrul petrecut în 2007 la Virginia Tech, în timp ce încerca să blocheze intrarea în sala lui de clasă în fața trăgătorului asasin pentru a-și proteja studenții și a le da timp să fugă

1932 – S-a născut Gheorghe Naghi

(n. 18 august 1932, Adjudu Vechi, Vrancea – d. 10 martie 2019)

Regizor de film și actor. Pasiunea pentru cinematografie data din copilărie, în liceu a făcut figurație la Teatrul Național din Iași. A dat admitere la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, impresionându-i pe membrii comisiei cu talentul de a repovesti fragmente din filme. Comisia l-a îndrumat către regia de film și l-a selectat pentru a studia la Institutul Unional de Cinematografie (V.G.I.K.) de la Moscova. A absolvit în 1955 și a lucrat ca regizor la Studioul Cinematografic București, regizor și director al filmului științific la Studioul Sahia-Film, asistent de regie pentru Sică Alexandrescu, la Teatrul Național din București. A regizat 25 de filme între 1955–1991. Din filmografie: Două lozuri, D-ale carnavalului, Bădăranii, Globul de cristal, Cine va deschide ușa?, Elixirul tinereții, Dumbrava minunată, De-aș fi Peter Pan

Dumbrava Minunată (1980)

1938 – Aranjamentul de la Sinaia privind controlul navigației pe Dunărea maritimă

La 18 august 1938 a fost semnat Aranjamentul de la Sinaia, un acord între România, Marea Britanie și Franța (la care au aderat Germania și Italia), în urma căruia majoritatea competențelor Comisiei Europene a Dunării (CED) au fost preluate de către România. Controlul navigației pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era lăsat în grija statului român. CED a beneficiat de nenumărate scutiri de taxe și impozite, ca și de dreptul de a arbora propriul ei drapel

1941 – S-a născut Ilie Motrescu

(18 august 1941, Crasna Putnei, Storojineț, Ucraina – d. 26 iulie 1969, Crasna, URSS)

Poet, prozator, profesor, publicist, ziarist, folclorist și muzician român, angajat activ în lupta pentru eliberarea teritoriilor românești aflate sub ocupația sovietică. S-a înscris la Institutul pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de limba și literatura română și de muzică, absolvită în 1964. A fost profesor, având ore de limbă și literatură română și muzică în Crasna, apoi lucrător literar la secția de cultură a ziarului regional Zorile Bucovinei, proaspăt înființat în 1967. În scurta-i viață, de numai 27 de ani, a scris, a compus, a selectat și a adunat multe lucruri de valoare pentru spiritualitatea neamului nostru. La 26 iulie 1969 a fost asasinat în pădurea Crasnei, de către agenții sovietici din Crasna și Cernăuți, la indicația fostului KGB

1944 – A încetat din viață Alexandru „Alecu” Șerbănescu (n. 17 mai 1912, Colonești, Olt – d. 18 august 1944, Viperești, Buzău)

Pilot, as al aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial, comandantul Grupului 9 Vânătoare; a căzut eroic în lupta împotriva Aliaților, copleșit de escorta de Mustanguri ale operațiunii de bombardament american asupra Ploieștiului

1945 – Nota diplomatică a reprezentantului politic al SUA la București

Pe data de 18 august 1945, reprezentantului politic al SUA la București Roy Melbourne a prezentat ministrului de externe Gheorghe Tătărescu o notă verbală prin care se arăta că guvernul american „dorește în acestă țară instituirea unui regim reprezentativ constituit din toate grupările democratice” și că administrația Truman apreciază că guvernul Petru Groza „nu reprezintă opinia publică, democratică a țarii” și, din acest motiv, „nu poate relua raporturile diplomatice cu România,” de aici urmând „anumite dificultăți” în ce privește tratativele pentru încheierea păcii, guvernul SUA neadmițând să negocieze și să semneze tratatul de pace „decât cu un guvern român reprezentativ democratic, deplin recunoscut de Casa Albă”. Atât Groza, cât și Tătărescu, au respins nota, declarând-o nulă și neavenită. Ei au susținut că SUA nu se puteau adresa unui guvern pe care nu-l recunoșteau. O notă cu conținut asemănător a fost primită din partea Marii Britanii, la 19 august, însă guvernul a avut aceeași atitudine. În aceste condiții, la 21 august, Regele Mihai a cerut guvernului Petru Groza să demisioneze, iar în fața refuzului acestuia, Regele a întrerupt relațiile oficiale cu guvernul, până la 6 ianuarie 1946 (greva regală)

1948 – Convenția privind regimul navigației pe Dunăre

La sfârșitul conferinței de la Belgrad (30 iulie–18 august) privind regimul navigației pe Dunăre, a fost adoptată Convenția privind regimul navigației pe Dunăre, împreună cu cele două anexe și Protocolul adițional. Principiul fundamental al Convenției îl constituie respectarea dreptului popoarelor de a dispune de bunurile lor, în conformitate cu interesele lor, regimul stabilit prin convenție aplicându-se părții navigabile a Dunări de la Ulm la Marea Neagră, urmând brațul Sulina, cu acces la mare prin Canalul Sulina. Prin articolul 5 al Convenției era înființată Comisia Dunării. Convenția a fost semnată de URSS, Bulgaria, Ungaria, România, Ucraina, Cehoslovacia, Iugoslavia și a intrat în vigoare la 11 mai 1949

1949 – H.C.M. nr. 903/18 august 1949 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare națională

Hotărârea va fi abrogată în 1990, când ziua de 1 decembrie va fi proclamată sărbătoare națională

1957 – A încetat din viață George Tutoveanu (Gheorghe Ionescu; n. 20 noiembrie 1872, Bârlad – d. 18 august 1957, Bârlad)

Poet, profesor de liceu în Bârlad, revizor școlar, inspector cultural general la Casa Școalelor pentru Basarabia, membru fondator al Societății Scriitorilor din România și al Societății Literare Academia Bârlădeană

1997 – Ordonanța de Guvern nr. 20/18 august 1997 privind stabilirea orarului de vara și a orei oficiale de vara pe teritoriul României

Pe teritoriul României se stabilește orarul de vară, corelat cu orarul de vară practicat în țările Uniunii Europene. Ordonanța a intrat în vigoare la 20 august 1997

1998 – A încetat din viață Iosif Sava (Iosif Segal; n. 15 februarie 1933, Iași – d. 18 august 1998, București)

Muzicolog, realizator de emisiuni radio și de televiziune, creatorul Seratelor muzicale la TVR

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „18 august în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: