Istoria României România frumoasă

22 august în istoria românilor

Foto: Cetatea Severinului. Prima mențiune documentară a unui ban de Severin


1233 – Prima mențiune documentară a unui Ban de Severin, în persoana lui Luca

Banatul Severinului, Banatus Zewriniensis, Terra Zeurino sau Țara Severinului, cuprindea Carașul cu o fâșie din Ardeal, țara Hațegului, ținutul Amlașului și o parte limitrofă din Oltenia (Mehedinți), o parte din Gorj și din Vâlcea, întinzându-se pe ambele laturi ale munților) de la Dunăre până la Olt. Primul Ban de Severin, Luca, este menționat în timpul regelui Andrei al II-lea al Ungariei (1205–1235), ca vasal al acestuia

1513 – Incursiunea tătarilor în Moldova

Vă leato 7021 [1513] avgustu 22 de zile, pre aceasta vreme, Mendi Ghirei hanul au prădat Litva, pănă la Vilna, de multă pagubă au făcut și mulți robi au luat. Așijdirea pre aceiași vreme, Bet Ghirei ficiorul hanului au intratu la Moldova, de au prădat țara pănă la Iași și au arsu târgul și ținutul Cârlegăturii și au ajunsu și pănă la Dorohoiu și pănă la Ștefănești. Iară alții au prădat în jos la Lăpușna și la Chigheciu și de sârgu vrându să iasă cu robii, în Nistru multe suflete au înecatu și robi și și de ai sei. Iară asupra lor trimiseasă Bogdan vodă pre Corpaciu hatmanul său, de i-au lovitu cu o mie de oameni și nesocotit dându războiu vitejaște, au căzut de ai noștri șapte sute, iară trei sute au scăpat. Iară tătarii cu pagubă mai multă de apă decâtu de oaste au avut, s-au întorsu la Piericop. Iară Bogdan vodă îngrozindu-să de acea pagubă, au trimis la craiul leșăscu soli, de au poftitu ajutor împotriva tătarilor, de vor vrea să vie de iznoavă, ca să să apere, alta pentru ca să-i sloboază solii, să treacă la Moscu și de toate i-au făcut craiul pre voie” (Grigore Ureche – Letopisețul Țării Moldovei)

1531 – Bătălia de la Obertyn

Confruntare moldo-polonă pentru ținutul Pocuției. A avut loc între Petru Rareș și hatmanul Jan Tarnowski, pe 22 august 1531, după ce Petru Rareș invadase Pocuția în 1530. Aceasta s-a soldat cu înfrângerea trupelor moldovene și recucerirea Pocuției de către polonezi

1785 – Împăratul Iosif al II-lea a promulgat Patența de desființare a iobăgiei în Transilvania

Datorită răsunetului european stârnit de Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Curtea de la Viena prin împăratul Iosif al II-lea a emis ordonanța prin care li se recunoștea țăranilor iobagi dreptul de strămutare. Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman a vizitat în mai multe rânduri Banatul, Transilvania și Bucovina, unde a primit cu solicitudine petițiile oamenilor și a intrat în conștiința colectivă ca „bunul împărat”. A emis mai multe legi reformatoare dar, după moartea sa, toate au fost abrogate. Suprimarea definitivă a iobăgiei a avut loc abia în 1848

1802 – S-a născut Ecaterina Varga

(Varga Katalin; n. 22 august 1802, Hălmeag, Comitatul Târnava Mare, Transilvania/Șercaia, Brașov – d. cca. 1858, Hălmeag)

Eroina moților, luptătoare pentru drepturile românilor din Munții Apuseni. Între anii 1840–1847, a luptat pentru drepturile iobagilor față de autoritățile habsburgice prin petiții adresate guvernului Transilvaniei de la Sibiu, precum și prin memorii susținute personal la Curtea de la Viena, cerând, în numele moților, înlăturarea abuzurilor autorităților vremii. Dată fiind nepăsarea autorităților locale și centrale la cererile moților, Ecaterina Varga a îndemnat populația din Munții Apuseni la nesupunere și împotrivire pe față. Autoritățile, nemulțumite de revendicările ei, au dispus să fie prinsă, fiind urmărită ca instigator. Andrei Șaguna, pe atunci vicar episcopal, a ajutat la predarea ei către autorități, răpind-o și astfel trădând-o, la 17 ianuarie 1847, în localitatea Bucium Poieni. A fost închisă la Aiud și la Alba Iulia, timp de aproape patru ani, fără judecată. Procesul a avut loc în 1851, a fost condamnată la încă trei luni de închisoare și apoi exilată în satul său natal, Hălmeag. Se presupune că și-a trăit restul vieții acolo

1820 – S-a născut Manolache Costache Epureanu

(n. 22 august 1823, Bârlad, Moldova – d. 7 septembrie 1884, Wiesbaden, Imperiul German)

Politician, primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri. A studiat în Germania, la Heidelberg, Berlin, Gottingen și Jena, la această ultimă universitate susținându-și, în 1839, doctoratul în drept. Întors în țară, s-a implicat în mișcarea de opoziție împotriva politicii domnului Mihail Sturdza, mișcare aflată la originile revoluției de la 1848, apoi în luptele pentru Unire, în calitate de membru al Divanului Ad-hoc din Moldova (1857) și al Adunării Elective a Principatului (1858). După alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, a fost prim ministru în Moldova (1859–1860), calitate în care a făcut primii pași către înlăturarea privilegiilor fiscale, a coordonat secularizarea averilor mănăstirilor închinate, a luat măsuri de modernizare a armatei și a încercat înființarea unor instituții de credit (bancă națională și credit funciar). Între 1860–1861 a devenit singurul prim ministru moldovean al Țării Românești, a elaborat un proiect de înființare a unei Bănci Naționale, cu capital majoritar privat, dar controlată de stat. Dupa detronarea lui Cuza a devenit unul dintre principalii lideri ai partidului Conservator, a fost președinte al Adunării Constituante, prim-ministru al României

1834 – Aradul a primit în mod solemn titlul de Oraș Liber Regesc din partea împăratului Francisc I

După pacea de la Karlowitz din 1699, orașul Arad a intrat oficial sub stăpînirea Austriei. Autoritățile au transformat orașul în sediul regimentelor de graniță. La 12 aprilie 1834 a fost semnată de împăratul Austro-Ungariei, Francisc I, diploma prin care Aradul primea statutul de Oraș Liber Regesc. Transcrierea pe pergament și pictarea stemei orașului au amînat aducerea la Arad a diplomei sigilate. Este posibil ca întârzierea să fi fost determinată și de dorința casei imperiale de a lega evenimentul de împlinirea, la 1 august, a 30 de ani de la proclamarea lui Francisc I ca împărat al Austriei, precum și de împlinirea vîrstei de 66 ani de către acesta. La data de 21 august 1834, cu prilejul Sărbătorilor Aradului (17–28 august), a avut loc festivitatea oficială de atribuire a calității de oraș liber regesc.

Se celebrează ca Ziua Municipiului Arad

1850 – A încetat din viață Nikolaus Lenau (Nikolaus Franz Niembsch von Strehlenau; n. 25 august 1802, Csatád/Lenauheim, Timiș – d. 22 august 1850, Oberdöbling bei Wien, Austria)

Un important poet romantic austriac de origine bănățeană

1882 – S-a născut Augustin Maior

(n. 22 august 1882, Reghin – d. 3 octombrie 1963, Cluj)

Fizician, pedagog și inventator, membru titular (din 1937) al Academiei de Științe din România, membru post-mortem (din 2012) al Academiei Române. Între 1900–1904, a urmat cursurile Facultății de Mecanică a Institutului Politehnic din Budapesta, în 1905 a frecventat o serie de cursuri postuniversitare la universități renumite din Viena, München și Göttingen, audiind mari personalități științifice ale vremii (D. Hilbert, H. Minkowski, F. Klein, C. Rünge, E. Riecke, L. Prandtl, E. Wiechert, M. Born, L. Debyeand și M. von Laue). Inginer la Stația Experimentală a Poștelor din Budapesta, în 1906, a reușit să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, 5 convorbiri fără ca semnalele să interfereze. Fundamentele teoretice ale telefoniei multiple au fost publicate în 1907 în revista Elektrotechnische Zeitschrift și apoi, în 1914, în lucrarea The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission publicată în revista The Electrician. După Primul Război Mondial și unirea Transilvaniei cu România, și-a pus experiența la dispoziția autorităților române, devenind director general al Poștelor, Telegrafelor și Telefoanelor din Transilvania și Banat, profesor titular la Universitatea din Cluj și apoi director al Institutului de Fizică Teoretică și Tehnologică al Facultății de Științe, în perioada 1929–1946 a fost și decan al facultății. A predat studenților săi cursuri conținând multe idei moderne, cum sunt cele de Electricitate și Magnetism sau de Acustică și optică, pe care le-a și publicat în diverse ediții. A fondat Școala de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj

1890 – A încetat din viață Vasile Alecsandri (n. 21 iulie/2 august 1821, ținutul Bacăului, Moldova – d. 22 august/3 septembrie 1890, Mircești, Roman/Iași)

Poet, dramaturg, om politic, redactor și proprietar al revistei România literară, a publicat prima culegere de poezie populara românească, membru fondator și de onoare al Academiei Române

1892 – S-a născut S-a născut Victor Daimaca

(n. 22 august 1892, Turnu Severin – d. 20 mai 1969, București)

Astronom și pedagog. A obținut licența în matematici la Facultatea de Științe a Universității din București, având ca profesori renumiți matematicieni și astronomi, printre care Dimitrie Pompeiu, Gheorghe Țițeica, Anton Davidoglu, Nicolae Coculescu. A lucrat o vreme ca funcționar la București, însă dorința de a regăsi cerul înstelat l-a determinat să ocupe o catedră de matematică în Târgu Jiu. Din 1949 a lucrat la Institutul Astronomic din București. A fost singurul român descoperitor de comete, cometa 1943c Daimaca de mărimea 8, pe care a descoperit-o în constelația Lynx (1943) și cometa 1943 W1 VanGelt-Peltier-Daimaca, cometă pe care a descoperit-o în regiunea sudică a constelației Aquarius, concomitent cu alți doi astronomi, sud-africanul Van Gelt și americanul Peltier (1943)

1897 – S-a născut Sandu Albu

(n. 22 august 1892, Sinaia – d. 23 noiembrie 1978, București)

Compozitor și violonist concertist în țară și în străinătate. A studiat la Conservatorul din București (1913–1917) și s-a perfecționat la Conservatorul național din Praga, urmărind în paralel, ca auditor, cursurile de istoria muzicii, analiză și forme muzicale la Universitatea germană din Praga. S-a bucurat de îndrumarea lui George Enescu, atât în violonistică, cât și în compoziție. A fost profesor de vioară și violă la Brooklyn Conservatory of Music din New York, J. Hartt School of Music din Hartford, Connecticut, Statele Unite, șef al controlului muzical la Radio-București, profesor de vioară la Institute of Fine Arts din Bagdad și dirijor al Orchestrei de Stat din Bagdad, în Irak, profesor de vioară la Liceul de muzică nr. 2 din București, conferențiar la clasa de vioară la Institutul pedagogic din București, conferențiar la clasele de muzică de cameră și de violă la Conservatorul din București. A compus muzică de cameră: Tarantela, muzică pentru pian: Improvizație, muzică pentru vioară: Triptic. muzică corală: Răsună trompetele, muzică vocală: Ultima frunză. A scris lucrări didactice instrumentale: Capriciul românesc și lucrări de muzicologie: Cu vioara prin lume

Sandu Albu – Peste vârfuri

1897 – S-a născut Constantin A. Sandu-Ville

(n. 22 august 1897, Pietroasele, Buzău – d. 13 octombrie 1969, Iași)

Inginer agronom, fitopatolog, profesor, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. A urmat studiile superioare la Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău (1921–1925). În 1929 a obținut doctoratul la Hochschule für Bodenkultur din Viena. A desfășurat o bogată activitate didactică: asistent la Catedra de sistematică și patologie vegetală, șef de lucrări la Secția de fitopatologie din cadrul Academiei de Înalte Studii Agronomice din București, profesor suplinitor, apoi titular al Catedrei de protecția plantelor din cadrul Facultății de Agronomie din Iași, decan al Facultății de Agronomie din Iași. A fost director al Stațiunii de fitopatologie din Chișinău și al Stațiunii de viticultură din Iași. În activitatea didactică s-a impus prin elaborarea mai multor ediții ale Cursului de fitopatologie și prin organizarea laboratorului Institutului de Agronomie din Iași. A publicat peste 130 de lucrări și monografii și peste 90 de articole cu caracter tehnic și de popularizare; a explorat mai multe domenii ale biologiei vegetale: sistematica plantelor superioare, sistematica, morfologia și ecologia ciupercilor și bacteriilor, îndeosebi ale celor fitopatogene. A făcut cercetări asupra unor bacterii și ciuperci parazite la plante, referitoare îndeosebi la sistematica, morfologia, ecologia, ciclul biologic, profilaxia și combaterea acestora. A descris peste 3 000 de specii de micromicete prezente în România

1897 – S-a născut Sterie Diamandi

(n. 22 august 1897, Aminciu-Mețova, Grecia – d. 11 iunie 1981, București)

Profesor și eseist, fiul militantului aromân Vasile Diamandi-Aminceanul. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1912–1922) în București, iar după absolvire a devenit profesor la Turnu Severin, la Roman și la Iași, unde a predat pedagogia la Școala Normală „Vasile Lupu”. În capitala Moldovei a fost ales, pentru mai mulți ani, membru în Consiliul municipal. Din 1936 s-a transferat la Liceul „Aurel Vlaicu” din București. A debutat în 1921 cu note și recenzii în Buletinul Institutului de Literatură al lui Mihail Dragomirescu. A scris mai multe cărți și studii, printre care: Galeria oamenilor politici, Oameni și aspecte din viața aromânilor și Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului

1904 – S-a născut Gheorghe D. Anghel

(n. 22 august 1904, Turnu Severin – d. 9 aprilie 1966, București)

Sculptor realist. După ce a frecventat cursurile sculptorului Dimitrie Paciurea la Școala de Arte Frumoase din București, și-a definitivat formația la Paris (1924–1937) sub îndrumarea lui Antoine Injalbert. Aici a avut ocazia să viziteze atelierul lui Brâncuși și a făcut studii în muzee și expoziții, fiind interesat de monumentele vechii arhitecturi și sculpturi franceze. Viziunea sa realistă a perenității l-a făcut să lucreze în general în bronz și numai foarte rar în piatră. A participat la numeroase expoziții colective în Paris, București, Bratislava, Praga, Cairo, Alexandria, Atena, Leningrad, Moscova, Bienala de la Veneția și expoziții personale în Paris (1940), București (1943, 1945, 1956, 1966) și Craiova (1967). Capodoperele sculpturii sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecția muzeului din Craiova, și statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Român, alături de Bustul actorului de origine română Jean Yonnel din Foaierul Comediei Franceze Paris, statuia monumentală Cărturarul, busturi ale lui George Enescu, Nicolae Bălcescu, Valentin Gheorghiu, Ștefan Luchian, Emil Racoviță, etc. A fost distins cu premiul I al Salonului Oficial (1946), Ordinul Muncii clasa a III-a; Maestru emerit al artei (1954) și clasa a II-a (1964), Artist al poporului (1966)

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/anghel-gheorghe-d/

1906 – Au fost inaugurate Băile Mamaia de către Ion Bănescu, primarul Constanței

Stațiunea Mamaia a apărut din necesitatea ca orașul Constanța să aibă o plajă modernă, ținând cont că fosta plajă, La Vii, devenise impracticabilă odată cu construirea, din 1899, a noului port maritim. Mamaia, la nord de actuala stațiune, era inițial un sătuc dobrogean costier tipic, cu pescari greci și lipoveni, oieri români și crescători de cai tătari, denumirea provenind de la un proprietar tătar al locului din vremea stăpânirii turcești, pe nume Mamai. Mamaia a fost construită pe un grind litoral între Marea Neagră și limanul Siutghiol, după planul arhitectului francez Eduard Redon. Costumele de baie aveau mâneci iar pentru cei care doreau băi de mare existau cabine individuale, unele pentru femei și altele pentru bărbați

1917 – S-a născut Alexandru Piru

(n. 22 august 1917, Mărgineni, Bacău – d. 6 noiembrie 1993, București)

Critic și istoric literar, profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universității din București, ales membru post-mortem (din 2006) al Academiei Române. A urmat studiile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași (1936–1940) și al Academiei Pedagogice din București (1941). A devenit profesor la Liceul Național din Iași, după care s-a mutat definitiv la București, asistent la catedra lui George Călinescu. A susținut doctoratul cu o teză despre opera lui Garabet Ibraileanu (1947). A devenit doctor docent în științe filologice în 1967, ulterior, profesor universitar, șeful Catedrei de literatură română; membru titular al Academiei de Științe Sociale și Politice „Stefan Gheorghiu”. A debutat în Jurnalul literar în 1939 și a colaborat la Ramuri ca redactor-șef, Luceafărul, România literară. A îngrijit re-editarea monumentalei Istorii a literaturii române de la origini și pînă în prezent de George Călinescu. A scris Istoria literaturii române de la origini până la 1830, Istoria literaturii române (publicată postum în 1994) și Istoria literaturii române vechi. Este și autorul unei retrospective a deceniului literar cinci, intitulată Panorama deceniului literar românesc 1940–1950

1917 – A încetat din viață Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Vasile Toderoiu; n.14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în Târgu-Jiu – d. 22 august/3 septembrie 1917, lângă Panciu, Vrancea)

Cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Varnița-Muncelu luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române

1919 – S-a născut Octavian Iliescu

(n. 22 august 1919, Craiova – d. 24 iunie 2009, București)

Celebru numismat român, cu o activitate prodigioasă și în medalistică și sigilografie. A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1942. A decis să urmeze o carieră de jurist, în Baroul de Ilfov și București, rapid curmată de politica de cadre a PCR, în 1950 fiind îndepărtat din Barou. După un stagiu la munca de jos, a ales cariera de istoric, devenind cercetător la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. din București. A avut un rol esențial în clarificarea tabloului emisiunilor monetare ale statelor medievale Țara Românească și Moldova. A descoperit și publicat numeroase tipuri și variante monetare noi, fiind considerat, alături de Dimitrie A. Sturdza, Constantin Moisil și Nicolae Docan, unul dintre cei mai de seamă numismați români și europeni. Interesul său științific a acoperit întregul domeniu al numismaticii: greacă, dacică, celtică, romană, bizantină, medievală balcanică și vest-europeană, islamică, până la cea modernă și contemporană, ca și arta medaliei, heraldica și sigilografia

1931 – S-a născut Alice Mănoiu

(n. 22 august 1931, Ploiești)

Critic de film, jurnalistă. A absolvit a Facultatea de Filologie la Universitatea din București și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, secția Teatrologie-Filmologie (promoția 1964). A fost redactor de scenarii la Comitetul cinematografiei. A lucrat în publicistica cinematografică: redactor șef la Probleme de cinematografie, redactor la Film, Contemporanul, Cinema, colaborator la Scânteia, Scânteia tineretului, Gazeta literară, Flacăra, România literară, Formula AS. A fost co-autor al volumelor Contribuții la istoria cinematografiei în România, Cinematograful românesc contemporan. 1949-1975 și autoare a volumului J.A. Bardem

1941 – Ion Antonescu s-a autopromovat la gradul de mareșal

La 21 august, Ion Antonescu a emis un decret prin care s-a auto-decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a II-a și I, iar la 22 august, un nou decret, prin care s-a promovat la gradul de mareșal (decretele de decorare și de promovare fiind semnate de rege)

1968 – Declarația Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România cu privire la principiile de bază ale politicii externe a României

A fost adoptată și transmisă parlamentelor și guvernelor din toate țările lumii și Organizației Națiunilor Unite, subliniind coordonatele politicii de independență ale țării, în lumina invadării Cehoslovaciei de către statele Tratatului de la Varșovia

1968 – S-a născut Sorin Adam

(n. 22 august 1968, Ploiești)

Pictor și grafician. A fost studentul profesorilor Vasile Grigore, Marius Cilievici, Traian Brădean, Constantin Piliuță la Academia de Arte Luceafărul din București. Curentul artistic cel mai apropiat artistului, este postimpresionismul, cu unele interpretări personale ale fovismului, precum și elemente românești ale picturii clasice interbelice, clasice. Pictează portrete, peisaje, naturi statice, nuduri. A participat la numeroase expoziții de grup în țară și în străinătate, a avut expoziții personale în București, Constanța, Ploiești, Iași, Florența, Istambul, etc.

Galerie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sorin_Adam

1972 – A încetat din viață Ștefan Procopiu (n. 19 ianuarie 1890, Bârlad – d. 22 august 1972, Iași)

Fizician, profesor universitar și inventator, a descoperit efectul Procopiu de depolarizare a luminii, membru titular al Academiei Române, desemnat în două rânduri în comisia de recomandări la Premiul Nobel

1977 – A încetat din viață Theodor Bușniță (n. 11/24 august 1900, Chișinău – d. 22 august 1977, București)

Hidrobiolog, ihtiolog și histolog, membru corespondent al Academiei de Științe din România, membru corespondent al Academiei Române

1981 – A încetat din viață Sașa Pană (Alexandru Binder; n. 8 august 1902, București – d. 22 august 1981, București)

Scriitor, poet din literatura română de avangardă din prima jumătate a secolului al XX-lea, a publicat revista unu și o editură sub aceeași siglă, pentru cărțile proprii și ale confraților de creație avangardistă

1985 – A încetat din viață Octavian Cotescu (n. 14 februarie 1931, Dorohoi – d. 22 august 1985, București)

Actor de succes, din generația de aur și profesor la IATC. Activitatea sa artistică cuprinde numeroase roluri interpretate în film, dar și în teatru, în principal la Teatrul Bulandra din București, fiind totodată unul dintre interpreții preferați ai teatrului de televiziune și ai teatrului radiofonic din epocă

1995 – S-a născut Diana Bulimar

(n. 22 august 1995, Timișoara)

Gimnastă artistică de talie mondială. A făcut gimnastică de la 4 ani la Deva. A participat la Campionatul European de Junioare de Gimnastică Artistică în Birmingham 2010, Jocurile Olimpice pentru Tineret din Singapore 2010 (locul 2 la Sol), Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din Tokyo 2011 (locul 4 cu echipa României), Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică din Doha 2012 (locul 2 la Sol), Europenele din Bruxelles 2012 (locul 1 cu echipa), Jocurile Olimpice de vară Londra 2012 (medalia de Bronz cu echipa), Europenele de la Moscova 2013 (medalia de Argint la Bârnă și medalia de Bronz la Sol), Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia 2014 (medalia de aur pe echipe)

1999 – A încetat din viață Tudor Popescu (n. 8 septembrie 1930, Constanța – d. 22 august 1999, București)

Important dramaturg contemporan, scenarist, prozator și publicist

2000 – A încetat din viață Harry Maiorovici (n. 6 septembrie 1918, Sighetu Marmației – d. 22 august 2000, Cluj-Napoca)

Compozitor de muzică de film, supraviețuitor al lagărelor de concentrare, membru de onoare al Academiei Internaționale de Cultură din Roma

2002 – A încetat din viață Horia Liman (n. 12 septembre 1912, București – d. 22 august 2002, Neuchâtel, Elveția)

Scriitor și publicist elvețian de origine română; a fost distins cu premiul internațional Friedrich Schiller, în anul 1993, pentru două din romanele sale în limba franceză

2002 – A avut loc inaugurarea oficială a Casei Fotbalului Românesc

La eveniment au participat președintele și președintele de onoare al FIFA, Joseph Blatter, respectiv Joao Havelange și președintele UEFA, Lennart Johansson

2006 – A încetat din viață Laurențiu Profeta (n. 12 ianuarie 1925, București – d. 22 august 2006)

Compozitor, în special de muzică ușoară, dar și de muzică simfonică, vocal simfonică, instrumentală și corală

2011 – A încetat din viață Viorica Bucur (n. 15 februarie 1946, București – d. 22 august 2011, București)

Critic de film, profesor universitar la UNATC, a realizat, timp de 15 ani, Gala desenului animat la TVR, membră a FIPRESCI (Federația Internațională a Presei Cinematografice) și a Uniunii Cineaștilor din România

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „22 august în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: