Istoria României România frumoasă

26 august în istoria românilor

Foto: S-a terminat construcția căii ferate Giurgiu–București


1510 – A ieșit de sub tipar Octoihul lui Macarie

Octoihul este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei săptămâni consacrându-i-se succesiv câte un glas, compus de teologul bizantin Ioan Damaschinul în secolul VIII. Cel mai vechi octoih, în manuscris copiat, pe teritoriul României, în limba slavonă, datează din secolul XIII, Octoihul de la Caransebeș (adus din Moldova). Cel mai vechi octoih tipărit, în aceeași limbă, care se numără și printre primele tipărituri din România, este Octoihul lui Macarie. Tipărit din porunca lui „Io Vlad Voevod și stăpânitor întregei Țeri a Ungro-Vlahiei și a celor de lângă Dunăre în anul 7018 [1510], ostenindu-se întru acesta ieromonachul Macarie” din Târgoviște. Nu s-a păstrat nici un exemplar, descrierea Octoihului apare făcută de către rusul Karataev, care menționează că un exemplar al acestuia s-ar afla la muntele Atos, în Biblioteca Mănăstirii Hilindar

1595 – Oastea otomană a ocupat Cetatea Târgoviște

Sinan Pașa a ridicat o întăritură de pământ. Când a fost atacat de oștile aliate ale lui Mihai Viteazul, Sigismund Báthory (în jur de 30.000 de oameni), Sinan Pașa nu s-a încumetat să dea lupta acolo, ci s-a retras spre București

1826 – Ultima execuție publică la București

După înăbușirea Revoluției de la 1821 și reinstaurarea domniilor pământene, s-a urmărit, vreme de aproape 15 ani, prinderea și condamnarea ori uciderea tuturor celor care participaseră la rebeliune, chiar Grigore al IV-lea Ghica supraveghind operațiunea. Ghiță Cuțui și Simion Mehedințeanu au fost capii răscoalei din Oltenia. Au căzut în plasa oamenilor domnitorului, fiind arestați în primăvara lui 1826. Pe 26 august, au fost spânzurați la capul Podului Târgului de Afară (Calea Moșilor), iar a doua zi, trei dintre tovarășii lui Cuțui au fost plimbați „cu pieile goale” prin târg și bătuți, după care au fost trimiși la ocnă. Pedeapsa cu moartea a fost desființată de Regulamentul Organic, în iulie 1831

1834 – Festivitățile prilejuite de înscăunarea lui Mihail Sturdza, întâiul domn „regulamentar” al Moldovei1834 - Încoronarea Domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza

A avut loc reprezentația dramei Dragoș, întâiul domn suveran al Moldovei, prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria națională, scrisă de Gheorghe Asachi, pe muzica Elenei Asachi.

Totodată, au avut loc primele încercări de navigație aeriană, Gazeta Albina românească relatând că „s-a slobozit un mare glob aerostaticesc”, iar după ce „s-au ridicat la oarecare înălțime”, din el s-au împrăștiat foi cu versuri festive

1861 – Înființarea Direcției stabilimentelor de material de artilerie

A fost emis Înaltul ordin de zi nr. 254/26 august 1861 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în baza unui raport elaborat de ministrul de război Ion Ghica, pentru centralizarea „atelierelor, fabricilor de pulbere, capsulăria și fonderia din diferite părți ale țării, sub numirea de Direcția stabilimentelor de materiale ale artileriei”. Construcția și organizarea stabilimentelor a fost realizată sub mandatul ministrului de război Ioan Emanoil Florescu. A fost actul de naștere al industriei românești de armament

1868 – Înființarea revistei Analele Societății Academice Române

La data de 26 august/7 septembrie s-a aprobat înființarea Analelor Societății Academice Române, publicație care va apărea neîntrerupt până în prezent

1869 – S-a terminat construcția căii ferate Giurgiu–București

Construcția primei căi ferate de pe teritoriul vechiului Regat a fost concesionată în 1865 asociației J.T. Barkley & J. Staniforth, care a lucrat, cu o întrerupere între februarie 1866–aprilie 1867, până în august 1869. Linia a fost terminată la 26 august/7 septembrie 1869, când, cu o lună și jumătate înainte de inaugurarea oficială, din Gara Filaret a plecat primul tren spre Giurgiu, având ca pasager pe Principele Suveran

1876 – S-a născut Marius Sturza

26 august 1876, Șepreuș, Arad – 26 iulie 1954

Medic, profesor universitar, membru de onoare (din 1938) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Medicină din Viena, la îndemnul unchiului său, doctorul Ioan Hozan, medic-șef la cunoscutul stabiliment balnear Gräfenberg din Silezia, unde a petrecut vacanțele lucrând efectiv la stabilimentele de hidroterapie de acolo; s-a perfecționat încă de timpuriu în fizioterapie. La puțină vreme după ce a fost promovat doctor în medicină (iunie 1901), a preluat conducerea Sanatoriului de fizioterapie Wällischhof. Aici, Sturza a fost cel de-al treilea specialist din Europa care a aplicat și perfecționat cura de aer liber în cabane, băile de aer și de soare, cu rezultate notabile. A instaat aici toate cele necesare pentru hidroterapie, electroterapie și termoterapie. În anul 1910, a introdus chiar și tratamentul cu emanații de radiu, ceea ce a făcut din Wällischhof cel mai complet utilat sanatoriu de fizioterapie din Austria. După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, în 1918, s-a întors în Transilvania, la Sibiu, unde a fost numit consilier de resort, intrând în administrația și organizarea sanitară; în 1922 a preluat conducerea stațiunii balneare Sovata. A pus bazele balneologiei în România, a participat la organizarea primului congres de balneologie din țara noastră, prilej cu care s-a înființat Societatea de Hidrologie Medicală și Climatologie, sub conducerea generalului dr. N. Vicol. În 1928, a contribuit la buna desfășurare a congresului internațional de talasoterapie, prezidat de prof. dr. Anibal Teohari. A fost profesor de balneologie la universitățile din Cluj și din București, inițiind în România învățământul și studiul complex al balneologiei, hidroterapiei, fizioterapiei și climatologiei medicale

1886 – S-a născut Alexandru D. Rădulescu

26 august 1886, Focșani – 11 aprilie 1979, București

Medic chirurg și scriitor, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A urmat studii universitare medicale la București, unde, în 1914 și-a susținut teza de doctorat cu titlul Un procedeu simplu de gastro-enterostomie și enteroanastamoză fără deschiderea prealabilă a organelor cavitare. A fost medic la CFR, preparator la Clinica II Chirurgie din București, adjunct al Directorului Clinicii de Chirurgie de la facultatea de Medicină din Cluj, medic primar și director al Spitalului de Chirurgie Infantilă din Cluj, medic la Spitalul de Ortopedie și Tuberculoză Chirurgicală din București. În timpul Războiului de Reîntregire a fost medic chirurg la Spitalul de Campanie nr. 5. În 1921 a înființat la Cluj, pentru prima dată în România, Spitalul de Ortopedie, unitate model care cuprindea, pe lângă obișnuitele paturi, și un atelier de protezare, precum și o secție de recuperare funcțională. A fost fondatorul Revistei de ortopedie și chirurgie infantilă (1927) și al Societății Române de Ortopedie (1931), inaugurând o serie de procedee operatorii originale descrise în lucrări ca: Greffes et transplants osseux chez I’homme, Ortopedie chirurgicală, Artroplastia, Scoliozele, Transplanturi și grefe osoase și cartilaginoase, etc. A publicat literatură cu numele adevărat sau cu pseudonimul Furpa Sera: Bătea un vânt de nebunie, Surprinși în intimitate, Trebuie să înving, etc.

1888 – S-a născut Constantin Pantazi

26 august 1888, Călărași – 23 ianuarie 1958, închisoarea Râmnicu Sărat

General de armată și ministru al apărării, unul din cei mai fideli adepți ai generalului Ion Antonescu. A fost general de divizie (din 1940), subsecretar de stat la Ministerul Apărării Naționale, subsecretar de Stat al Armatei de Uscat, ministru secretar de stat al apărării naționale în perioada 23 ianuarie 1942–23 august 1944. A fost arestat la 23 august 1944 și judecat în lotul Antonescu, acuzați că „prin activitatea lor în funcțiunile sau comenzile ce au avut, au sprijinit conducerea politico-militară a Mareșalului Antonescu Ioan, contribuind astfel la dezastrul Armatei”. Condamnat la moarte, pentru crime de război, Petru Groza i-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață, în timp ce era dus spre locul de execuție

1902 – S-a născut Alexandru Priadcencu

26 august 1902, Chișinău – 26 iulie 1981, București

Inginer agronom din Republica Moldova, membru corespondent (din 1952) al Academiei Române. A efectuat lucrări de ameliorare a plantelor și de genetică, fiind creator al unor soiuri de ovăz, orz, porumb și grâu A fost primul cercetător român care a inițiat lucrări de citologie. Din scrierile sale: Cele mai bune soiuri de grâu de primăvară pentru România. Porumbul. Studiu monografic, Studiul citogenetic al formelor perene de grâu x pir

1940 – S-a născut Ioan Dumitrache

26 august 1940, Dârmănești, Argeș

Inginer energetician, profesor universitar, membru titular (din 2017) al Academiei Române și membru titular al Academiei de Științe Tehnice din România. A urmat cursurile Facultății Energetică la Institutul Politehnic București, absolvit în 1962, susținând în 1970 doctoratul în specialitatea Automatizări în Sisteme Electrice. A fost profesor la UPB (din 1982), visiting professor la Oklahoma State University, TU – Vienna, TUH Darmstadt, Magdeburg, Iowa University, Hannover Technical University, Valencia University, etc. A fost autor a peste 250 de lucrări, publicate în jurnale tehnice și volume ale unor conferințe importante, a 14 volume – trei din ele fiind publicate în străinătate: Intelligent Manufacturing Systems, Supplementary Ways for Improving International Stability, Large Scale Systems: Theory and Applications, fiind totodată membru fondator și președinte al Societății Române de Bioinginerie și Biotehnologie, membru fondator al Societății Române de Automatică și Informatică Tehnică, etc.

1947 – S-a născut Nicolae Dobrin

26 august 1947, Pitești – 26 octombrie 2007, Pitești

Fotbalist și antrenor de fotbal, maestru emerit al sportului. Istoria fotbalului românesc îl reține ca unul din cei mai mari fotbaliști români, un maestru al driblingului și al fentei, un model în executarea paselor și a loviturilor libere. A fost ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 și 1971

1955 – S-a născut Emil Hurezeanu

26 august 1955, Sibiu

Scriitor, poet, eseist, jurnalist. A urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” (1975–1979). 1În studenție a devenit redactor la revista Echinox, iar din 1978 a ocupat postul de secretar de redacție, publicând poezii și critică literară. După terminarea facultății, în 1979, și-a adunat poeziile în volumul Lecția de anatomie, apărut la Editura Dacia din Cluj și distins un an mai târziu cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor. Tot în timpul studiilor a fost membru fondator al trupei de teatru Ars Amatoria, jucând în câteva piese care parodiau sistemul. În anul 1983, s-a stabilit în Germania unde a primit azil politic, director al secției române a postului de radio Deutsche Welle din Köln (1995–2002). După reîntoarcerea în România, s-a remarcat ca realizator de televiziune și comentator pe subiecte politice, a publicat două volume de eseuri politice, Între câine și lup și Cutia neagră ambasador

1975 – A încetat din viață Grigore Eliescu (n. 25 ianuarie 1898, București – d. 26 august 1975, București)

Entomolog, silvicultor și naturalist, doctor docent în științe biologice, membru corespondent al Academiei Române

1979 – S-a născut Domnica Drumea

26 august 1979, Râmnicu-Vâlcea

Poetă și traducătoare. În 2002 a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității București, secția Română-Engleză. În anul 2000 a înființat, împreuna cu Marius Ianuș, soțul său, cenaclul Litere 2000, iar în 2002 revista Fracturi. A debutat în 2003 cu volumul Crize, iar în 2009 a publicat volumul Not for sale

1988 – S-a născut Cristina Neagu

26 august 1988, București

Jucătoare de handbal profesionistă. A fost desemnată cea mai valoroasă jucătoare a lumii la Campionatul European de Junioare din Austria, din 2005, unde echipa României a câștigat medalia de argint, a câștigat medalia de bronz cu naționala de tineret la Campionatul Mondial de Tineret de la Sherbrooke, Canada, din 2006, fiind desemnată din nou cea mai valoroasă jucătoare a lumii la categoria respectivă, apoi medalia de bronz la Campionatului European de Junioare de la Izmir, în 2007. A jucat la Rulmentul Brașov, Oltchim Vâlcea, ŽRK Budućnost Muntenegru, fiind în prezent legitimată la CSM București. A fost desemnată de către Federația Internațională de Handbal (IHF) cea mai bună jucătoare din lume în 2010, 2015, 2016

1990 – S-a născut Irina Begu

26 august 1990, București

Jucătoare de tenis. A câștigat turneele WTA de la Tașkent (2012), Seul (2015) și Florianopolis (2016). Cea mai bună poziție ocupată la simplu în clasamentul mondial este locul 22, atins în august 2016, iar la dublu locul 22 în 1 octombrie 2018

2003 – A încetat din viață Eugenia Dumitrașcu (n. 26 iulie 1931, Traian, Bacău – d. 26 august 2003, Timișoara)

Artist plastic, profesor la Facultatea de Desen a Universității Timișoara, a realizat lucrări de artă monumental decorative, ilustrații și coperte de carte

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „26 august în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: