Istoria României România frumoasă

27 august în istoria românilor

Foto: Primul atac al trupelor române din Războiul de Independență


1588 – Tratatul de comerț între Petru Șchiopul, domn al Moldovei, și Elisabeta, regina Angliei

Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, a încheiat la 27 august 1588, în numele reginei, cu domnitorul Petru Șchiopul un tratat prin care supușii reginei urmau a fi liberi a se statornici și a face negoț în Moldova. Petru Șchiopul le-a acordat negustorilor englezi privilegiul să plătească doar 3% taxă, în timp ce ceilalți negustori trebuiau să achite o taxă de 12%. „Noi, Petru, din grația lui Dumnezeu domn al Țării Românești și al Moldovei, facem cunoscut tuturora celor prezenți și viitori, care sunt și vor fi interesați, că am încheiat cu măritul Vilhelm Harbone, ambasadorul prealuminatei și preaputernicei doamne, doamna Elisabeta, din grația lui Dumnezeu regina Angliei, Franței și Irlandei, pe lângă prealuminatul și preaputernicul împărat al turcilor, convențiunea următoare: ca negreșit de aci înainte să fie cu totul liberi supușii prealuminăției sale și toți negustorii de a ședea în țara noastră, de a se statornici, de a face negoț, de a vinde, a cumpăra, ba chiar de a face toate cele ce societatea omenească și obiceiul caută pentru negoț și pentru trebuințele vieții, fără nici o piedică sau greutate, păzindu-se însă întreg și nevătămat dreptul vămilor noastre, adică pentru fiecare lucru în valoare de o sută de ducați să ne plătească trei ducați. Cerem ca ceea ce precede să fie bine stabilit și asigurat prin convențiunea noastră. Și spre mai bună tărie, s-a pus și sigiliul nostru

1595 – Voievodul Moldovei, Ieremia Movilă, a recunoscut suzeranitatea polonă

În aprilie 1595 Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei, l-a înlăturat pe Aron Tiranul de pe tronul Moldovei și l-a impus pe Ștefan Răzvan, care a recunoscut suzeranitatea lui Sigismund (pro-habsburgic). Ieremia Movilă, celălalt pretendent la tronul Moldovei, a recunoscut și el, pe 27 august 1595, suzeranitatea polonă și a declarat Moldova drept „membru credincios și inseparabil” al coroanei polone. În decembrie 1595, în lupta de la Areni, oastea polonă condusă de cancelarul Zamoyski a înfrânt oastea lui Ștefan Răzvan și l-a impus pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei

1660 – Garnizoana cetății Oradea s-a predat asediatorilor turci

La 13 iulie, armata turcească a început asediul sub comanda noului serdar Köse Ali pașa. Suburbiile Oradiei au fost incendiate. La 15 iulie turcii au somat asediații să predea cetatea, iar la 17 iulie a venit rândul principelui ardelean din tabăra turcească să fie refuzat de către cei închiși în cetate. Apărătorii, în cea mai mare parte recrutați din populația civilă din oraș, între care și femei și copii, erau în număr de 850, mulți neobișnuiți cu mânuirea armelor. Totuși, ei au organizat riguros apărarea la cele cinci bastioane, la turnul porții principale și la pulberărie. La 27 august, după 46 de zile de asediu, cei aproape 300 de apăratori rămași în viață au predat cetatea cu niște condiții. Ei s-au îngrijit de tiparniță și de exemplarele Bibliei în curs de tipărire, de bunurile lor, de arhive și de bunurile Principatului, de siguranța proprie, precum și de reducerea dării Transilvaniei. Predarea fortăreței a fost negociată iar satutul juridic a fost cel de cetate cucerită închinată prin înțelegere

1812 – A început domnia lui Ioan Caragea în Țara Românească

Ioan Gheorghe Caragea (1754 – 27 decembrie 1844) a fost un domnitor fanariot al Țării Românești între 27 august/8 septembrie 1812–29 septembrie/11 octombrie 1818. După rapoartele ambasadorului Franței la Constantinopole, pentru a ocupa tronul de la București, Caragea a plătit 8.000 de pungi cu galbeni, (aprox. 4 milioane de lei-aur). A devenit faimos pentru primul cod de legi din Valahia, care îi poartă numele, Legiuirea Caragea, pentru politicile fiscale excesive, dar și pentru măsurile eficiente luate împotriva epidemiei de ciumă bubonică izbucnită în 1813, la un an de la urcarea sa pe tron, numită ciuma lui Caragea

1824 – S-a născut Joseph Marlin

27 august 1824, Sebeș – 30 mai 1849, Pojon/Bratislava

Scriitor și jurnalist german originar din Transilvania. A studiat la Viena, iar din 1847 a fost învățător privat la Pesta și redactor la ziarul Pester Zeitung. A avut o poziție unionistă, publicând un Program politic pentru sașii ardeleni în care a propus reforme liberale în diferite domenii (administrativ, școlar, bisericesc), dar pe baza primatului limbii și instituțiilor maghiare. În cei nici 25 de ani cât a avut de trăit, a lăsat o operă bogată, mai multe romane și povestiri și o lirică inovativă pentru literatura germană din Transilvania din aceea vreme. În ciclul Geschichten des Ostens (Povestiri din Est) Marlin a oferit o imagine a lumii multinaționale din sud-estul Europei. Alte scrieri: Attila, Das einsame Haus (Casa singuratică), Der Walache (Vlahul)

1834 – Aradul a fost cuprins de flăcări

După această dată, edilii orașului au organizat o formație voluntară de pompieri

1850 – S-a deschis la Sibiu Tipografia Eparhială Ortodoxă

Episcopul Andrei Șaguna a întemeiat și finanțat Tipografia Eparhială Ortodoxă, unde a apărut Telegraful Român. La 27 august 1850, într-o zi de duminică, s-a inaugurat oficial noua tipografie, prin sfințirea apei, de către Șaguna însuși. Aici se mai tipăreau abecedare, manuale și cărți. Tipografia funcționează și astăzi, fiind cea mai veche tipografie în funcțiune din România. În a doua jumătatea a secolului XIX Sibiul era centrul de necontestat al presei și tipografiei ardelene

1870 – S-a născut Maria, Principesă de Hohenzollern

Maria von Hohenzollern-Sigmaringen; 27 august/8 septembrie1870, București – 28 martie/9 aprilie 1874, Castelul Peleș, Sinaia

Unicul copil al regelui Carol I și al reginei Elisabeta. Prima prințesă de România, fost un copil considerat precoce din punct de vedere intelectual. Principesa Maria s-a îmbolnăvit de scarlatină la București, când o epidemie bântuia capitala. A fost transportată la Castelul Peleș pentru tratament, unde a decedat. Principesa Maria nu ar fi putut moșteni tronul, Legea Salică fiind încă aplicată în perioadă

1874 – A încetat din viață Ștefan Golescu (n. 1809, Câmpulung Muscel – d. 27 august 1874, Nancy, Franța)

Om politic, lider de frunte a revoluției de la 1848 din Țara Românească, prim-ministru al României

1877 – Primul atac al trupelor române din Războiul de Independență

Misiunea de asalt și cucerire a redanului otoman, din fața redutei Grivița 1 din sistemul de apărare a Plevnei, a fost încredințată, la data de 27 august/8 septembrie, Regimentului 13 Dorobanți Iași/Vaslui, comandat de locotenent-colonelul Ion Petrovici, și altor subunități din cadrul Diviziei a 4-a Infanterie. Cucerirea acestui avanpost fortificat s-a înscris ca o primă victorie a Armatei române, cucerindu-se o poziție întărită în fața redutei. În aceeași zi, călărașii români, împreună cu dragonii ruși, executând câteva recunoașteri pe stânga Vidului, au respins un atac turcesc la Gorni-Etropol. Pentru succesul repurtat, drapelul de luptă al Regimentului 13 dorobanți a fost distins cu Ordinul Steaua României. De asemenea, s-a acordat unor ofițeri și soldați din subunitățile participante la atac Ordinul Steaua României, precum și medalia Virtutea militară

1903 – S-a născut Miron Nicolescu

27 august 1903, Giurgiu – 30 iunie 1975, București

Matematician, membru titular (din 1938) al Academiei de Științe din România, membru titular (din 1953) al Academiei Române. După terminarea studiilor la Facultatea de Matematică a Universității București (1924), a plecat la Paris, unde s-a înscris la École Normale Supérieure și la Sorbona. În 1928 și-a luat doctoratul, cu teza Fonctions complexes dans le plan et dans l’espace. După întoarcerea în România, a predat la Universitatea din Cernăuți până în 1940, când a fost numit profesor la Universitatea din București. În 1963 a devenit director al Institutului de Matematică al Academiei Române. Din 1966 până la deces a fost președinte al Academiei Române. A fost ales vice-președinte al International Mathematical Union. Domeniul de predilecție al lui Miron Nicolescu a fost analiza matematică, în special teoria funcțiilor. A publicat peste 150 de memorii și articole de matematici, lucrări didactice, monografii și lucrări cu caracter divers

1917 – Lupta de la Cireșoaia

Una dintre cele mai dramatice și sângeroase bătălii din campania anului 1917 de pe frontul românesc din timpul Primului Razboi Mondial s-a dat pe muntele Cireșoaia (zona Tirgu Ocna), la cota 789, între 27 august/9 septembrie–30 august/12 septembrie. Ultima acțiune importantă din campania din 1917 de pe frontul românesc, a fost parte a celei de-a treia bătălii de la Oituz. A avut ca rezultat blocarea înaintării forțelor Puterilor Centrale care încercau să forțeze Munții Carpați, prin trecătoarea Oituz, în ea fiind angajate forțele Armatei 2 române și forțe combinate germane și austro-ungare

1917 – A încetat din viață Ion Grămadă (n. 3 ianuarie 1886, Zaharești, Bucovina, Austro-Ungaria/județul Suceava – d. 27 august 1917, Cireșoaia, Bacău)

Scriitor, istoric și publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial, căzut în lupta de la Cireșoaia

1918 – S-a născut Leon Levițchi

27 august 1918, Edineț, județul Hotin – 16 octombrie 1991, București

Filolog anglist și lexicograf, cunoscut ca traducător de literatură britanică și autor de dicționare și studii de referință. Între anii 1937–1941, a studiat limba și literatura engleză, precum și estetică și critica literară la Facultatea de litere și filosofie a Universității din București. În anii participării României la cel de-al Doilea Război Mondial, a fost recrutat ca translator din mai multe limbi la mai multe comandamente militare. După terminarea războiului, s-a căsătorit și a lucrat ca profesor de engleză la licee în București. Din 1949 Leon Levițchi a fost asistent, lector, conferențiar și apoi profesor universitar la catedra de limbi germanice de la Universitatea din București. A fost unul dintre cei mai reputați shakespeariologi români. A tradus în românește și publicat o ediție în 11 volume a operelor lui William Shakespeare. De asemenea, a fost autor sau coautor a numeroase manuale de limbă engleză, dicționare și studii de specialitate. Împreună cu Andrei Bantaș a publicat o ediție bilingvă româno-engleză a poeziilor lui Mihai Eminescu, traducerile aparținându-le. Scrieri alese: Dicționar român-englez, Studii shakespeariene, Istoria literaturii engleze și americane

1920 – A fost înființată Legația României la Viena

S-au stabilit relații diplomatice cu Republica Austria la 27 august 1920, la nivel de legație. Primul consul a fost numit Nicolae B. Cantacuzino. Relațiile au fost întrerupte în urma ocupării Austriei de către Germania nazistă în 1938

1924 – S-a născut Mariana Dumitrescu

27 august 1924, București – 4 aprilie 1967, București

Poetă și traducătoare, actriță la Teatrul Național din București. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1946) și Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică (1947). După dubla licență, a lucrat scurt timp ca actriță și asistent de regie la Teatrul Național din București. În 1947, s-a căsătorit cu compozitorul Ion Dumitrescu. A debutat la 12 ani, cu o scurtă povestire în revista Mugurașul (1936), colaborând în continuare la publicații ale elevilor, precum și la Radiodifuziunea Română, cu poemul dramatic Din durerile neamului. A scris scenarii și a tradus librete de operă. În arhiva poetei, se păstrează, de asemenea, eseuri, nuvele fantastice și o bogată corespondență cu muzicieni și scriitori. Editorial, a debutat cu volumul de versuri Viorile primăverii, în 1942. Multe dintre poeziile sale au fost transpuse pe muzică. Celelalte cărți i-au apărut postum

1928 – S-a născut Mircea Zaciu

27 august 1928, Oradea – 21 martie 2000, Cluj

Critic, istoric literar, profesor universitar, doctor în litere, membru de onoare (din 1997) al Academiei Române. A fost licențiat al Facultății de Filologie a Universității Victor Babeș din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1952. A fost, în același timp, eseist, memorialist, prozator și poet, coordonator al Dicționarului scriitorilor români, alături de Marian Papahagi și Aurel Sasu. A format la Cluj o școală de critică și istorie literară. Editor coordonator al colecței Restituiri a Editurii Dacia din Cluj, a colaborat la diverse reviste din țară: Tribuna, Convorbiri literare, Steaua, România literară, Apostrof, Vatra, etc. A fost autorul unui Jurnal intim în patru volume, care cuprinde și perioada de la sfârșitul anilor optzeci, anii cei mai sumbri ai dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Din lucrările sale: Masca geniului, Ordinea și aventura, Lecturi și zile, Lancea lui Ahile, Scriitori români, Cu cărțile pe masă, Ca o imensă scenă, Transilvania…, Departe/Aproape

1930 – S-a născut Zigu Ornea

Zigu Orenstein; 27 august 1930, Frumușica, Botoșani – 14 noiembrie 2001, București

Editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor. A urmat cursurile Facultății de Filosofie din București. Absolvent în 1955, a devenit redactor la ESPLA, pentru ca, din motive de dosar ideologic, în 1959 să fie corector plătit doar pentru recenziile publicate la Gazeta literară. A debutat editorial în 1969, cu volumul Junimismul. A fost autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor. A subliniat printre primii tendințele și manifestările antisemite din operele unor reprezentanți importanți ai generației interbelice de scriitori de la noi. Volumul Anii treizeci. Extrema dreaptă românească a reprezentat astfel pentru intelectualitatea românească, alături de Jurnalul lui Mihail Sebastian, o oglindă impresionantă a perioadei interbelice întrucâtva idilizate înainte vreme. Cartea a apărut în traducere și la prestigioasa editură Columbia University Press în anul 2000, constituind astăzi o referință bibliografică importantă în facultățile de profil umanist din România. A deținut rubrica de cronică a edițiilor în revista România literară, din 1982 până la moartea sa; una dintre cele mai interesante rubrici ale sale din presa românească a fost cea din revista Dilema. A fost de asemenea director al editurii Minerva și al editurii Hasefer. Din volumele sale: Țărănismul, Sămănătorismul, Poporanismul, Actualitatea clasicilor, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Viața lui Titu Maiorescu, Fizionomii. Medalioane de istorie literară

1930 – S-a născut Ion Ghițulescu

27 august 1930, București

Jurnalist. A practicat baschet și rugby, în ultimul ajungând până în lotul național de juniori, dar a abandonat din cauza unor accidentări. A urmat cursurile Facultății de Ziaristică din București, absolvite în anul 1954. În 1951 a devenit reporter la secția sport a Radiodifuziunii Române și a realizat prima emisiune de sport înregistrată pe bandă de magnetofon, Cu microfonul printre sportivi, a realizat primele transmisiuni în direct de la competiții sportive, iar în 1957, a realizat prima călătorie peste graniță în calitate de comentator sportiv, pentru meciul de fotbal Iugoslavia–România. În calitate de comentator sportiv, a efectuat 1750 de transmisii în direct de la diverse evenimente sportive, dintre care peste 130 ale echipei naționale de fotbal. A realizat emisiunea Fotbal minut cu minut, a organizat primele emisiuni ale Radio Vacanța, a transmis în direct aselenizarea și cele mai importante momente ale misiunii Apollo 11, alături de Catinca Ralea și fizicianul Ion Pascaru, a realizat: Radioprogramul dimineții de la 6-8, Matinalul (din 1990), Sport și muzică. A fost șeful Secției Sport și Informații, apoi director al Direcției Programe a Societății Române de Radiodifuziune. A fost distins cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler

1943 – A încetat din viață Constantin Prezan (27 ianuarie 1861, Sterianul de Mijloc, Butimanu, Dâmbovița – d. 27 august 1943, Schinetea, Vaslui)

Mareșal, ofițer de carieră, provenit din arma geniu, erou al Primului Război Mondial, a luat parte și a al Doilea Război Balcanic și la operațiile militare pentru apărarea Marii Uniri, din perioada 1918–1920, membru de onoare al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe din România

1949 – S-a născut Mihai Cafrița

27 august 1949, Bacău)

Actor de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1973 și a fost repartizat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. A jucat în Îmblânzirea Scorpiei și Hamlet de William Shakespeare, Cei trei mușchetari după Alexandre Dumas, Muntele de Dumitru Radu Popescu, Zigger Zagger de Peter Terson, Somnoroasa Aventură și Proștii sub clar de lună de Teodor Mazilu, Joc Dublu de Robert Thomas, Burghezul gentilom de Moliere, etc. În 1985 s-a mutat în capitală și a jucat pe scena Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”, în spectacole ca Secretul Familiei Posket de Pinero, Afară, în fața ușii de Wolfgang Borchert, Io, Mircea Voievod de Dan Tărchilă, Mizantropul de Moliere, Antigona de Sofocle, Casa Evantai de Marin Sorescu, până in 1995. A debutat pe marele ecran în Nu filmăm să ne amuzăm în 1974, a jucat apoi în Dumbrava minunată, Orele unsprezece, Vulcanul stins, Nelu, Cenușa păsării din vis, Băiatul cu o singură bretea. La Teatrul Național Radiofonic a jucat în Alexandru Lăpușneanu de Mihai Eminescu, Prințul lumii verzi de Costin Tuchilă, etc. S-a călugărit și s-a retras la Mănăstirea Căldărușani (Ilfov), apoi a revenit în spectacole radiofonice cum sunt Iisus Nazarineanul, Prințul lumii verzi, Cerul pe pământ sau minunata, marea și înfricoșătoarea sfântă dramă a cuvântului întrupat, Sfântul Ioan Gura de Aur–Ziditorul de suflete

Cenușa păsării din vis (1989)

1950 – S-a născut Mihai Mălaimare

(n. 27 august 1950, Botoșani)

Actor de teatru și film, om politic. A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică în 1973, ca șef de promoție și a primit repartiție la Teatrul Național din capitală. A jucat în spectacole ca Richard al III lea, A douăsprezecea noapte de W. Shakespeare, Cyrano de Bergerac de E. Rostand, Fata din Andros de Terențiu, Romulus cel mare de Durenmatt, Alexandru Lăpușneanu de V. Stoenescu, Filumena Marturano de Ed de Fillippo, Mantaua de Gogol, Harap Alb de Răducu Ițcuș, etc. A regizat și a scris scenariul pieselor Actorul, Clovnii. A studiat pantomima la școala de Teatru Jacques Lecoq din Paris și în 1990 și-a deschis propriul teatru, Masca, pe care îl conduce. A jucat în spectacole ca Medievale, Clovnii, A murit moartea, măi! după Ion Creangă, Oina, la care a scris scenariul, a regizat și a jucat rolul unui clovn, Gardienii veseli. La Teatrul Național Radiofonic a debutat în 1974 cu piesa Mușcata din fereastră de V. Ion Popa, urmată de Baladă pentru nouă cerbi de D. R. Popescu, spectacolul muzical Cheia succesului sau Titanic vals de Tudor Mușatescu, Boemii de Ovidiu Dumitru, a regizat spectacolul Domnul de Pourceaugnac, a scris scenariul și a regizat spectacolul pentru radio Ex libris al Teatrului Masca. De asemenea, a participat la numeroase emisiuni radio de varietăți si emisiuni dedicate copiilor. A debutat pe marele ecran în 1976, în Doctor fără voie, apoi a jucat în: Explozia, Nea Mărin Miliardar, Reteaua „S”, Pe langa Polul Sud, Totul se plătește, Nelu, Liliacul înflorește a doua oară, Turnul din Pisa, Întoarcerea magilor etc. Este doctor în istoria teatrului, a fost profesor la UNATC, secția actorie, a predat actoria la Universitatea Ecologică, a predat pantomima la Școala de Teatru Pygmalion din Viena, a scris cărțile Maidane cu teatru, Demisia, Șansa. A fost membru al Parlamentului României și al Consiliului Național al Audivizualului (CNA)

Actorul cu Mihai Mălaimare și Mircea Tiberian

1959 – S-a născut Claudiu Bleonț

27 august 1959, București

Actor de teatru și film, vedetă de televiziune, prezentator TV. A urmat Institutul de artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, clasa profesor Grigore Gonța (1979–1983). A fost repartizat la Teatrul din Petroșani, a debutat cu piesa Un bărbat și mai multe femei de Leonid Zorin, pe care a și regizat-o și care i-a adus premiul pentru cel mai bun actor. A mai jucat aici în Anonimul Venețian de Giusepppe Berto, Într-un parc, pe o bancă de Alexander Ghelman. Din 1990 până în prezent este angajat la Teatrul Național din București. A jucat în numeroase spectacole: A douasprezecea noapte de William Shakespeare, Torquato Tasso de Johann Wolfgang von Goethe, pentru care a obținut premiul pentru cel mai bun actor, Fata din Andros de Terențiu, Caligula de Albert Camus, Zbor deasupra unui cuib de cuci după Dale Wasserman, Vrăjitoarele din Salem de Arthur Miller, Livada de vișini de A.P. Cehov, Păsările de Aristofan, etc. A colaborat cu Teatrul „Lucia Strudza Bulandra”, Teatrul Odeon, Teatrul Național Timișoara, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul Național Târgu Mureș, Teatrul Arca, etc. Debutul in cinematografie a avut loc tot in 1983, cu filmul Concurs, regizat de Dan Pița, care i-a adus premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Costinești. A mai jucat în Să mori rănit din dragoste de viață, Pas in doi, Rochia albă de dantelă, Polul Sud, O vară de neuitat, Femeia visurilor, Ursul. A fost distribuit și în producții internaționale, cum sunt Catherine the Great, regia Paul Burgess si John-Paul Davidson, Dracula III, regia Patrick Lussier, Dracula Ressurection, regia Patrick Loussier, Anaconda 4: Trail of Blood, Born to Raise Hell

Concurs (1982)

1965 – A fost înființată Universitatea din Craiova

Statutul juridic al Universității din Craiova a fost reconfirmat prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSR, nr. 894/27 august 1965. Facultățile de Matematică, Chimie, Filologie, Economie, Electrotehnică, Agronomie, Horticultură au fost unite sub aceeași administrare

1965 – A încetat din viață Eusebiu Camilar (n. 7 octombrie 1910, Udești, Bucovina, Austro-Ungaria – d. 27 august 1965, București)

Scriitor și traducător, membru corespondent al Academiei Române

1970 – A încetat din viață Ștefan Ciobotărașu (n. 21 martie 1910, Lipovăț, Vaslui – d. 27 august 1970, București)

Actor de teatru și film și scriitor, supranumit actorul celor 300 de roluri

1970 – A încetat din viață Romul Ladea (n. 17 mai 1901, Jitin, Caraș-Severin – d. 27 august 1970, Giurgiu)

Sculptor, profesor universitar la Cluj, fondatorul școlii românești de sculptură modernă

1972 – S-a născut Horia Brenciu

27 august 1972, Brașov

Cântăreț, entertainer și prezentator de televiziune. A debutat la numai 18 ani, în anul 1990, în trupa Apropo, pe vremea respectivă cântând la pian, și abia mai târziu remarcându-se vocal. A absolvit Academia de Teatru și Film din București și Școala Populară de Artă din Brașov. Prima sa apariție televizată a avut loc în vara lui 1993, în producția TVR Concurs de seducție realizată pe litoral, la Costinești. A început o colaborare cu postul public de televiziune, TVR, în 2000 s-a mutat la Antena 1, unde a prezentat emisiuni până în 2003, a urmat o perioadă de un an de emisiuni difuzate de către postul de televiziune Național TV. De asemenea, a jucat în pelicula Concurs de seducție (1994), în serialul Om sărac, om bogat. A înregistrat: Septembrie Luni, Noapte de Crăciun, Lucruri simple, Fac ce-mi spune inima, A naibii dragoste!

Horia Brenciu – Poftă de băut

1982 – Lansarea primului avion de linie ROMBAC 1-11

Primul avion de pasageri cu reacție construit în România, la Întreprinderea de Avioane București, după licența avionului englez mediu curier BAC 1-11, a fost prezentat presei și oficialităților române la 27 august 1982, iar primul zbor oficial de prezentare al avionului în fața conducerii statului a fost executat la 20 septembrie 1982, pe aeroportul Băneasa

1985 – S-a născut Alexandra Nechita

27 august 1985, Vaslui

Pictoriță, muralistă și scuptoriță cubistă americană de origine română. Nu împlinise încă 9 ani, când a avut prima expoziție personală în Biblioteca Municipală din Los Angeles. Darul ei fusese deja remarcat de presa locală, care a numit-o de atunci micuța Picasso. Tablourile sale se regăsesc în sute de muzee din lume, de la colecția de artă a Vaticanului, până la colecții particulare deținute de celebrități precum Oprah Winfrey, Calvin Klein, Whoopi Goldberg sau David Letterman. Cea mai scumpă pictură s-a vândut cu 400.000 de dolari

Biografie ilustrată: https://surprising-romania.blogspot.com/2010/06/alexandra-nechita-petite-picasso.html

1989 – Marea Adunare Națională de la Chișinău a decis oficializarea limbii române și trecerea la alfabetul latin

La 31 august 1989, Parlamentul a aprobat statutul special al limbii române în Republica Moldova. Astfel, limba moldovenească, scrisă cu grafie latină, a fost declarată limbă oficială a RSSM, iar ziua de 31 august – sărbătoare națională

 

1990 – A încetat din viață Ion Th. Grigore (n. 22 octombrie 1907, Tătărani, Dâmbovița – d. 27 august 1990, Ploiești)

Profesor de matematică, pedagog, autor de manuale și epigramist, deținut politic și deportat la Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari

 

Ziua Independenței Republicii Moldova

1991 – Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova, prin vot nominal, a aprobat Declarația de independență prin Legea nr. 691/27 august 1991 și a adoptat imnul național Deșteaptă-te, române!. Republica Moldova a devenit un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale

1991 – România a recunoscut independența Republicii Moldova

La numai câteva ore după proclamarea independenței noului stat, guvernul României a recunoscut independența Republicii Moldova, România fiind primul stat care a recunoscut independența și suveranitatea Republicii Moldova

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „27 august în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: