Istoria României România frumoasă

1 septembrie în istoria românilor

Foto: Înmânarea primelor drapele de luptă unităților militare


Ziua Rezervației Biosferei Delta Dunării

Instituită prin Ordinul nr. 539/2008 emis de către Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, marchează data la care a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului României nr. 983/1990 prin care întreaga Deltă a Dunării și unitățile geografice vecine au fost declarate rezervație a biosferei

 

Ziua diplomației române

Instituită prin Legea 269/2003 privind Statutul Corpului Diplomatic și Consular al României. Sărbătoarea este marcată pentru omagierea tradiției diplomatice românești și pentru stimularea activității Corpului diplomatic și consular al României

 

1552 – A încetat din viață Ștefan Rareș (Ștefan cel Tânăr sau Ștefăniță; n. 1531 – d. 1 septembrie 1552, Țuțora)

Al doilea fiu al lui Petru Rareș, a fost Domn al Moldovei între 24 mai 1551–1 septembrie 1552, uns domn la data de 11 iunie 1551; a fost ucis de un grup de boieri conspiratori la ordinele generalului Castaldo, în timpul unei vânători

1600 – Nobilimea transilvăneană a refuzat să participe la dieta de la Sebeș

Unirea țărilor române și creșterea puterii lui Mihai nu conveneau nici nobilimii din Transilvania și nici boierimii moldovene, care-și temeau privilegiile și dominația economică și politică. Pe când Mihai se afla în Moldova, nobilimea ardeleană și-a pregătit răzvrătirea. Refuzând chemarea la dieta ce urma să se întrunească la Sebeș pentru 1 septembrie 1600, nobilimea, sub conducerea lui Ștefan Csaki, s-a întrunit la Turda și în înțelegere cu Basta a depus jurământul de credință împăratului, cu toate că nu-l iubea deloc

1663 – Principele Transilvaniei, Acațiu Barcsai a confirmat scutirea preoților români de dijmă și nonă

În 1624, Principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, a acordat dreptul copiilor de iobagi să meargă la școală, iar preoții români să fie scutiți de dijmă. În 1659 Acațiu Barcsai a scutit din nou preoții români de dijme și none. Acațiu a confirmat și la 1 septembrie 1663 scutirea preoților români de dijma și nona din cereale și vite și le-a acordat și scutirea de censul viilor

1757 – Cărturarul Dimitrie Eustatievici Brașoveanul a încheiat lucrarea Gramatica românească

Prin lucrarea sa, Dimitrie Eustatievici, nu numai că urmărea o adaptare după gramaticile latinești, slave sau grecești, dar, neavând un alt model în limba română, a realizat o carte proprie limbii noastre, pusă în slujba școlii, „Acum întăi izvodită prin Dimitrie Eustatiev Brașoveanul Metodos prea folositori și prea trebuincios, întărit cu pilde prea folositoare așezat cu rânduială dreaptă și izvodit în Bolgaria Brașovului. Anul 1757, sep. 1

Tipărituri românești:

https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2015/09/03/dimitrie-eustatievici-brasoveanul-gramatica-rumaneasca-1757/

1847 – S-a născut Simion Florea Marian

1 septembrie 1847, Ilișești, Suceava – 11/24 aprilie 1907, Suceava

Folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor de religie, preot, membru titular (din 1881) al Academiei Române. 1847-1907 Simion Florea MarianA fost de asemenea un membru activ în Societatea geografică română, în Societatea istorică română din București, în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale: Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena, Junimea și Dacia din Cernăuți, etc. Considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate, culegeri de folclor din toate ținuturile locuite de români, monografii despre sărbători, datini românești, ornitologie, cromatică etc. Prin opera lui a pus bazele cercetării științifice a folclorului și a stimulat culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetător. Din lucrările sale: Chromatica poporului român, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, Nașterea la români. Studiu etnografic, Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, Legendele Maicii Domnului. Studiu folkloristic

1862 – S-a născut Lazăr Edeleanu

1 septembrie 1862, București – 7 aprilie 1941, București

Chimist. A studiat chimia la Universitatea din Berlin, având profesori renumiți: A.W. Hofmann, C.F. Rammelsberg și H.L. Helmholtz. În anul 1887 a obținut titlul de doctor în chimie cu cercetarea Asupra unor derivați ai acizilor fenilmetacrilici și fenilizobutirici, în cadrul căreia a descoperit fenilizopropilamina, cunoscută în medicină sub numele de benzedrină, cu o importantă acțiune stimulatoare asupra sistemului nervos. A plecat pentru o perioadă la Londra și a lucrat, ca șef de lucrări, la Royal Artilery College. Întors în țară, a lucrat ca asistent și apoi ca șef de lucrări la catedra de chimie organică a Facultății de Științe din București, a fost numit director al Laboratorului de Chimie din Serviciul Minelor, iar din 1906 șeful Laboratorului de Chimie al Institutului Geologic (înființat în acel an) și în același timp director al rafinăriei Vega. A fost autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor de petrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulf lichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, chimiei rafinării și chimizării petrolului. A obținut 212 brevete de invenții, în România, dar și în SUA, Germania, Franța, Austria, Suedia, Olanda etc.

1863 – Înmânarea primelor drapele de luptă unităților militare

Evenimentul a avut loc pe platoul Cotroceni. Drapelele distribuite cu această ocazie aveau culorile roșu, galben și albastru, cu inscripția Honor et patria, iar in vârful lăncii se afla acvila cruciată. Primind dar steagurile cele noi – spunea domnitorul militarilor adunați – aduceți-vă pururea aminte că vă încredințez onoarea țării. Steagul e România. Acest pământ binecuvantat al patriei, stropit cu sângele străbunilor noștri și îmbelșugat cu sudorile muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții și unde se vor naște copiii voștri. Steagul este încă simbolul devotamentului, credinței, ordinii și al disciplinei ce reprezintă oastea. Steagul e totdeauna trecutul, prezentul și viitorul țării, întreaga istorie a României

1865 – A început construcția liniei de cale ferată București-Giurgiu

Construcția a fost concesionată la 1 septembrie 1865, prin Decretul domnesc nr. 1076 al lui Alexandru Ioan Cuza, asociației J.T. Barkley & J. Staniforth, care a lucrat – cu o întrerupere între februarie 1866 și aprilie 1867 – până în august 1869. Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19 octombrie 1869. A fost prima linie ferată construită pe teritoriul românesc din acel timp

1881 – S-a înființat Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova

La 1 Septembrie 1881 s-a înființt la Craiova al doilea liceu militar din țară, dupa cel de la Iași, având denumirea de Școala fiilor de militari din Craiova. La 20 August 1902 s-a transformat în Gimnaziul fiilor de militari „D.A. Sturdza”, pentru ca la 1 Aprilie 1914 să fie numit Liceul Militar „D.A Sturdza”. După doi ani de studiu, elevii erau înaintați în gradul de sublocotenenți la infanterie, cavalerie, artilerie, geniu și uneori și la marină. Primii 20 erau repartizați în al doilea an de studii la armele considerate speciale – geniu, artilerie și marină

1893 – A intrat în vigoare Legea pentru organizarea Gendarmeriei Rurale

Votată în Parlament la 24 februarie 1893 și promulgată de regele Carol I al României prin Decretul Regal nr. 2919/30 august 1893 și publicată în Monitorul Oficial din 1 septembrie. Prevedea instituirea unui Corp de pază și ordine cu caracter militarizat în toate localitățile rurale din țară, deoarece structurile anterioare nu făceau față situației complexe de pe teren și nu corespundeau unui stat modern european. Este actul de naștere al Jandarmeriei Române

1900 – S-a născut Henriette Yvonne Stahl

1 septembrie 1900, Saint Avald, Lorena, Franța – 25 mai 1984, București

Scriitoare și traducătoare. A debutat în literatură cu poeme în proză, publicate în revista Flacăra, (1931). A urmat Conservatorul de Artă Dramatică din București (1922–1925), unde a studiat Actoria, la clasa Ion Livescu. A publicat romanul Voica în paginile Vieții Românești (1924). În 1931 l-a cunoscut pe poetul Ion Vinea, alături de care va rămâne 14 ani, iar în 1945, pe romancierul Petru Dumitriu, cu ocazia premierii acestuia pentru cea mai bună nuvelă a anului. Acesta s-a mutat la ea acasă, în 1946, pentru aproximativ 10 ani, în pofida diferenței mari de vârstă (24 de ani). În 1954 a avut loc un episod interesant: căsătoria celor doi, urmată aproape imediat de divorț. Explicația: probabil a fost dorința de a-i asigura scriitoarei un venit decent și statutul de relativă protecție în fața abuzurilor, ca fostă soție de nomenclaturist. După fuga din țară a lui Petru Dumitriu, Henriette Yvonne Stahl a fost arestată, a facut un an de pușcărie, fiind obligată să semneze că ea ar fi scris opera lui Petru Dumitriu. A declarat: „De când lumea și pământul se știe că tot ce se spune în pușcărie nu are valoare”. Dintre operele sale: Steaua Robilor, Între zi și noapte, Fratele meu, omul, Orizont, linie severă. A scris și literatură în limba franceză, iar o parte dintre romanele ei au fost publicate în Franța, în traducere proprie

1901 – S-a născut Marin Iorda

Marin Iordache; 1 septembrie 1901, București – 25 iunie1972, București

Regizor, scenarist, actor, scriitor, pictor și grafician. În 1914 a devenit colaborator al Revistei copiilor și a tinerimii, editată de către C.G. Costaforu, trimițând poezii, povești, glume, anecdote și jocuri distractive, iar după război, a fost angajat ca ilustrator și grafician în redacția aceleiași reviste. În 1919 a intrat prin concurs la Școala de belle-arte din București, avându-i ca profesori pe Dimitrie Paciurea și Frederik Storck. Profesând de nevoie gazetăria, a oscilat între proza cotidiană și desen. În 1924, odată cu lansarea revistei Dimineața copiilor, Iorda a început să creioneze un personaj de benzi animate numit Haplea, după scenariul lui Nicolae Batzaria, fiind creatorul celui mai vechi film de desene animate românesc păstrat în Arhiva Națională de Filme. În 1928, a realizat, în decurs de trei săptămâni, filmul de scurtmetraj Așa e viața, la care a fost regizor, scenarist și interpret. A lucrat în paralel ca director al unor teatre de copii din București și Brașov. El s-a remarcat și ca prozator, scriind literatură pentru copii, printre care amintim: Oameni în cătușe de aur, Alte pățanii și năzdrăvănii, Meșterul strică și alte povestiri etc.

1912 – Premiera filmului Independența României: Războiul Româno-Ruso-Turc 1877

Film mut, regizat de Aristide Demetriade, cu nume mari ale scenei românești: Constantin Nottara, Aristide Demetriade, Aristița Romanescu, Elvira Popescu, Ion Brezeanu, Maria Filotti. Premiera a avut loc la București, pe 1 septembrie, în sala Eforie, unde a rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Este unul dintre primele filme din lume în care un suveran s-a putut vedea în calitate de personaj, astfel încât Carol I a acordat sprijin financiar pentru realizarea filmului. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, Austria, Ungaria, Franța și Rusia

Independența României: Războiul Româno-Ruso-Turc 1877 Film mut

1916 – Lupta din pasul Merișor

Acțiune militară de nivel tactic, desfășurată pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial, făcând parte din acțiunile militare care au avut loc în operația ofensivă din Transilvania. S-a desfășurat în perioada 1/14 septembrie–9/22 septembrie și a avut ca rezultat respingerea forțelor române pe vechea frontieră

1916 – Bulgaria a declarat război României

Regatul Bulgariei a participat la primul război mondial de partea Puterilor Centrale. Intrarea României în război de partea Antantei a forțat pe bulgari să transfere forțe în nordul țării. Armata bulgară a intrat în Dobrogea la 18/31 august, noaptea, atacând pichetele române de pe frontieră, iar declarația de război au dat-o abia a doua zi, pe 19 august/1 septembrie

1935 – A intrat în exploatare primul avion românesc destinat transportului de pasageri

Avionul ICAR Comercial a fost construit la ICAR din București, fiind primul avion de transport construit în România. A fost realizat după proiectul german BFW (Bayerishe Flugzeugwerke) M.36. Cabina dispunea de 6 locuri pentru pasageri și două posturi pentru piloți. În exploatare, un loc de pasager a fost desființat, mărindu-se capacitatea de transport pentru bagaje și poștă. Prototipul, singurul aparat de acest tip construit, a fost înmatriculat YR-ACS, după o perioadă de încercări, a intrat în serviciu efectiv la LARES. În perioada 1 septembrie 1935–iunie 1940, avionul a acumulat 216 h și 39 min de zbor. Aparatul a operat în timpul războiului pana la 31 decembrie 1943, pe aerodromul Băneasa iar la 26 ianuarie 1944 a fost radiat, fiind casat

1938 – S-a înființat Oficiul Național al Cinematografiei – ONC

La 1 septembrie 1938, în temeiul prevederilor Decretului Lege nr. 3047/31 august 1938, s-a înființat Oficiul Național al Cinematografiei – ONC, instituție independentă, condus de regizorul Paul Călinescu, prin reorganizarea Direcției Cinematografice. Sediul Oficiului Național al Cinematografiei era imobil proprietate privată a cinematografiei

1944 – A încetat din viață Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, Târlișua, Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie1944, Valea Mare)

Prozator și dramaturg, creator al romanului românesc modern, membru titular al Academiei Române

1947 – S-a născut Ion Mircea

1 septembrie 1947, Sărmaș, Mureș

Poet și scriitor, unul dintre membrii fondatori ai grupării și publicației studențești de cultură Echinox. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, secția română–italiană. A fost laureatul pentru poezie al primului Festival național studențesc de literatură (București, 1969). A fost redactor-șef al revistei Transilvania din Sibiu, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor (1979) și membru în Consiliul ei de conducere. A scris poezie, teatru, scenarii (radiofonice și cinematografice), proză, eseu, critică literară, traduceri (din limbile italiană și franceză), literatură pentru copii

1948 – A fost înființată Casa de Economii și Consemnațiuni, CEC

CEC este cea mai longevivă instituție bancară din România, constituită prin fuziunea Cassei de Depuneri și Consemnațiuni (fondată de Al.I. Cuza în 1864) cu Casa Națională de Economii și Cecuri Poștale (înființată în 1880). Reorganizată prin Decretul nr. 224/1 septembrie 1948 pentru înființarea și organizarea Casei de Economii, Cecuri si Consemnațiuni, prescurtat C.E.C. Patrimoniul CEC s-a format prin contopirea patrimoniilor celor două instituții menționate, urmând a i se încredința primirea și păstrarea economiilor bănești ale populației din întreaga țară

1949 – S-a născut Luminița Gheorghiu

1 septembrie 1949, București

Actriță de voce, scenă, film și televiziune. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din Capitală în 1972, la clasa profesorului Ion Cojar. A debutat în teatru într-o piesă montată de Alexandru Tocilescu pe scena Teatrului Cassandra al IATC. După absolvire, a fost repartizată la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, s-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, iar între 1976–2003 a fost actriță a Teatrului „L.S. Bulandra” din București. Cariera în film și-a început-o cu rolul Catrina din filmul Moromeții (1987). A devenit cunoscută o dată cu pelicula Moartea domnului Lăzărescu, filmul în regia lui Cristi Puiu și a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, pentru filmul Poziția copilului (2013). În 2006 a fost invitata specială a organizatorilor Festivalului de la Cannes (2006) pentru filmul Moartea domnului Lăzărescu. Alte filme importante: Stejar, extremă urgență, Trahir, Prea târziu, Train de vie, Lombarzilor 8, 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, Aurora, Sunt o babă comunistă, Aferim!

Sunt o babă comunistă

1950 – S-a născut Dudu Georgescu

1 septembrie 1950, București

Fotbalist care a jucat în postul de atacant, retras din viața sportivă. A început activitatea de fotbalist la Progresul București, dar consacrarea a cunoscut-o la Dinamo, unde a jucat în perioada 1973–1983. În anii 1975 și 1976 i s-a decernat celebrul trofeu Gheata de aur, pentru cele mai multe goluri înscrise. În 2008 a fost decorat cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a, pentru participarea la Campionatul European din 1984 și pentru întreaga activitate

1953 – A încetat din viață Theodor Capidan (n. 28 aprilie 1879, Prilep, Macedonia – d. 1 septembrie 1953, București)

Lingvist, doctor în filologia romanică, membru titular (din 1935) al Academiei Române

1955 – A fost înființată Filarmonica de Stat din Cluj

Tradiția activității simfonice în Cluj datează de la începutul secolului al XIX-lea, Actuala filarmonică a fost fondată sub denumirea de Filarmonica de Stat Cluj, ca o instituție artistică dedicată exclusiv concertelor. Avea 75 de muzicieni, aleși sub supravegherea maestrului Wilhelm Demian. Antonin Ciolan a fost numit dirijorul orchestrei, primul concert având loc pe data de 4 decembrie 1956

1959 – Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia

Relațiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite în 1917, la nivel de legație. În contextul celui de-al doilea război mondial, la 31 octombrie 1944, relațiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind reluate la 1 septembrie 1959, ca în 1964 să fie ridicate la nivel de ambasadă

 

Ziua informaticienilor militari

1963 – A luat ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române

Prin ordinul Marelui Stat Major, s-a înființat Grupa de Automatizări din Direcția Generală a Înzestrării, reprezentând primul organism care avea atribuții de concepție, de coordonare și de înzestrare în domeniul informaticii militare și automatizării conducerii trupelor

 

1964 – A încetat din viață George Georgescu (n. 12 septembrie 1887, Sulina – d. 1 septembrie1964, București)

Dirijor, violoncelist, director al Orchestrei Filarmonice din București, membru corespondent al Academiei Române

1990 – A fost constituită Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Prin Hotărârea Guvernului nr. 276/1 septembrie 1990

1992 – A încetat din viață Ion Luican (n. 29 decembrie 1907, Frumușani, Călărași – d. 1 septembrie 1992, Frumușani)

Cântăreț de muzică populară, romanțe și muzică ușoară, numele său fiind indisolubil legat de cântecul M-a făcut mama oltean

1995 – A încetat din viață Adrian Dohotaru (n. 2 aprilie 1939, Oradea – d. 1 septembrie 1995, Munchen)

Poet, dramaturg, jurnalist

1996 – A încetat din viață Ion Oblemenco (n. 13 mai 1945, Corabia – d. 1 septembrie 1996, Agadir)

Fotbalist și antrenor care, în ciuda numărului mare de goluri marcate, n-a fost selecționat niciodată în Echipa națională de fotbal a României

2001 – România a preluat, pentru doi ani, președinția SEDM și MPFSEE

Președinția Comitetului de Coordonare al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM) și a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE), au fost preluate în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Plovdiv, Bulgaria

2001 – Primul festival de Internet din România, INTERNETIC

S-a desfășurat la Teatrul Național din București (1–20 septembrie) și au participat companii de software, agenții de publicitate, agenții de web design, web developeri independenți, etc.

2008 – A încetat din viață Sorin Gheorghiu (n. 28 septembrie 1939 – d. 1 septembrie 2008)

Actor de teatru și film, a jucat pe scenele Teatrului de Stat „Ioan Slavici” Arad, Teatrului „Alexandru Davila” Pitești, Teatrului Valah Giurgiu, Teatrului de Comedie și Teatrului Odeon din București

2008 – A încetat din viață Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (n. 19 septembrie 1945, Mediaș – d. 1 septembrie 2008, Frankfurt pe Main)

Biofiziciană română stabilită în Germania, șefa grupului de Psihofizică de la Institutul ”Max Planck” pentru Cercetarea Creierului și titulara catedrei de Psihologie Fiziologică/Biopsihologie de la Universitatea ”Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt am Main

2011 – A încetat din viață Alexandru Pesamosca (n. 14 martie 1930, Constanța – d. 1 septembrie 2011, București)

Chirurg pediatru, supranumit îngerul copiilor. Timp de jumătate de secol, el a făcut circa 45 000 de operații, salvând de la infirmitate pe viață sau de la moarte mii de copii, inclusiv pe cei considerați fără speranță și inoperabili de către ceilalți medici

2013 – În București au început protestele față de proiectul Roșia Montană

Au fost o serie continuă de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Protestatarii au spus că proiectul minier ar distruge mediului și patrimoniul de la Roșia Montană, au cerut interzicerea exploatărilor cu cianuri în România și retragerea legii care ar permite ca acest proiect să înceapă

2017 – A încetat din viață Zoe Petre (n. 23 august 1940, București – d. 1 septembrie 2017, București)

Istoric, publicist, profesor universitar și politician

2018 – S-a încheiat Marșul Centenarului Marii Uniri

Marșul Centenar a fost o manifestație civică coordonată de o serie de organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova, cunoscute sub denumirea colectivă de Alianța pentru Centenar. A pornit din Alba Iulia, la 1 iulie 2018, cu destinația finală Chișinău, la 1 septembrie 2018, și a presupus traversarea Munților Carpați în trei zone diferite din România. Participanții la acest marș, atât cetățeni din România cât și din Republica Moldova, au vizat 300 de orașe și sate din cele două state, cu parcurgerea la pas a locurilor semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial. Prin organizarea, amploarea și obiectivele ei, această acțiune este unică în România și Republica Moldova. Marșul s-a încheiat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, unde a fost întampinat de peste 10.000 de basarabeni unioniști

Marșul Centenarului Alba-Iulia – Chișinău Fragmente

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „1 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: