România frumoasă

4 septembrie în istoria românilor

Foto: Tipografia Ministerului de Răsboiu


1487 – Prima atestare documentară a localităţii Horezu

Localitatea a fost menționată pentru prima dată într-un hrisov dat la Râmnic la 4 septembrie 1487, de către voievodul Vlad Călugărul, care pomenea de satul Hurez

1541 – Asupra Transilvaniei s-a instaurat suzeranitatea Porții otomane

Soliman Magnificul l-a înlǎturat pe regele minor Ioan Sigismund Zápolya de la conducerea Ungariei și l-a numit principe al Transilvaniei, iar pe George Martinuzzi, episcopul Oradei, ca guvernator până la majoratul principelui. Regina Isabella Jagiełło a predat coroana regală împăratului Ferdinand I, acesta fiind considerat moștenitorul Regatului Ungariei, dar avea în posesie efectivǎ doar partea nordicǎ a acestuia (aproximativ actuala Slovacie, cu capitala la Pojon, azi Bratislava). Principatul Transilvaniei a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat cvasiindependent, suzeranitatea turceascǎ fiind acceptatǎ de dietele de la Târgu Mureș (26 ianuarie 1542), Turda (29 martie 1542 și la 1 august 1544), plătind totuși Porții Otomane un dar anual de complezență, munus honorarium în valoare de 10.000 de ducați

1881 – S-a născut George Bacovia

George Andone Vasiliu; 4/16 septembrie 1881, Bacău – 22 mai 1957, București

Scriitor format la școala simbolismului literar francez. Încă din liceu scris versuri, a dovedit talent la desen, a pus pe note câteva poezii, precum și altele de Mihai Eminescu și Ștefan Petică. În 1900 s-a înscris la Școala Militară din Iași, de unde s-a retras în al doilea semestru, neputând suferi disciplina cazonă, care i-a inspirat poezia de mai târziu, Plumb. S-a înscris la Facultatea de Drept din București. A citit într-una din ședințele salonului literar al lui Macedonski poezia Plumb, care a produs o puternică impresie, apoi Nervi de toamnă, obținând același succes. A fost autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă. Din volumele sale: Plumb, Scîntei galbene, Bucăți de noapte, Poezii, Stanțe burgheze

1881 – S-a născut Radu Codreanu

4 septembrie 1904, Tulcea – 11 februarie 1987, București

Biolog și citolog, profesor universitar, membru titular (din 1974) al Academiei Române. Ca licean la liceul „Gheorghe Lazăr” din București, a înființat societatea Știința în cadrul căreia și-a manifestat ideile evoluționiste. A urmat Facultatea de științe a Universității din București luându-și licența în 1927. Din 1924 a devenit preparator la laboratorul de morfologie animală unde a activat până în 1939 ca asistent. În această perioadă a venit în contact cu ilustre personalități ale biologiei românești, ca de pildă Ioan Cantacuzino, Paul Bujor, Grigore Antipa, Ion Borcea, Mihai Ciucă, Alexandru Ciucă, Ioan Ciurea. Tot în această perioadă a venit în contact cu numeroase personalități din lumea biologiei franceze ca M. Caullery, Ch. Perrez, F. Mesnil, O. Dubosq, L. Leger. În 1930 a fost transferat la Institutul de speologie al Universității din Cluj, a colaborat cu profesorul Emil Racoviță, căruia îi va succede la catedra de biologie generală. Activitatea sa științifică cuprinde peste 200 de lucrări științifice, multe din ele fiind deschizătoare de drumuri noi în biologie, în domenii ca studiul protozoarelor parazite la nevertebrate, patologia insectelor – patobiologia, taxonomia și zoogeografia unor viermi turbelariați și al unor grupe de crustacei

1911 – S-a născut Gabriel Georgescu

4 septembrie 1911, Craiova – 19 iunie 1973, Satu Mare

Poet, publicist și traducător. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1930–1935) și studii de slavistică la Sofia. A fost funcţionar la Arhivele Statului din Bucureşti, profesor de liceu la Năsăud, Oradea, Arad, Oraviţa, Orăştie, Ismail, Craiova, Petroşani, Satu Mare, lector la Institutul Pedagogic din Baia Mare. A fost unul din animatorii cenaclului literar Afirmarea. A debutat ca poet la revista Vremea (1934) cu poezia Epicritica bucuriei. A publicat, de asemenea, în Revista Fundaţiilor Regale, Floarea de foc, Luceafărul de la Sibiu, Pământul de la Călăraşi, etc. A petrecut mare parte din viață la Satu Mare, fiind legat de oraşul de pe Someş unde a trăit 27 de ani, aici şi-a creat opera, a publicat în presa locală din nord-vestul ţării, dar şi în revistele literare importante ale Ardealului, Familia, Steaua, Tribuna

1912 – S-a născut Raoul Șorban

4 septembrie 1912, Dej – 18 iulie 2006, Cluj-Napoca

Critic de artă, scriitor, eseist și memorialist. A studiat pictura și muzica în Italia, la Conservatorul „Giuseppe Verdi” din Milano, în Austria și Germania între 1930–1934. A studiat apoi dreptul la Universitatea din Cluj. Între timp a avut mai multe expoziții de pictură, în diverse saloane de artă la Baia Mare, Cluj, București. În 1938, a devenit asistent de istoria artei la Universitatea din Cluj. După dictatul de la Viena, a decis să rămână la Cluj și a fondat Editura Românească din Ardealul de Nord, unica editură care a reușit să funcționeze în acea perioadă în regiune. Totodată a scris o serie de articole pentru ziarul în limba română Tribuna Ardealului ca secretar de redacție. A fost arestat în 1942 de autoritățile maghiare, întemnițat și obligat să lucreze în detașamentele de muncă forțată. A călăuzit ilegal, în condiții foarte riscante, mii de evrei peste granița vremelnică, dintre Ungaria și România, prin pădurea Făget, de pe dealul Feleacului, de lîngă Cluj, evrei care, fie au intrat în Regatul României, pentru a se salva, fie au reușit să emigreze în Palestina, prin România, fiind declarat Cetăţean de onoare al statului Israel şi Drept între popoare, înalt titlu acordat de Israel celor care, în timpul celui de-al doilea război mondial, au salvat de la moarte evrei. Dintre scrierile sale: Fantasma Imperiului Ungar și Casa Europei, Invazie de stafii. Însemnări și mărturisiri despre o altă parte a vieții, O viață de artist între München și Maramureș

1919 – S-a înființat la București, Societatea Opera, artiștii asociați

La 22 septembrie același an a luat numele de Societatea lirică română Opera, care a stat la baza Operei Române de Stat (decembrie 1921). Primul director al acesteia a fost Scarlat Cocărăscu, iar debutul a avut loc la 17 martie 1920, în localul Teatrului Național, cu spectacolul Aida

 

Ziua Tipogafilor Militari

1920 – A luat fiinţă Tipografia Ministerului de Răsboiu

A fost emisă Decizia Ministerială nr. 506/4 august 1920, care stabilea organizarea, administrarea și funcționarea unei tipografii a Ministerului de Război, în scopul de a satisface trebuințele tuturor direcțiunilor și serviciilor. În prezent se numeşte Centrul Tehnic-Editorial al Armatei

 

1928 – România a aderat la Pactul Briand-Kellogg

Tratat internațional care milita pentru renunțarea la război ca instrument al politicii naționale. Scopurile sale nu au fost atinse, dar a fost un pas înainte pentru dezvoltarea doctrinelor dreptului internațional. Pactul a fost botezat cu numele secretarului de stat american Frank B. Kellogg și al ministrului de externe francez Aristide Briand, inițiatorii tratatului; a fost semnat, la Paris, în 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

1939 – România și-a anunțat neutralitatea în Al Doilea Război Mondial

După atacarea Poloniei și declararea stării de război între Reich-ul nazist și Puterile occidentale, Consiliul de Miniștri de la București a decis, la 4 septembrie, fapt ce s-a comunicat imediat presei, să adopte o atitudine pașnică față de toate statele și să vegheze la siguranța națională. Pentru a adopta această decizie, suveranul a întrunit la Cotroceni, la 6 septembrie, Consiliul de Coroană, care a aprobat în unanimitate acțiunea diplomatică și măsurile întreprinse de guvern pentru apărarea frontierelor naționale și a hotărât observarea strictă a regulilor neutralității stabilite față de beligeranții din actualul conflict. Neutralitatea era considerată singura soluție diplomatică realistă a momentului și motivată juridic, ea nu distona cu obligațiile internaționale asumate de statul român. În perioada neutralității, România a inițiat multiple acțiuni diplomatice în scopul detensionării situației generale, preîntâmpinarea extinderii ostilităților în estul Europei, fiind favorabilă victimelor agresiunii

1940 – Carol al II-lea a demis Guvernul Ion Gigurtu

După acceptarea Dictatului de la Viena, pe cuprinsul întregii ţării au pornit largi manifestări de stradă la care au participat mase de oameni din toate categoriile sociale şi economice şi de toate orientările politice. Eşuând în restabilirea ordinii, Guvernul Gigurtu (4 iulie–4 septembrie 1940) a fost demis.

1940 – S-a instalat Guvernul Ion Antonescu (1)

La 4 septembrie 1940, regele l-a numit pe Antonescu în funcţia de preşedinte a Consiliului de miniştri. În seara imediată numirii în funcţie, generalul i-a cerut lui Carol să-l investească cu puteri depline, pe care le-a primit în dimineaţa zilei de 5 septembrie. Primul cabinet Ion Antonescu a guvernat între 4 septembrie 1940–14 septembrie 1940. În timpul acestui mandat au avut loc evenimente importante: abdicarea regelui Carol al II-lea; primul ministru a fost învestit cu puteri depline; acordul de la Craiova (România a cedat Cadrilaterul Bulgariei); România a fost declarată „stat naţional-legionar

1958 – A început la București prima ediție a Festivalului internațional „George Enescu”

Eveniment muzical românesc de prestigiu internațional, inițiat în memoria marelui compozitor și violonist virtuoz român George Enescu, la trei ani de la moartea marelui artist, în perioada 4–22 septembrie. Festivalul a fost inaugurat la sala Ateneului, prin concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de George Georgescu. În program s-au aflat lucrări importante semnate de marele muzician George Enescu: Simfonia I în mi bemol major și Rapsodia I în la major

George Enescu – Rapsodia Română Nr. 18 Orchestra Filarmonicii George Enescu, Dirijor George Georgescu

1959 – A încetat din viață Iuliu Hațieganu (14 aprilie 1885, Dârja, Cluj – 4 septembrie 1959, Cluj)

Medic internist recunoscut pentru cercetările făcute în domeniul tuberculozei, membru titular al Academiei Române

1968 – S-a adoptat Decretul nr. 765/4 septembrie 1968 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea gărzilor patriotice

În vigoare de la 5 septembrie 1968, prevedea formarea de detaşamente înarmate constituite din muncitori, ţărani şi intelectuali, menite să contribuie, în colaborare cu armata, la apărarea României în cazul unei intervenţii străine

1968 – A încetat din viață Victor Iliu (24 noiembrie 1912, Sibiu – 4 septembrie 1968, Roma, Italia)

Regizor, artist emerit, unul dintre maeștrii cinematografiei românești, regizorul ecranizării Moara cu noroc, nominalizată la marele premiu Palme d’Or

1978 – A încetat din viață Ștefan Odobleja (13 octombrie 1902, Valea Izvorului, Mehedinți – 4 septembrie 1978)

Autor, filozof, medic militar și scriitor, precursor mondial al ciberneticii generalizate pe care a denumit-o psihologia consonantistă, membru post-mortem al Academiei Române

1992 – A încetat din viaţă Dan Deșliu (Dan Beșleagă; 31 august 1927, București – 4 septembrie 1992, Neptun)

Actor, poet și politician comunist

1997 – Echipa feminină de gimnastică a României a cucerit medalia de aur la Campionatul Mondial

La ediția de la Lausanne 1997 (31 august–7 septembrie), echipa formată din: Simona Amânar, Claudia Presacan, Gina Gogean, Alexandra Marinescu, Corina Ungureanu, Mirela Țugurlan s-a calificat pe locul I. Totodată, au primit medalii de aur Simona Amânar la individual compus, Gina Gogean la individual – sărituri, bârnă și sol, Claudia Presăcan la individual – sol

2002 – A încetat din viață Cornel Vulpe (19 mai 1930, Bălcăuți, județul Hotin – 4 septembrie 2002, București)

Actor de teatru și film, a jucat la Teatrul de Comedie din București

2003 – A încetat din viață Lola Bobescu (9 august 1921, Craiova – 4 septembrie 2003, Spa, Belgia)

Violonistă, solistă-concertistă timp de peste 60 de ani și profesoară de vioară, stabilită în Belgia

2008 – A încetat din viaţă Gaby Michailescu (Gabriel Michăilescu; 14 decembrie 1910, Craiova – 4 septembrie 2008, București)

Impresar de teatru, cronicar dramatic și memorialist

2008 – A încetat din viaţă Marius Mircu (Israel Marcus; 9 iunie 1909, Bacău – 4 septembrie 2008, Tel Aviv, Israel)

Reporter, redactor, scriitor și istoric evreu–român

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „4 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: