Istoria României România frumoasă

5 septembrie în istoria românilor

Foto: S-a înființat Asociația națională arădană pentru cultura și conservarea poporului român


1450 – Bătălia de la Crasna

A avut loc în apropiere de Vaslui, la 5–6 septembrie, între domnul Moldovei, Bogdan al II-lea și oastea nobililor poloni din Halici și Podolia, venită în sprijinul pretendentului Alexăndrel, pe care încercau să-l reînscăuneze, după înfrângerea de la Tămășeni. La luptă a participat și Ștefan, fiul lui Bogdan al II-lea (viitorul Ștefan cel Mare)

1729 – Inochentie Micu a primit titlul de baron

A primit numele „Klein”, traducerea în germană a numelui „Micu”. Totodată, a devenit membru al Dietei Transilvaniei, adunarea legislativă a Principatului Transilvania

1795 – S-a înființat un Consulat general francez la București

Primul consul al Franței a fost Claude Emile Gaudin, secretarul ambasadei franceze de la Constantinopol. El nu a avut titlul de consul general niciodată, purtând titlul de agent confidențial pe lângă Prințul Munteniei, dar s-a comportat ca un veritabil consul, având un secretar și subalterni. În timpul petrecut la București, principala preocupare a lui Gaudin a fost să dezvolte relațiile comerciale franco-române și să obțină maximum de avantaje pentru comercianții francezi

1858 – S-a născut Alexandru Vlahuță

5 septembrie 1858, Pleșești/Alexandru Vlahuță, Vaslui – 19 noiembrie 1919, București)

Scriitor, publicist, membru de onoare post-mortem (din 1948) al Academiei Române. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Între 1884–1893 a funcționat ca profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene: Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna”, Liceul Sfântul Gheorghe, a fost apoi revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. A editat revista Vieața, apoi Sămănătorul, împreună cu George Coșbuc, funcționând ca referendar la Casa Școalelor. A fost unul dintre teoreticienii sămănătorismului. Din scrierile sale: Dan, Poezii, România pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară

1862 – S-a înființat Asociația națională arădană pentru cultura și conservarea poporului român

Asociație regională din Crișana și Banat pentru promovarea culturii românilor, apărută după modelul Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român din Sibiu (ASTRA), pe fondul unei conjuncturi politice favorabile, epoca liberalismului în Imperiul Habsburgic. În toamna anului 1861, fruntașii românilor din Arad au pregătit statutul asociației, la 2/14 ianuarie 1862 au elaborat un lung memoriu justificativ pe marginea observațiilor primite de la Consiliul Locumtențial Ungar, iar în cele din urmă, statutul a primit consacrarea oficială, aprobată prin rezoluția imperială din 5/17 septembrie 1862, iar din partea Consiliului Locumtențial Ungar în februarie 1863. La 30 aprilie/12 mai 1863 a avut loc prima adunare generală, fiind aleasă conducerea asociației

1879 – S-a născut Nicolae T. Deleanu

5 septembrie 1882, Galați – 25 mai 1959

Chimist, farmacist, fitofiziolog și biochimist, profesor universitar. A absolvit Facultatea de medicină din București, secția Farmacie în 1903 și a frecventat cursuri de specializare Universitatea din Geneva, Institutul Imperial de maedicină din Petrograd, a lucrat în laboratorul de chimie vegetală al Universității din Marburg și la laboratorul de chimie fiziologică al Școlii superioare tehnice din Zurich. Întors în țară, a fost șef de lucrări în laboratorul de fiziologie vegetală al Institutului Botanic al Universității din București. După război a fost profesor titular la Facultatea de Farmacie a Universității din Iași. A fost primul cercetător, pe plan mondial, care a semnalat procesul de homeostazie (menținerea în anumite limite a constantelor fiziologice) a ionilor în organismele vegetale

1918 – S-a constituit, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia

La adunarea constitutivă a partidului (23 august/5 septembrie) a fost ales biroul de conducere al partidului din care făceau parte: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea pământului la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă

1920 – A intrat în vigoare Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă

Primul act normativ modern care reglementa conflictele colective de muncă, cunoscută ca Legea Trancu–Iasi, (numele inițiatorului) și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122/5 septembrie 1920. Legea reglementa: libertatea muncii, încetarea colectivă a lucrului, procedura împăciuirii, arbitrajul, dispoziții de procedură. Limita dreptul la grevă, adoptarea provocând manifestații și întruniri de protest în București și în multe alte orașe din țară

1921 – S-a născut Adrian Marino

5 septembrie 1921, Iași – 17 martie 2005, Cluj

Eseist, istoric, teoretician și critic literar, laureat al premiului „Herder” (1985). În 1944 a absolvit Facultatea de Litere la Iași și București, devenind asistent suplinitor la catedra de Istorie a Literaturii Române, condusă de George Călinescu, cu care nu s-a „împăcat”. Din această perioadă datează cele două volume: Viața lui Alexandru Macedonski și Opera lui Alexandru Macedonski, pe care le-a publicat abia în 1965. A debutat în 1939 la revista Jurnalul Literar, a obținut titlul de doctor în 1946 cu teza Viața lui Alexandru Macedonski. A fost arestat în 1949 pentru multiplicare și difuzare de texte considerate ilegale de guvernul de atunci, a fost închis, deportat în Bărăgan, nu a avut drept de semnatură până în 1965, când a debutat, la 44 de ani, cu Viața lui Alexandru Macedonski. A fost reabilitat juridic în 1969. În 1973 a fondat revista Cahiers roumains ďetudes littéraires, pe care a coordonat-o până în 1980. A publicat în țară și străinătate volume de teorie literară și comparatistică. Este primul autor al unei cărți românești și franceze despre Mircea Eliade, Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980), iar cele 7 volume Biografia ideii de literatură (1987–2003) reprezintă prima enciclopedie românească literară completă. Din scrierile sale: Modern, modernism, modernitate, Evadări în lumea liberă, Cenzura în România, Politică și cultură, Viața unui om singur

1926 – S-a născut Carmen Petra-Basacopol

5 septembrie 1926, Sibiu

Compozitoare și profesoară de muzică. Studiile muzicale le-a urmat la conservatorul din București cu Paul Constantinescu și Tudor Ciortea. A absolvit Facultatea de filozofie și compoziție la Universitatea Națională de Muzică din București. A participat la Concursurile internaționale de vară la Darmstadt și și-a completat studiile la Paris, obținând doctoratul în muzicologie la Sorbona. Este laureată a premiilor UCMR, a Premiului Academiei Române, a obținut Diploma de Onoare la Concursul Internațional de Compoziție la Mannheim, Premiul Uniunii Compozitorilor. A creat muzică de teatru: Fata și masca – balet, Inimă de copil – operă, Cei șapte corbi – balet pentru copii; muzică simfonică, vocal-simfonică: Suita simfonică Țară de piatră, Concertul pentru pian și orchestră, Concertul nr. 2 pentru vioară și orchestră, Moartea căprioarei, – baladă pentru orchestră de coarde, clarinet, pian, percuție și bariton solo

Carmen Petra-Basacopol – Concert pentru vioară și orchestră Orchestra simfonică Radioteleviziunii Române, Vioară Ștefan Ruha, Dirijor: Iosif Conta

1931 – S-a născut Constantin Codrescu

5 septembrie 1931, Huși

Actor de teatru, film și televiziune. În 1951 a absolvit Institutul de teatru din București. Până în 1989 a avut o importantă activitate teatrală, multiple apariții la televiziune, fiind colaborator permanent al redacției Teatru la Radio România, timp de 45 de ani. Între 1976–1989 a fost profesor la Institutul de teatru din Târgu-Mureș, unde a particpat la înființarea secției române, apoi director al Teatrului „Maria Filotti” din Brăila și al Teatrului din Sfântu Gheorghe, Covasna, unde de asemenea a fost un pionier al teatrului românesc. A montat ca regizor multe spectacole în teatrele din țară. Dintre filmele sale: Nepoții gornistului, La moara cu noroc, Subprefectul, Mihai Viteazul, seria Haiducii lui Șaptecai, Roșcovanul, La rascrucea marilor furtuni, Capcana mercenarilor, Ochii care nu se văd, Magnatul, etc. Cele două volume de memorii ale marelui actor, regizor și pedagog, Pribeag prin Viața mea ( 2009), uimesc, indignează și întristează

La moara cu noroc (1955)

1940 – Suspendarea Constituției din 1938

La 4 septembrie 1940, regele l-a numit pe Ion Antonescu în funcția de președinte a Consiliului de miniștri. În seara numirii în funcție, generalul i-a cerut lui Carol al II-lea să-l investească cu puteri depline. Deși inițial a refuzat, pe la orele 03:50 dimineața zilei de 5 septembrie, regele a semnat decretul prin care Ion Antonescu era învestit cu puteri depline în stat. Totodată, a fost abrogată Constituția din 27 februarie 1938 și au fost dizolvate Corpurile legiuitoare. În aceeași seară, au loc manifestații ale tineretului naționalist-legionar. Pe fondul continuării manifestațiilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu îi cere lui Carol să abdice, avertizându-l că în cazul unui refuz el nu mai răspundea de securitatea persoanei și anturajului regal

1940 – Guvernul britanic a refuzat să recunoască Dictatul de la Viena din 30 august 1940

Declarația lui Winston Churchill, primul ministru al Marii Britanii, în Camera Comunelor: „Camera a aflat desigur că România a suferit de curând o gravă mutilare teritorială… Dar noi nu avem deloc intenția de a recunoaște schimbările teritoriale care se vor face în timpul războiului, în afara cazului că ele ar fi urmarea unui acord prin bună înțelegere între părțile interesate” – refuzând, de fapt, să recunoască pierderile teritoriale suferite de România. Se pare că această declarație a fost determinată de scrisoarea lui Iuliu Maniu, care dorea ca Marea Britanie să garanteze integritatea Transilvaniei și, în special, restituirea teritoriului cedat prin Dictatul de la Viena

1944 – Armata a IV-a română a oprit ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei

La 5 septembrie, grupări mari de armate germano-ungare au trecut la ofensivă în Podișul Transilvaniei, pe direcția Cluj–Turda–Sibiu și Târgu Mureș, având ca obiectiv strategic luarea în stăpânire a crestelor Carpaților Meridionali. Luptele au durat până la 14 septembrie, când s-a încheiat bătălia decisivă din Podișul Transilvaniei, cu zdrobirea forțelor inamice și eliberarea teritoriului românesc din intrândul de la Sf. Gheorghe–Odorhei. Ofensiva inamicului fiind definitiv oprită după patru zile de lupte îndârjite, comandamentul german a hotărât retragerea pe malul de nord al râului Mureș, ceea ce a permis Armatei a 4-a române, sub comanda generalului de corp de armată Gheorghe Avramescu, să pornească, în dimineața zilei de 9 septembrie, ofensiva, zdrobind apărarea inamică și creând capete de pod la nord de Mureș, în zonele Sânpaul, Iernut-Cipău, Luduș și Viișoara

1948 – S-a înființat Clubul Sportiv Universitar Craiova

Imediat după apariția la Craiova a primei instituții universitare de învățământ, Institutul de Mașini și Aparate Electrice, un grup de profesori și studenți au înființat Clubul Sportiv Universitar Craiova, cu secții de atletism, volei, handbal, tenis de masă, șah și fotbal. Echipa de fotbal a clubului este prima din România care a disputat o semifinală de cupă europeană (Cupa UEFA, ediția 1982–1983)

1986 – A încetat din viață Nicuță Tănase (12 august 1924, Roșu, Ilfov – 5 septembrie 1986, București)

Scriitor umoristic, redactor la Urzica și Scînteia

1953 – A încetat din viață Constantin Levaditi (19 iulie 1874, Galați – 5 septembrie 1953, București)

Inframicrobiolog, virusolog și imunolog, considerat unul din fondatorii virusologiei pe plan mondial, membru de onoare al Academiei Române, naturalizat în Franța

1959 – A încetat din viață Gheorghe Danga (1 octombrie 1905, București – 5 septembrie 1959, București)

Compozitor, folclorist și dirijor, si-a dedicat întreaga activitate artistică muzicii corale românești

1995 – A încetat din viață Edouard Pamfil (6 mai 1912, Geneva – 5 septembrie 1994)

Medic psihiatru, autor, profesor, întemeietorul școlii românești de psihiatrie, creatorul psihiatriei antropologice din România, personalitate de cultură universală

1997 – A încetat din viață Radu Boureanu (9 martie 1906, București – 5 septembrie 1997, București)

Actor de scenă, dramaturg, eseist, scriitor și traducător

2005 – S-a redeschis Ateneul Român

După lucrări de restaurare și modernizare a clădirii Ateneului în perioada 1994–2004 de arhitectele Ana Braniște, Raluca Nicoară și Gabriela Mindu împreună cu inginerii Dragoș Badea și Silvia Caraman. A fost redeschis cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional „George Enescu” (4–20 septembrie 2005)

2004 – A început, la București, prima ediție a Festivalului Artelor

Festival muzical de toamnă, organizat prin H.G. nr. 143/12 februarie 2004 de Artexim (5–12 septembrie), . Prima ediție a Festivalului Artelor a fost gândită ca alternativă la Festivalul „George Enescu”, organizat din doi în doi ani, dar și pentru a-i atrage în sălile Ateneului și Operei pe mai puțin cunoscători, iar rezultatul a întrecut așteptările. Pe parcursul a opt zile, de la ora cinci după amiaza până la miezul nopții, a fost muzică, poezie, modă, teatru, dans, film și desen, iar exponenții celor șapte arte au fost numai nume de prestigiu

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „5 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: