Istoria României România frumoasă

6 septembrie în istoria românilor

Foto: Inaugurarea Arenei Naţionale din Bucureşti


1456 – Tratatul încheiat de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, cu negustorii din Braşov şi Ţara Bârsei

Prin acest tratat, s-a stabilit ca, în cazul în care ar fi nevoit să-şi părăsească ţara din cauza năvălirii turcilor, sau a altor duşmani, să fie primit de braşoveni. În schimb, se angaja să le dea negustorilor ajutor împotriva turcilor

1817 – S-a născut Mihail Kogălniceanu

6 septembrie 1817, Iași, Moldova – 1 iulie 1891, Paris, Franța

Om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist. A urmat studii superioare în străinătate, inițial în orașul francez Lunéville, unde a fost îngrijit de fostul tutore al lui Sturdza, abatele Lhommé, și mai târziu la Universitatea Humboldt din Berlin. Unul dintre colegii săi a fost și viitorul filozof Grigore Sturdza, fiul domnitorului. Șederea sa în Lunéville a fost întreruptă de intervenția oficialităților ruse, care implementaseră în Moldova Regulamentul Organic și care considerau că, fiind sub influența lui Lhommé (participant la Revoluția Franceză), studenții erau influențați de idei rebele. Astfel toți studenții moldoveni, inclusiv fiii lui Sturdza și ai altor nobili, au fost retrași din școlile franceze la sfârșitul anului 1835 și au fost înscriși la instituțiile de învățământ din Prusia. A fost unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale, scriitor, redactor șef al revistei Dacia Literară și profesor al Academiei Mihăileane. A fost unul dintre ideologii Revoluției de la 1848 în Moldova, a jucat un rol important în timpul alegerilor pentru Divanurile ad-hoc, și l-a promovat cu succes pe Cuza la tron. A devenit prim-ministru al României după Unirea din 1859 a Principatelor Române în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863–1865), și mai târziu a servit ca ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I (1876, 1877–1879). În ultimii ani de viață a fost o figură politică proeminentă, președinte al Academiei Române și reprezentant al României în relațiile cu Franța. A scris Tainele inimei, prima încercare de roman tipărit din cultura română

1819 – S-a născut Nicolae Filimon

6 septembrie 1819, București – 19 martie 1865, București

Scriitor, autor de nuvele romantice și realist-satirice, a rămas în istoria literaturii române ca întemeietor al romanului românesc, dar şi unul dintre primii critici muzicali români. Între 1831–1835, a fost corist în trupa Hanrietei Karl și flautist la teatrul lui Papanicola; aceștia sunt anii în care și-a desăvârșit cunoștințele în domeniul teatrului și al muzicii. Din 1852 a devenit epitrop al bisericii Enei, funcție pe care o va avea până la moarte. A scris un jurnal de călătorii pe Dunăre, și prin Occident, în Ungaria, Austria și Italia. Cea mai importantă operă a sa este romanul Ciocoii vechi și noi, apărută în 1863. Romanul este o frescă a societății românești la începutul secolului XIX. A fost inițiat în francmasonerie când se afla la studii în Franța

1842 – A fost pusă piatra de temelie a primului sediu propriu al primăriei Bucureştiului, Casa Oraşului

Lucrarea, realizată de către arhitectul Xavier Villacrosse, pe malul drept al Dâmboviţei, a fost ianugurată cu „ceremonial deosebit” la 28 octombrie 1843, dar a fost dărâmată în 1882 din cauza lucrărilor de canalizare şi rectificare a cursului Dâmboviţei

1848 – Marea demonstrație populară pe Dealul Mitropoliei, București

Amestecul țarist în desfășurarea revoluției a provocat la București un gest simbolic. Masele revoluționare, pe 6 septembrie, au ars pe Dealul Mitropoliei, după ce-l purtaseră cu alai și bocete prin oraș, exemplarul oficial din Regulamentul Organic, precum și acela al Arhondologiei (Condica rangurilor boiereşti), demonstrându-şi ataşamentul faţă de ideile Revoluţiei

1863 – S-a născut Constantin Miculescu

6 septembrie 1863, Crevenicu, Teleorman – 29 decembrie 1937, București

Fizician cu rezultate notabile în termodinamică și optică, membru de onoare (din 1935) al Academiei de Științe din România. Între 1882–1886 a urmat cursurile Facultății de Științe a Universității din București, secția fizico-matematici, unde l-a avut ca profesor pe Emanoil Bacaloglu. A fost trimis cu o bursă la Paris unde a obținut, în anul 1888, licența în Științe la Universitatea Sorbona. A susținut doctoratul în fizică la aceeași universitate, cu teza Sur la determination de l’équivalent mécanique de la calorie, avându-l ca îndrumător științific pe profesorul Gabriel Lippmann. După revenirea în țară, a fost profesor suplinitor la Facultatea de Științe a Universității București, apoi profesor titular de fizică moleculară, acustică și optică, post pe care l-a ocupat până la moartea sa. În paralel, a predat și în calitate de profesor de fizică moleculară la Facultatea de Medicină din București. A organizat laboratorul de fizică moleculară, acustică și optică al Universității din București, a desfășurat o bogată activitate de cercetare științifică concretizată în lucrări publicate în țară și străinătate. Cele mai semnificative lucrări științifice sunt determinarea indicelui de refracție al unei prisme cu ajutorul microscopului (1905), măsurarea coeficientului de elasticitate al corpurilor printr-o metodă acustică (1910), etc.

1906 – S-a născut Nicolae Buicliu

6 septembrie 1906, Corabia, Olt – 18 aprilie 1974, Bucureşti

Compozitor, profesor de muzică. Studiile muzicale le-a început la Conservatorul din Bucureşti (1926–1934), cu Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi, Dimitrie Cuclin şi Constantin Brăiloiu, perfecţionându-se la Ecole Musicale Cesar Franck din Paris, cu Albert Bertelin şi Guy de Lioncourt. A urmat și Facultatea de Filosofie din Bucureşti, fiind licenţiat în estetică. A lucrat ca profesor de muzică în Bucureşti (1935–1949), inspector general în învățământul secundar, profesor de contrapunct și fugă la Conservatorul din București. A scris articole, eseuri, cronici, în revistele Muzica, Contemporanul, Gazeta literară, etc. A abordat toate genurile şi formele muzicale, reuşind să se impună în special în muzică simfonică. A compus muzică de teatru: Ifigenia de Mircea Eliade, Doamna Chiajna, de Alexandru Odobescu, muzică simfonică: Simfonia I „Rustica” în La minor, Simfonia a II-a cu cor, Concert pentru pian și orchestră în Re major, Concertul pentru vioară și orchestră în Mi major, Simfonia IV-a în SI bemol major, muzică de film, de cameră, muzică corală, cântece pentru copii, etc.

Doamna Chiajna – Muzica: Nicolae Buicliu, Libret: Nicolae Buicliu & Elena Cernei Opera Națională București, Dirijor: Constantin Petrovici

1918 – S-a născut Harry Maiorovici

6 septembrie 1918, Sighetu Marmației – 22 august 2000, Cluj-Napoca

Compozitor de muzică de film. În 1938 a plecat pe jos la Viena să studieze muzica, devenind absolvent al Kinder Konservatorium (1938). A debutat în cinema în 1937, compunând partitura muzicală pentru Emigranții de Michael Patron. În 1938 a revenit în Cluj și s-a înscris la Conservatorul de Muzică. În anii Holocaustului, a fost dus la muncă forțată și apoi în lagărul de la Meidling de unde, în anul 1945, s-a întors la Cluj. A fost introdus în lumea filmului de către regizorul Savel Stiopul, al cărui colaborator a rămas. A fost unul dintre compozitorii apreciați, a compus muzica pentru mai mult de 100 de filme printre care: Amintirea unei artiste, Ultima noapte a copilăriei, Asediul, Aventuri la Marea Neagră, Ultimele zile ale verii, Falansterul, etc. A fost distins cu 17 premii internaţionale, fiind membru de onoare al Academiei Internaţionale de Cultură din Roma

Asediul (1970)

1919 – A fost fondat Partidul German din România

Partidul German din România a fost fondat pe 6 septembrie 1919 la Sighișoara, înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 1919, la inițiativa unei părți a burgheziei săsești, prin fuzionarea unor organizații politice ale sașilor și ale șvabilor, care milita pentru promovarea intereselor specifice minorității germane. A funcţionat până în 1938

1932 – S-a născut Ionel Miron

6 septembrie 1932, Corni, Galaţi – 24 noiembrie 2004, București

Interpret de muzică ușoară. A debutat în anul 1954, cu ocazia unui spectacol pentru militari, iar la televiziune a debutat în anul 1961. A făcut cântat la secţia de estradă a Ansamblului M.A.I. Bucureşti și a Teatrului Muzical „Nicolae Iorga” din Galaţi, a colaborat cu Teatrul Muzical „Constantin Tănase” din Bucureşti și Teatrul Fantasio din Constanţa, a alcătuit împreună cu Alexandru Jula duetul vocal Jula şi Miron. A efectuat o serie de turnee în: URSS, Bulgaria, RFG, RDG şi Polonia

Ionel Miron – La revedere, Maria! (1972)

1937 – A încetat din viaţă Alexandru Călinescu (13 februarie 1907, Focşani – 6 septembrie 1937, Sinaia)

Poet, autodidact, editor al revistei literare 13 și ziarului Atacul

1939 – Consiliul de Coroană a aprobat poziţia de neutralitate a României în cel de-al Doilea Război Mondial

După declanşarea celui de-al doilea Război Mondial la 1 septembrie, România a ales neutralitatea la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, aprobată în Consiliul de Coroană la 6 septembrie. Comunicatul privind neutralitatea României a fost publicat în Monitorul Oficial din 7 septembrie 1939

1940 – Abdicarea Regelui Carol al II-lea în favoarea fiului său, Mihai

Regele Carol al II-lea a renunțat la tron pe 6 septembrie 1940, la cererea generalului Ion Antonescu, la numai două zile de la numirea acestuia din urmă în funcția de prim-ministru, la presiunea străzii, a factorilor politici, dar și a unor influențe din afară. Carol al II-lea al României a transmis prerogativele regale fiului său, Mihai, fostul suveran omiţând deliberat termenul de abdicare, în speranţa unei reveniri la tron, dacă împrejurările ar fi permis-o. A început cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940–1947)

1940 – S-a născut Vasile Craioveanu

6 septembrie 1940, Buzău – 28 iunie 2010, Eforie

Artist plastic de o particulară valoare, a practicat dăruit atât sculptura cât și pictura. A absolvit Academia Națională de Artă, la aceste studii adăugându-se șansa de a deveni un apropiat al Miliței Pătrașcu, figura legendară a artei noastre. Este considerat de specialiști ca unul dintre maeștrii nostri iconari, iniţiatorul Saloanelor Internaţionale de Icoane ce au loc anual, cu ocazia Sărbătorilor de Paşte şi de Crăciun

Galerie imagini: http://artindex.ro/2012/08/04/craioveanu-vasile/

1946 – George Enescu și soția sa, Maria Cantacuzino, au părăsit definitiv România

O dată instaurată dictatura comunistă, Enescu s-a exilat definitiv la Paris. Plecarea din România pare desprinsă dintr-un scenariu de film. Din teama de a nu fie împiedicaţi de comunişti, plecarea lor a luat forma unui adevărat complot, pus la cale, încă din 1945, de Yehudi Menuhin. Pentru a înşela vigilenţa regimului, genialul elev al lui Enescu a aranjat un turneu care urma să ajungă şi în SUA. Pentru a obţine dreptul de a susţine aceste spectacole, Enescu a trebuit să concerteze şi în URSS, la Moscova. Între timp, soţia lui Enescu, prinţesa Maruca Cantacuzino, a vândut, cât de discret a putut, o parte dintre mobile, bijuterii, tablouri, pentru a strânge banii cu care să poată supravieţui în străinătate. George Enescu a plecat cu o viză pentru Statele Unite, acordată pe un paşaport diplomatic, chiar de Petru Groza. În 6 septembrie 1946, cei doi și-au făcut bagajele ca pentru un turneu – nici prea multe, nici prea puţine, şi s-au îmbarcat pe un vapor, la Constanţa, pentru că muzicianul evita să zboare. Până în 1949, deși aflat în străinătate, a deținut încă funcția de președinte al Societății Compozitorilor din România. La 22–23 octombrie 1949 Societatea a fost înlocuită de Uniunea Compozitorilor, în care Enescu nu mai figura nici ca membru

1959 – S-a născut Marius Bodochi

6 septembrie 1959, Cluj

Actor de teatru și film. A absolvit Institutul de Teatru din Târgu Mureș, clasa profesorului Constantin Codrescu, promoția 1982. A fost profesor de an, lector universitar la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj, Facultatea de Litere, Catedra de Teatru. A debutat în 1982, ultimul an de studenție, pe scena Teatrului Național din Cluj Napoca, cu rolul Cristopher Flanders din Trenul nu mai oprește aici de Tennessee Williams. Din 2004 joacă pe scena Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București. A făcut creații memorabile în Săptămâna luminată (Teatrul Național Cluj), Bacantele și Richard al II-lea (Teatrul Național București), toate în regia lui Mihai Măniuțiu, Visul unei nopți de vară (Teatrul Național Cluj) și Regele moare (Theatrum Mundi) – ambele în regia lui Victor Ioan Frunză, Amadeus – regia Marcel Top la Opera Națională București. A jucat în filme ca: Meșterul Manole, Craii de Curtea Veche, Dracula The Impaler/Vlad Nemuritorul, Femeia visurilor, Un acoperiș deasupra capului, etc.

Craii de Curtea Veche (1995)

1972 – A încetat din viață George Băiculescu (1 aprilie 1900, Rubla, Buzău – 6 septembrie 1972, Bucureşti)

Bibliolog, istoric literar, autor, publicist, bibliotecar la Biblioteca Academiei. A întocmit istoricul Bibliotecii Academiei la un secol de existenţă

2004 – A încetat din viață Grigore Gheba (n. 15 august 1912, Poienița, județul Râmnicu-Sărat – d. 6 septembrie 2004)

General de armată și profesor de matematică, a scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică

2006 – A încetat din viață Paul Cernovodeanu (n. 11 februarie 1927, București – d. 6 septembrie 2006, București)

Istoric și genealogist specializat în istoria medie și modernă, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre membrii fondatori ai Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași

2011 – A fost inaugurat cel mai mare şi mai modern stadion din România, Arena Naţională din Bucureşti

Construcția arenei, al cărei proprietar este Primăria Municipiului București a fost finalizată în 2011, având un cost total de aproximativ 234 mil. €. La inaugurare a avut loc meciul de fotbal dintre primele reprezentative ale României şi Franţei, din preliminariile Campionatului European de Fotbal din 2012

2017 – A încetat din viaţă Nicolae Lupescu (17 decembrie 1940, București – 6 septembrie 2017, București)

Fotbalist și antrenor de fotbal

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „6 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: