Istoria României România frumoasă

7 septembrie în istoria românilor

Foto: Primul tren care a circulat în România


1619 – A încetat din viață Ștefan Pongrácz (cca. 1583, Vințu de Jos, Principatul Transilvaniei – 7 septembrie 1619, Cașovia)

Iezuit transilvănean ucis la Cașovia în contextul disputelor confesionale din secolul al XVII-lea, canonizat în 2 iulie 1995 de papa Ioan Paul al II-lea

1811 – S-a născut Prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen

7 septembrie 1811, Krauchenwies – 2 iunie 1885, Sigmaringen

Șef al casei de Hohenzollern-Sigmaringen, prim-ministru al Prusiei (1858–1862) și tatăl primului rege al României, Carol I. A studiat dreptul la Geneva, Universitatea din Tubingen și Berlin. A jucat un rol covârșitor în întreaga carieră politică a viitorului rege Carol I al României. El i-a fost îndrumător fiului său chiar de la începutul domniei. L-a sfătuit pe Carol cum să gestioneze interesele marilor puteri ca Germania, Rusia, Imperiul otoman, Anglia. Parlamentul României l-a onorat pe Karl Anton cu titlul de cetățean onorific al României în ianuarie 1867

1816 – S-a născut Lascăr Rosetti

7 septembrie 1816 – 28 aprilie 1884

Om politic din Moldova, ministru. Revoluționar pașoptist moldovean, a participat la Marea Adunare Națională de la Blaj din 3 mai 1848. În anul 1859 a participat activ la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în funcția de domnitor al Moldovei. A fost ulterior ministru în guvernul lui Vasile Sturdza de la Iași

 

1831 – A încetat din viață Petrus Sigerus (3 iulie 1759, Brașov – 7 septembrie 1831, Sibiu)

Farmacist și botanist sas, considerat a fi întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania

1844 – S-a născut André Lecomte du Noüy

7 septembrie 1844 – 11 noiembrie 1914, Curtea de Argeș

Arhitect și restaurator francez, membru corespondent străin al Academiei Române. Discipol al lui Eugène Viollet-le-Duc, el a fost chemat de Regele Carol I al României să restaureze o serie de monumente din România. A alcătuit planurile de restaurare a unor monumente românești: bisericile Trei Ierarhi, Sf. Nicolae Domnesc din Iași, biserica Sf. Dumitru din Craiova și cea mai importantă, Mănăstirea Curtea de Argeș

1850 – S-a născut Constantin I. Istrati

7 septembrie 1850, Roman – 17 ianuarie 1918, Paris

Chimist și medic, profesor universitar, membru titular (din 1899) și președinte (1913–1916) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Medicină a Universității din București și a devenit doctor în medicină la București în 1877, fiind colaborator al lui Carol Davila, pe care îl suplinea uneori la cursul de chimie medicală. În 1885 a obținut și doctoratul în chimie, la Paris, după 3 ani de cercetări îndrumate de profesorii Adolphe Würtz și Charles Friedel. În 1883 a fost numit profesor de fizică la Școala de Poduri și Șosele din București, apoi a fost numit comisarul general al organizării parcului Carol I, inaugurat în 1906. A întemeiat școala de chimie organică de la Universitatea din București, a făcut cercetări asupra bogățiilor naturale ale României (sare, petrol, chihlimbar, ozocherită, etc.)

1869 – Regele Carol I a inaugurat primul tren care avea să circule în România

În ziua de 7 septembrie 1869, cu o lună și jumătate înainte de inaugurarea oficială (19 octombrie 1869), din Gara Filaret a plecat primul tren spre Giurgiu, având ca pasager pe Principele Suveran. Trenul, considerat a opta minune a lumii și tras de locomotiva Mihai Bravul a fost condus de către constructorul liniei, John Trevor Barkley.

1870 – A fost inaugurată gara din Cluj

La începutul anilor 1860 a început, aproape simultan, construirea a două linii care să ajungă în Transilvania: Arad–Alba Iulia, concesionată de Erste Siebenbürgische Eisenbahn (în română, Prima cale ferată din Transilvania) și Oradea–Cluj, concesionată de Ungarische Ostbahn (Calea Ferată Maghiară de Est). Calea ferată a fost construită între 1867–1873, la 7 ianuarie 1869 s-a pus piatra de temelie a gării, toate lucrările fiind puse în funcțiune la 26 august/7 septembrie 1870. De la inaugurarea din 1870 și până astăzi clădirea a suferit mai multe modificări și restaurări, mai ales după bombardamentele masive la care a fost supusă în primăvara anului 1944 de către aviația americană

1880 – A încetat din viață Manolache Costache Epureanu (22 august 1820, Iași – 7 septembrie 1880, Wiesbaden, Germania)

Politician, participant la Revoluția din 1848, implicat în luptele pentru Unire, în calitate de membru al Divanului Ad-hoc din Moldova și al Adunării Elective a Principatului, prim-ministru al României din partea partidului Conservator

1895 – Franz Joseph I, împărat al Austriei și rege al Ungariei i-a grațiat pe memorandiști

Fruntașii românilor transilvăneni, care au participat la Congresul extraordinar al Partidului Național Român din Transilvania de la Sibiu au alcătuit Memorandumul adresat suveranului austro-ungar. Memorandumul facea o analiză a sistemului legislativ ungar (legea națiunilor, legea electorală, legile școlare, legea presei etc.), evidențiind faptul că românii erau discriminați, neavând nici un drept politic, cuprinzând revendicările românilor din întregul imperiu. Au fost condamnați, în Procesul Memorandumului, la ani grei de închisoare. La 7/19 septembrie 1895, sub presiunea opiniei publice europene și a intervențiilor diplomatice ale României, precum întrevederea de la Ischl între împăratul Franz Joseph I, însoțit de ministrul de externe, M.A. Agenor Goluchowski, cu regele României, Carol I, monarhul austro-ungar i-a grațiat pe memorandiști

1907 – S-a născut Șerban Cioculescu

7 septembrie 1902, București – 25 iunie 1988, București

Critic și istoric literar, membru al Academiei Române. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie (1920–1923) și Facultatea de Drept (neterminată) a Universității din București. S-a specializat în filologie romanică la Sorbona și la Ecole Pratique des Hautes Etudes. A fost profesor secundar la Găești și București; a urmat o carieră universitară la Facultatea de Litere a Universității din Iași și la Institutul Pedagogic din Pitești, apoi profesor, șef de catedră la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, redactor-șef la Viața Românească, director general al Biblioteca Academiei. A colaborat la Vremea, Vitrina literară, Sepia, România literară (a lui Rebreanu), Revista Fundațiilor Regale, Lumea, Viața Românească, Gazeta literară, Romania literară, Cahiers roumains d etudes litteraires, Manu-scriptum, Flacăra. A editat revistele Viața universitară și Kalende, alaturi de VIadimir Streinu, P. Constantinescu și Tudor Șoimaru. A debutat în Facla literară (1923), unde N.D. Cocea i-a încredințat cronica literară

1904 – S-a născut Dumitru Dumitrescu

7 septembrie 1904, Buftea – 20 septembrie 1984, București

Inginer, întemeietorul școlii românești moderne de hidraulică, membru titular (din 1963) al Academiei Române. A urmat în paralel Școala Politehnică – Facultatea de Fizico-Matematici și Universitatea din București – Facultatea de Drept și Filozofie. A obținut diplomă de inginer și licențe în matematici, drept, litere și filozofie. S-a specializat în Franța (1930–1935), la Școala Superioară de Electricitate și la Școala de Aeronautică. A luat doctoratul la Universitatea din Göttingen cu teza Curgerea unei bule de aer intr-un tub vertical (1942), lucrare devenită clasică și citată în tratatele și manualele de prestigiu din diferite țări. A fost asistent la Universitatea din Göttingen, inginer la Fabrica de Avioane din Brașov, profesor la Facultatea de Construcții din București, unde a predat cursul de hidraulică plană, șeful Catedrei de hidraulică și mașini hidraulice la Institutul Politehnic din București. Activitatea științifică a desfașurat-o în Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei Romane, unde a condus un colectiv de cercetare fundamentală și aplicativă, cu care a realizat cercetări și studii în diferite ramuri ale hidraulicii, ca pionier al acestei științe în țara noastră. A fost distins cu Ordinul Steaua Republicii Populare Romîne clasa a III-a (1964)

1912 – S-a născut Mariana Drăgescu

Marie-Ana-Aurelia Drăgescu; 7 septembrie 1912, Craiova – 24 martie 2013, București

Pilot, participantă la cel de-al Doilea Război Mondial, comandor. Brevetată în 1935 la Școala de Aviație „Mircea Cantacuzino”, în aceeași serie cu Marina Știrbey și Ionel Fernic, a început să lucreze la Aeroclubul României. În 1938 s-a regăsit printre cele cinci aviatoare care au participat, în premieră pentru armata română, la manevre militare, a executând misiuni de transport și legătură. În 1944 a urmat cursurile Școlii de zbor fără vizibilitate, iar anul următor pe cele de instructor de zbor. În revista România Aeriană scria: „toate aparatele de școală și turism, existente până atunci în aviația noastră civilă figurau în carnetul ei de zbor”. În iunie 1940 a debutat în escadrila sanitară, Escadrila Albă, calitate în care a evacuat pe calea aerului răniți de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941–1943. La bordul avionului său, Mariana Drăgescu a contribuit la salvarea vieții a peste 1500 de militari. A fost prima româncă care a trecut granițele Vienei recent cucerită de sovietici. A fost decorată cu Medalia și Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Crucea de Aur, Ordinul Crucea Regina Maria cu spade, clasa a III-a, Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, cu prima baretă, clasa Crucea de Aur, etc.Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.

1927 – S-a născut Ion Pacea

7 septembrie 1924, Choropani, Grecia – 13 august 1999, București

Pictor, considerat unul dintre cei mai mari coloriști ai picturii române moderne, membru de onoare al Academiei Române. A studiat în același timp la Academia de Belle-Arte și la Academia Liberă Guguianu, unde a avut profesori pe Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi și Alexandru Ciucurencu. A debutat la Salonul Oficial din București, în 1947. Este considerat unul dintre cei mai mari coloriști ai picturii române moderne, cunoscut printr-o serie dedicată genului clasic al picturii: peisaje, naturi moarte, marine, interioare. A primit premii importante naționale și internaționale, „Ion Andreescu” al Academiei Române (1963), Premiul pentru pictură (1965) și Marele Premiu al UAP (1967). Ocazional, a interpretat roluri în filme românești, două roluri principale, în Trei ori Bucuresti, Bietul Ioanide

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/pacea-ion-2/

1929 – S-a născut Emanuel Vasiliu

7 septembrie 1929, Chișinău – 19 august 2001, București

Lingvist, membru titular (din 1992) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1956 devenind doctor în filologie cu teza Accentul în limba română; în 1969 a obținut titlul de doctor docent. A desfășurat o susținută activitate didactică: lector și conferențiar, apoi profesor la Facultatea de Filologie din București, cercetător la Institutul de Lingvistică, la Centrul de Cercetări Fonetice și Dialectale al Academiei Române, la Institutul de Fonetică și Dialectologie „Al. Rosetti”, pe care l-a condus în calitate de director (1990–2001). A ținut cursuri de fonetică descriptivă și istorică și de dialectologie la Universitatea din Chicago și de gramatică română la Boston College, de lingvistică generală și română la universități din Austria, Germania, Italia, SUA. S-a preocupat de teoria limbii și filozofia limbajului și a făcut cercetări asupra mai multor aspecte ale limbii române: stabilirea inventarului de foneme ale limbii române, fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, aplicarea regulilor de transformare la sintaxa limbii române, fixarea etapelor din istoria limbii române etc.

1930 – S-a născut Gheorghe Mihăilă

7 septembrie 1930, Dăișoara, Brașov – 14 mai 2011, București

Filolog, lingvist și istoric literar, slavist, membru titular (din 2004) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1953, devenind Doctor în filologie în 1960 și Doctor docent în 1971. A fost profesor universitar la București. A debutat în 1960, fiind bibliolog, paleograf, istoric al culturii scrise. Pe parcursul a cinci decenii a publicat, la edituri de prestigiu și în importante reviste de specialitate din țară și străinătate, peste 400 de lucrări – de la cărți, ediții îngrijite, prefațate și adnotate, studii și articole, până la recenzii, cronici, traduceri – majoritatea în limba română, dar și în limbile rusă, franceză, bulgară, sârbo-croată, polonă. A fost autor de ediții critice și a condus Editura Academiei Române. Membru corespondent al Asociației Slaviștilor din România și al Comitetului Internațional al slaviștilor. A fost distins cu Premiul Academiei Române

1931 – Nicolae Titulescu a fost reales președinte al celei de-a XII-a sesiuni a Adunării Societății Națiunilor

Începând din anul 1921, Nicolae Titulescu a fost delegat permanent al României la Liga Națiunilor de la Geneva, fiind reales, la 7 septembrie 1931, Președintele organizației. A fost un caz unic în istoria Ligii Națiunilor, când un fost președinte al Ligii a fost reales pentru o nouă sesiune, pe care a dorit să-l sublinieze în discursul său: „Onoarea foarte mare pe care ați făcut-o țării ele și mie însumi, chemându-mă să prezidez din nou lucrările acestei înalte Adunări, îndepărtându-vă, în mod cu totul excepțional, de la tradiția non-reeligibilității președintelui, îmi inspiră o profundă gratitudine, care nu se poate traduce în cuvinte”. În această calitate a militat contra revizionismului din Europa, pentru păstrarea frontierelor stabilite prin tratatele de pace, pentru raporturi de bună vecinătate între statele mari și mici, pentru respectarea suveranității și egalității tuturor statelor în relațiile internaționale, pentru securitate colectivă și prevenirea agresiunii

1940 – Tratatul de la Craiova

Tratat de frontieră dintre România și Bulgaria, semnat la 7 septembrie 1940 de către trimișii Majestății Sale Regelui României (Alexandru Cretzianu și Henri-Georges Meitani), respectiv trimișii Majestății Sale Regelui Bulgarilor (Svetoslav Pomenov și Teokhar Papazoff). Prin acest tratat, România a retrocedat Bulgariei partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul, județele Durostor și Caliacra), teritoriu cedat anterior de către Bulgaria României, în urma Păcii de la București (1913). Cele două state au convenit realizarea unor schimburi de populație. Se estimează că din întreaga Bulgarie s-au stabilit atunci în România circa 110.000 români, iar din România au plecat 77.000 bulgari

1944 – Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia

Generalul Gheorghe Mihail a protestat față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii

1944 – S-a născut Paul Fister

7 septembrie 1944, Brașov – 30 mai 2017

Actor, cascador, pugilist și consilier de lupte. Din filmele în care a apărut ca actor: Mihai Viteazul, Un comisar acuză, Pintea, Mircea, Coroana de foc; iar în calitate de cascador: Munții în flăcări, 7 Seconds / 7 Secunde, Warrior Queen Boudica, The Last Drop. În 2016 a primit Premiul Special în cadrul celei de-a zecea Gale a Premiilor Gopo

1950 – Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr. 5/7 septembrie 1950 a noii împărțiri administrativ-economice în regiuni și raioane

Legea copia modelul sovietic, având ca scop depersonalizarea vechilor centre administrative din teritoriu. Au fost desființate cele 58 de județe, ca și cele 424 plăși și 6.276 de comune rurale și urbane, fiind înlocuite cu 28 de regiuni, compuse din 177 de raioane, 148 de orașe și 4.052 de comune

1959 – Acordul de la Geneva privind dezarmarea

S-a încheiat la 7 septembrie 1959 un acord între SUA, URSS, Marea Britanie și Franța privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componența căruia intrau zece state: Marea Britanie, Canada, Franța, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România și URSS

1964 – Inaugurarea începerii execuției Sistemului Hidroenergetic și de Navigație Porțile de Fier I

Pe 27 iulie 1964, primii 20 de angajați au venit de la Argeș cu trei camioane încărcate cu corturi și cazarmament. Acestora aveau să li se alăture, rând pe rând muncitori de la barajele Bicaz și Bistrița. Așa a început ridicarea coloniilor muncitorești. La 7 septembrie 1964, la Gura Văii, România și, respectiv, Šip, fosta Iugoslavie au avut loc festivitățile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier I1964 Inaugurarea începerii Execuţiei Shen Porţile De Fier I

1965 – S-a născut Angela Gheorghiu

7 septembrie 1965, Adjud, Vrancea

Soprană, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume. A absolvit Conservatorul din București în 1990, având primul mare contract internațional imediat după absolvire când a plecat la Londra pentru o audiție. Debutul a fost imediat, cu mare succes. Este o prezență constantă în săli de operă și de concert din lumea întreagă: Viena, Paris, Milano, Londra, New York, Salzburg, Berlin, Tokyo, Roma, Seul, Veneția, Atena, Monte Carlo, Chicago, Philadelphia, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Palermo, Balbeck, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zürich, Madrid, Barcelona, Praga, Montreal, Toronto, Moscova, Taipei, San Juan, Ljubljana, Shanghai, Oman, Frankfurt, Verona, etc.

Gaetano Donizetti – L’elisir d’amore Esulti pur la barbaraAngela Gheorghiu & Placido Domingo (1994)

1982 – A început Campionatul european de atletism de la Atena

A 13-a ediție a Campionatului European de Atletism s-a desfășurat între 6 august–12 septembrie 1982 pe Stadionul Olimpic din Atena. Au participat 756 de sportivi, veniți din 29 de țări. Echipa României a câștigat o medalie de aur (Vali Ionescu – săritura în lungime) și două de argint (Anișoara Cușmir – săritura în lungime și Maricica Puică – 3000 m)

 

1993 – A încetat din viață Eugen Barbu (20 februarie 1924, București – 7 septembrie 1993, București)

Director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist și om politic român, laureat al premiului ”Herder”, membru corespondent al Academiei Române

2001 – Filmul După-amiaza unui torționar a fost prezentat la Festivalul de Film de la Veneția

Filmul lui Lucian Pintilie, realizat după romanul Drumul Damascului de Doina Jelea, s-a bucurat de atenția constantă a criticilor de film italieni ce l-au situat printre primele trei opere de valoare prezentate la Mostra venețiană. A impresionat în mod special caracterul auster al subiectului ales, cît și jocul excelent al interpreților Gheorghe Dinică și Radu Beligan

După-amiaza unui torționar (2001)

2008 – A încetat din viață Ilarion Ciobanu (28 octombrie 1931, Ciucur, Tighina, România/Ciucur–Mingir, Moldova – 7 septembrie 2008, București)

Actor și regizor de film celebru, în anii ’50 a avut și o carieră de rugbist; a fost singurul actor român care s-a dedicat în totalitate filmului

2013 – A încetat din viață Petru Poantă (n. 7 aprilie 1947, Cerișor–Lelese, Hunedoara – d. 7 septembrie 2013, Cluj-Napoca)

Critic literar și eseist

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „7 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: