Istoria României România frumoasă

11 septembrie în istoria românilor

Foto: S-a publicat Abecedarul lui Creangă


1752 – A început, în Țara Românească, domnia lui Matei Ghica

Matei Ghica (n. 1728 – d. 8/19 februarie 1756) a fost fiul lui Grigore al II-lea Ghica și domn al Țării Românești (11 septembrie 1752–22 iunie 1753) și al Moldovei (22 iunie 1753–8 februarie 1756). A fost cerut în scaunul Țării Românești de boierii țării, după moartea tatălui său. În numai trei luni după venirea sa la domnia Țării Românești, Matei Ghica a numit 30 de stolnici, 20 de paharnici și 50 de serdari. Aceste numiri sunt o dovadă a marii corupții a domniilor fanariote, deoarece caftanul era un mijloc foarte bun de a aduna bani de la doritorii de dregătorii. Asuprindu-i ca domn, tot boierii i-au obținut și înlocuirea. În timpul domniei lui în Moldova s-a redactat Cronica Ghiculeștilor

1851 – Emigrația română a aderat la Comitetul Central Democratic European de la Londra

Eșecul revoluțiilor din 1848–1849 a forțat mulți revoluționari să se exileze pentru a scăpa de persecuții sau arestări, dar și pentru a continua demersurile revoluționare. În iunie 1850 s-a format la Londra, la inițiativa italianului Giuseppe Mazzini, Comitetul Central Democratic European (CCDE), la care au aderat și francezul Alexandre Ledru-Rollin, germanul Arnold Ruge și polonezul Albert Darasz. La sfârșitul lunii iunie, cei patru membri ai Comitetului au adresat un manifest către „populațiile Române”, pentru ca la 11 septembrie să fie publicat răspunsul Comitetului Revoluționar Român și Dumitru Brătianu a fost cel care a semnat actul de adeziune

1868 – A apărut la Iași Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară de Ion Creangă

Cunoscută și ca Abecedarul lui Creangă, a fost o lucrare didactică redactată de Ion Creangă, în colaborare cu colegii săi institutori C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu. Încă din primii ani de institutorat, Creangă a început să strângă material pentru redactarea unui manual destinat învățării scrierii și citirii. A făcut-o, probabil, la îndemnul lui Maiorescu și mai ales datorită nevoii grabnice de cărți școlare din acea perioadă. Colaboratorii și-au împărțit sarcinile, Creangă păstrându-și „partea literară și dreptul de a trece prin ciur totul din punctul de vedere al corectei vorbiri”. Prima ediție a fost publicată pe cheltuiala Societății pentru învățătura poporului român la Iași la tipografia H. Goldner, în data de 8 iulie 1868, într-un număr de 4.000 de exemplare. A avut 23 de ediții succesive până în 1893. Imediat după prima apariție, lucrarea a fost aprobată și adoptată ca manual („carte didactică”) pentru clasa I-a din școlile primare prin decizia Ministerului Instrucțiunei Publice și al Cultelor nr. 10.099/11 septembrie 1868, publicată în Monitorul Oficial nr. 208/1868. În 1876, ea a fost aprobată și prin decretul domnesc al domnitorului Carol publicat în Monitorul Oficial al României nr. 14/20 ianuarie 1876

1878 – Agenția diplomatică română de la Viena a fost ridicată la rangul de legație

Austro-Ungaria a fost cea dintâi țară care a recunoscut de drept independența României. Totodata a fost cea dintâi care a admis ridicarea agenției diplomatice române, întemeiată cu zece ani mai inainte, la rangul de legație, la 11/23 septembrie 1879, devenind astfel prima ambasadă a României. Primul ambasador român în străinătate a fost diplomatul Ion Bălăceanu. Totodată, în România a fost acreditat primul ambasador, reprezentantul Austro-Ungariei, contele László von Hoyos, Freiherr zu Stichsenstein

1914 – A încetat din viață Mircea Demetriade (2 septembrie 1861, Ocnele Mari, Vâlcea – 11 septembrie 1914, București)

Poet, dramaturg și actor, unul dintre primii animatori ai mișcării simboliste locale

1924 – Primul incident al rebeliunii bolșevice de la Tatarbunar

Răscoala de la Tatarbunar a fost o revoltă țărănească armată de inspirație bolșevică, orchestrată de URSS, care a avut loc în zilele de 15–18 septembrie 1924, în împrejurimile localității Tatar-Bunar din Bugeac (Basarabia de Sud), care făcea pe atunci parte din România. Un grup înarmat condus de Ivan Bejanovici, alias Kolțov, a comis un atac banditesc în localitatea basarabeană Nicolaevka. Rebeliune”, care în mod oficial avea un scop politic, a degenerat treptat în jafuri, tâlhării, omoruri la care s-au dedat bandele de bolșevici. Grupul înarmat era coordonat de un centru revoluționar din URSS ,aflat la Odesa, și a atacat targul Nicolaevka, Ismail, tăind firele telefonice, omorând primarul și doi jandarmi, incendiind clădiri publice și difuzând manifeste prin care îndemnau populația să se ridice la luptă „revoluționară”, impotriva autorităților române. Faza culminantă a diversiunii sovietice din Tatarbunar s-a consumat între 15–18 septembrie

1924 – S-a născut Ion Rotaru

11 septembrie 1924, Valea lui Ion, Bacău – 18 decembrie 2006, București

Critic și istoric literar, profesor universitar. A urmat Facultatea de filologie a Universității bucureștene (1948–1952). În paralel cu pregătirea doctoratului, a devenit colaborator extern la Istitutul de Lingvistică al Academiei. A susținut doctoratul în 1964 cu teza Eminescu și poezia populară. A fost cooptat în anul 1953 la catedra de literatură română a Facultății de Filologie a Universității din București, trecînd prin toate gradele didactice, pînă la cea de profesor. A debutat ca lingvist cu un studiu referitor la graiul de pe valea Bistriției, Cum vorbim, în 1952, iar editorial cu o biografie comentată despre Ion Creangă (1959). Prima sa carte de critică a fost Eminescu și poezia populară, urmată de: Literatura română veche, O istorie a literaturii române de la origini până în 1940

1939 – S-au înființat Armata 2, Armata 3 și Armata 4

Armata 3 a fost formată prin transformarea Inspectoratului general de armată nr. 1 dislocat la Iași, având în subordine Corpurile 4, 8 și 10 Armată; Armata 4 avea sarcina inițială de a apăra granița de NV, alături de Armata 1

1940 – S-a dizolvat Partidul Națiunii

În urma puciului anticarlist al generalului Ion Antonescu, după abdicarea regelui Carol al II-lea și plecarea sa din țară, Antonescu a dizolvat Partidul Națiunii, partidul „unic și totalitar” sub „conducerea supremă a regelui Carol al II-lea”. La 14 septembrie se instaura Statul național-Legionar Român

1944 – A început ofensiva trupelor germano-ungare în retragere, în zonele Crișana și Banat

În zilele de 10–11 septembrie, aproape concomitent cu oprirea ofensivei adverse în Podișul Transilvaniei, trupele hitleristo–horthyste au declanșat ofensiva pe frontul din Banat și Crișana, unități de infanterie, blindate și aviație atacând inițial în sud-vestul țării. Ulterior, la 13 septembrie 1944, puternice grupări de forțe ungare și germane au trecut la ofensivă, depunând eforturi considerabile la flancul drept și la centrul dispozitivului de apărare al Armatei 1 române. La flancul drept al acesteia, pe valea Crișului Negru, unde se apăra Divizia 3 Munte, a atacat Divizia 12 Infanterie din Corpul 4 Armată ungar. Străpungerea pozițiilor române și luarea sub control a Munților Apuseni ar fi putut periclita în cel mai înalt grad și securitatea flancului stâng al Armatei 4 române din Podișul Transilvaniei” (România în anii celui de-al doilea război mondial)

1945 – Întrunirea miniștrilor de externe britanic, sovietic și american

Au avut loc la Londra, între 11 septembrie–2 octombrie 1945, convorbiri privind măsuri necesare în urma războiului. În privința României, s-a decis reorganizarea guvernului Groza, prin includerea a câte unui reprezentant din Partidul Național Țărănesc și din Partidul Național Liberal, după care noul guvern urma să organizeze alegeri libere

1947 – S-a născut Alexa Visarion

11 septembrie 1947, Bălușeni, Botoșani

Regizor și scenarist de teatru și film.

A montat în țară și în străinătate peste 100 de spectacole, în special din dramaturgia lui I.L. Caragiale, A.P. Cehov, Shakespeare sau Eugene O’Neill. A realizat, ca scenarist și regizor, 7 filme artistice de lung metraj. A susținut cursuri în domeniul filmului la universități din Statele Unite ale Americii. Dintre filmele sale: Înainte de tăcere, Înghițitorul de săbii, Năpasta, Vinovatul, Luna Verde, Ana. A fost distins cu numeroase premii: Premiul revistei Teatrul pentru cea mai bună regie acordat spectacolului Trei surori de Cehov, Teatrul Național Timișoara (1988); Premiul pentru cel mai bun spectacol și pentru regia spectacolului Steaua fără nume de M. Sebastian, Festivalul Național de Comedie (1994); Premiul UNITER pentru regia serialului radiofonic Un duel în ziua nunții dupa A.P. Cehov (2005); Premiul UNITER de Regie pentru întreaga activitate (2005); Premiul „Aristizza Romanescu” al Academiei Române pentru întreaga creație teatrală și cinematografică (2008)

Năpasta (1985)

1950 – A încetat din viață Timotei Popovici (20 august 1870, Tincova, județul Caraș-Severin – 11 septembrie 1950, Lugoj)

Preot, pedagog și compozitor de muzică laică și religioasă, pentru coruri de copii, școlare, pe trei voci și bărbătești

1956 – A încetat din viață Elie Dăianu (9 martie 1868, Cut, Alba – 11 septembrie 1956, Cluj)

Protopop român unit al Clujului (1902–1940), deputat din partea Partidului Poporului, vicepreședinte al Camerei Deputaților, figură reprezentativă a intelectualității române din Transilvania

1960 – A încetat din viață Mihail Gușuleac (12 octombrie 1887, Lucavăț, Vijnița, Bucovina/Ucraina – 11 septembrie 1960, București)

Botanist, profesor la Facultatea de Științe București, membru corespondent al Academiei Române

1971 – S-a născut Nicoleta Grasu

11 septembrie 1971, Secuieni, Neamț

Aruncătoare de disc. A participat la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice. Recordul său personal este de 68.80 metri și datează din 1999 (Poiana Brașov)

1971 – A încetat din viață Nicolae Bănescu (16 decembrie 1878, Călărași – 11 septembrie 1971, București)

Istoric, membru titular al Academiei Române

1981 – A încetat din viață Mihai Moldovan (5 noiembrie 1937, Dej – 11 septembrie 1981, Medgidia)

Compozitor, editor muzical la Electrecord, Radioteleviziunea română și revista Muzica

1985 – A încetat din viață Ion Frunzetti (20 ianuarie 1918, Bacău – 11 septembrie 1985, București)

Critic și istoric de artă, poet, publicist, eseist și traducător

1987 – A încetat din viață Ludovic Feldman (25 mai 1893, Galați – 11 septembrie 1987, București)

Violonist și compozitor, ale cărui lucrări au o tematică de inspirație folclorică transpusă într-un limbaj de factură modernă

1997 – A încetat din viață Dinu Stelian (12 aprilie 1912, Sălciile, Prahova – 11 septembrie 1997, Caracal) Compozitor și dirijor și profesor, general-maior al Armatei Române, Maestru Emerit al Artei

2007 – A încetat din viață Ioan Mihăilescu (24 martie 1949, Agapia, Neamț – 11 septembrie 2007, București)

Sociolog, profesor la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității din București și rector al Universității

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „11 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: