Istoria României România frumoasă

13 septembrie în istoria românilor

Foto: Bătălia din Dealu Spirii


Ziua Pompierilor

Marcată din 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii

1848 – Bătălia din Dealu Spirii

Ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc între structuri militare ale Țării Românești (Batalionul 2 Infanterie din Regimentul 2 Linie Infanterie, Compania a 7-a din Regimentul 1 Linie Infanterie și Compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu) și un corp de armată otoman. Pavel Zăgănescu, împreună cu cinci ofițeri, 150 de soldați, șase sergenți, doi gorniști și doi toboșari, a ținut piept avangardei coloanei lui Kerim Pașa, ce cobora pe ulița Mihai Vodă, această luptă însemnând cea dintâi confruntare armată, purtată de oastea modernă română, după reînființarea ei, în 1830. După o luptă crâncenă ce adurat aproximativ 2 ore și jumătate, de la „4 1/2 ore după-amiază până la 7 ore seara”, trupele române au fost împrăștiate iar militarii turci au pus stăpânire pe București iar Revoluția de la 1848 din Țara Românească a fost înăbușită

1860 – S-a născut Thoma Ionescu

13 septembrie 1860, Ploiești – 28 martie 1926, București

Medic chirurg și anatomist, profesor universitar, inițiator al unor tehnici noi chirurgicale, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, membru de onoare (din 1925) al Academiei Române. A studiat medicina la Paris (1878–1885) și în paralel științele juridice. A lucrat ca extern, apoi ca intern al spitalelor din Parisiar în 1890 a devenit Doctor în Medicină și Chirurgie cu teza Le côlon pelvien pendant la vie intrautérine (Colonul pelvian în timpul vieții intrauterine), lucrare premiată de Academia de Medicină din Paris. În același an a primit Medalia de argint pentru chirurgie, ca laureat al spitalelor din Paris. În perioada 1892–1895 a fost profesor agregat de anatomie la Facultatea de Medicină din Paris; în 1925 este numit profesor de Anatomie Topografică și de Clinică Chirurgicală la Facultatea de Medicină din București, post în care va rămâne până la moartea sa. A fost de mai multe ori Decan al facultății de medicină și Rector al Universității din București (1912–1915). A fondat, în 1897, Societatea de chirurgie și Revista de Chirurgie, a colaborat la redactarea marelui tratat de anatomie sub redacția lui P.J. Poirier, a dezvoltat și pus la punct numeroase tehnici și instrumente chirurgicale: Acul Ionescu, Depărtătorul Ionescu, Operația Ionescu, Cura Ionescu, etc. Din lucrările sale: Tratamentul chirurgical al cancerului uterin, Rahianestezia generală. Și astăzi, în vestita clinică Mayo din Rochester (SUA), se află bustul chirurgului român Thoma Ionescu

1872 – Inaugurarea Gării Târgoviștei din București

A fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei) urmând ca în 1888 să ia denumirea Gara de Nord. Chiar dacă la început această gară nu era concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. A fost construită între anii 1868–1872 pe moșia boierului Dinicu Golescu, fiind concepută în formă de U, formată din două corpuri paralele legate la capătul dinspre ateliere de un alt corp în orientare perpendiculară; de-a lungul timpului i s-au adus modificări (13/25 septembrie)

1872 – A fost inaugurată oficial linia de cale ferată Roman–Galați–București–Pitești

În septembrie 1866, Parlamentul României a aprobat construcția unei linii de 915 km, de la Vârciorova până la Roman, care să trecă prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați, Tecuci, orașe importante la acea vreme. Costul construcției a fost de 270.000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost încredințată consorțiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe etape. Primul tronson: Pitești–București–Galați–Roman, a fost deschis la 13 septembrie 1872, iar tronsonul Vârciorova–Pitești pe 9 mai 1878

1875 – Ion Creangă a debutat la Junimea

După ce l-a îndemnat să pună pe hârtie poveștile pe care le povestea, Mihai Eminescu l-a dus, pentru prima dată, pe Ion Creangă la Junimea, unde acesta a citit povestea Soacra cu trei nurori. A fost foarte bine primit: „Cum începea să citească, toți eram captivați de farmecul povestirilor sale, așa încât o seară în care citea Creangă era o adevărată serbare pentru noi” (Iacob Negruzzi). Creangă a publicat în Convorbiri literare povestea Soacra cu trei nurori la 1 octombrie 1875

1881 – S-a născut Matila Ghyka

13 septembrie 1881, Iași – 14 iulie 1965, Londra

Ofițer de marină, diplomat, estetician, scriitor, matematician, inginer și istoric, nepotul ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Ghica. A absolvit Colegiul Maritim din insula Jersey, lucrând în marina franceză, apoi în marina militară română. În 1904 și-a continuat studiile la Paris, la École supérieure d’électricité Supélec, una din cele mai prestigioase și selective școli ale învățământului tehnic din Franța, obținând diploma de inginer electrician în 1905. După o călătorie în Persia, într-o delegație condusă de principele George-Valentin Bibescu, și cu George Stoicescu, a intrat în diplomație în 1909, ajungând la rangul de ministru plenipotențiar. A demisionat din serviciul diplomatic după numirea generalului Ion Antonescu ca prim-ministru. După război a fost profesor de estetică la universități din Statele Unite ale Americii. Este cunoscut îndeosebi pentru lucrările sale privitoare la numărul de aur și proporțiile ideale în artă și în natură

1899 – S-a născut Corneliu Zelea Codreanu

Corneliu Zelinski; 13 septembrie 1899, Huși, Vaslui – 30 noiembrie 1938, Tâncăbești–Snagov, Ilfov

Liderul extremei-drepte naționalist creștine al partidului Garda de Fier sau Legiunea Arhanghelul Mihail din România interbelică, cunoscut și sub numele de Mișcarea Legionară. Codreanu a avut controlul absolut al organizației. Legionarii i-au atribuit titlul Căpitanul. La 16 ani a fost combatant voluntar în Primul Război Mondial, fără a fi împlinit vârsta minimă pentru încorporare. Între 1917–1918 a urmat cursurile Școlii Militare de Infanterie de la Botoșani. A aderat la Garda Conștiinței Naționale, atras de caracterul anticomunist al organizației. În 1920 a participat la acțiunile de înăbușire a revoltei comuniste de la Atelierele CFR Nicolina. În 1923, împreună cu Alexandru C. Cuza, a fondat Liga Apărării Naționale Creștine (LANC), pe care a lăsat-o doi ani mai târziu, din cauza diferențelor ideologice. În 1924, în urma unei altercații, a fost implicat într-un proces la care, în sala de judecată, în fața instanței, l-a împușcat pe prefectul de poliție Manciu, care îl agresase anterior, fiind achitat pe motiv că acționase în legitimă apărare. Este primul dintr-o serie de asasinate politice. „Asta este marea învinuire care se aduce legionarilor: au introdus în moravurile politice românești ceva ce nu făcea parte din tradiția noastră” (Neagu Djuvara). În 1927, împreună cu Ion Moța, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneață și Radu Mironovici a înființat propria mișcarea paramilitară Legiunea Arhanghelului Mihail. Codreanu a imprimat, ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naționalist, stabilind o legătură structurală între creștinismul ortodox și românitate. Totul potențat cu violența pe care a admirat-o la fasciști și naziști

1901 – A fost dezvelit Monumentul eroilor pompieri din București

Grup statuar, realizat din bronz de sculptorul Wladimir Hegel (între anii 1899–1901), reprezintă pe Nike, personificarea Victoriei, care anunță cu trompeta biruința, iar cu celălalt braț sprijină un ostaș rănit. A fost dezvelit la 13 septembrie 1901 pe Dealul Spirii, în fața Arsenalului Armatei, fiind închinat eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite să înăbușe Revoluția de la 1848. Lucrarea a fost plătită prin subscripție deschisă, gestionată de o comisie, al cărei președinte a fost Eugeniu Carada. La ceremonia de inaugurare au participat și 17 eroi care se mai aflau în viață

1902 – A intrat în vigoare Legea din 5 martie 1902 pentru organizarea meseriilor

Cunoscută și sub numele de Legea Missir, a intrat în vigoare la 13/26 septembrie 1902, reglementând condiții de admisibilitate, relațiile dintre patroni și elevi, lucrători sau meseriași, arbitraj, etc.

1908 – S-a născut Edgar Papu

13 septembrie/26 septembrie 1908, București – 30 martie 1993

Eseist și critic literar, profesor universitar, ales membru post-mortem (din 2006) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie între 1927–1932, a audiat și cursuri la Universitatea din Viena, la Instituto Interuniversitario Italiano din Florența, la Perugia. A pregătit teza de doctorat Formele deschise în artă la Viena cu profesorul Friederich Kainz, lucrare susținută în România. A fost profesor la Liceul Național din Iași iar apoi profesor de estetică la Universitatea din București. Considerat unul dintre cei mai importanți comparatiști români postbelici, este autorul unor studii de literatură universală și teorie literară. Una dintre cărțile sale fundamentale este Barocul ca tip de existență. În 1961 a fost arestat, fiind acuzat de „înaltă trădare” și condamnat la opt ani de închisoare. I s-a confiscat averea și a făcut închisoare la Bacău în grajdurile din apropierea orașului. După eliberarea sa din 1964, a dus o viață de om marginalizat, nemaifiind primit la Universitate

1913 – A încetat din viață Aurel Vlaicu (19 noiembrie 1882, Binținți/Aurel Vlaicu, Hunedoara – 13 septembrie 1913, Bănești, Prahova)

Inginer, pionier al aviației, aviator. În timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina, la Bănești, se pare din cauza unui atac de cord

1916 – A început Bătălia de la Sibiu

Prima mare luptă de pe frontul de nord din Primul Război Mondial (13/29–16 septembrie/2 octombrie), în ea fiind angajate forțele Corpului 1 Armată român și forțele Armatei 9 germane. Ca urmare a puternicei ofensive germano-austro-ungare, trupele române s-au retras

1917 – Stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Japonia

Relațiile diplomatice cu Japonia au fost stabilite în 1917, la nivel de legație, Regele Ferdinand I al României semnând decretul de numire a lui Nicolae Xenopol ca ministru plenipotențiar la Tokyo. La 1 mai 1923, a fost înființat Consulatul General Onorific al României la Osaka

1925 – A apărut prima publicație despre radiofonie din România, Radio-Român

Revista își propunea răspândirea telegrafiei și telefoniei fără fir în România. În paginile acesteia se puteau găsi articole tehnice folositoare amatorilor de radiofonie

1929 – Prima transmisie în direct de la Teatrul Național din București

La 13 septembrie 1929 a fost făcută prima transmisiune în direct la radio de pe scena Teatrului Național din București cu piesa Rodia de aur de A. Maniu și Păstorel Teodoreanu

1931 – S-a născut George Dan Oprescu

13 septembrie 1931, București – noiembrie 1998, București

Tehnician, cerecetător în domeniul electronicii și fizicii nucleare. S-a înscris la Facultatea de Matematică a Universității din București, dar nu a absolvit-o. În anul 1950 a realizat primul magnetofon din România, apoi primele stații de amplificare de mare putere, primele mixere audio, primul televizor de amator din țară și primele recepții TV la mare distanță; a instalat primele copiatoare din tara, primele calculatoare electronice, primele magnetoscoape A publicat numeroase studii și cărți de specialitate: Radiorecepția de la A la Z, Construiți un televizor și a contribuit la realizarea primului magnetofon produs în serie la MTT Clăbucet, etc.

1934 – S-a născut Spiru Vergulescu

13 septembrie 1934, Slatina – 15 aprilie 2007, București

Pictor și desenator citadin, supranumit pictorul Bucureștilor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția pictură. A urmat liceul de arte plastice „Nicolae Tonitza”, secția pictură, avându-l ca profesor pe Aurel Vlad. In perioada 1955–1961, a urmat studii de pictură monumentală și apoi cursurile secției de pictură de șevalet la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu”, avându-i profesori pe Catul Bogdan, G. Lowendal, I. Popescu Negreni, Paul Miracovici. Debutul său artistic a avut loc în 1961 la expoziția lucrărilor de diplomă a Institutelor de arte plastice de la București și Cluj. A fost profesor la Liceele „Dimitrie Cantemir”, „Gheorghe Șincai”, Institutul de științe pedagogice. Prezența lucrărilor sale la numeroase expoziții de rang național și internațional și în colecții muzeale sau particulare românești sau străine, precum și numeroasele expoziții personale i-au atras recunoașterea în lumea artistică românească

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/vergulescu-spiru-m/

1939 – Rezervele de aur ale Băncii Naționale a Poloniei au intrat în România, în tranzit

Deși România se declarase neutră în al doilea război mondial izbucnit la 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de către Germania, țara noastră și-a dat acordul pentru trecerea prin teritoriul ei a soldaților britanici și a armamentului destinat ajutorării Poloniei, dar și a tezaurului, în valoare de 45 milioane de dolari, încărcat din portul Constanța, pe un vas englez. La 10 septembrie, autoritățile de la Varșovia au trimis o notă ambasadorului polonez la București, prin care cereau acordul guvernului român care a acceptat fără condiții și a asigurat chiar partea logistică. Pe 12 septembrie, când trupele germane se apropiau de Liov, acolo erau adunate mașinile în care era transportat tezaurul. În noaptea de 13/14 septembrie a intrat în țară prin Bucovina; la București, tezaurul a fost plasat în beciurile Băncii Naționale, iar directorii Băncii Poloniei au primit birouri în interiorul băncii. În câteva zile a fost încărcat într-un tren păzit de armată, transportat în portul Constanța, încărcat de către angajații băncii la bordul micului petrolier înarmat Eocene, care a ajuns la Istanbul și apoi la Beirut. Printr-un act semnat de guvernele român și polonez la 16 septembrie, partea română se angaja să acorde președintelui Poloniei și guvernului polonez ospitalitatea sau dreptul de trecere prin România

Mai mult: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cum-si-au-salvat-polonezii-tezaurul-in-timpul-celui-de-al-doilea-razboi-mondial?fbclid=IwAR0G-1MXHA92uCo-91Ls35joFvEASjMA2-BfosY961gRE3mkAAEyyDQB7o0

1942 – S-a născut Béla Károlyi

13 septembrie 1942, Cluj

Antrenor de gimnastică gimnastică maghiar din România, stabilit în 1981 în Statele Unite ale Americii. A devenit celebru ca antrenor al multiplei campioane olimpice Nadia Comăneci. 1942 Béla KárolyiLa Jocurile Olimpice din 1980 a fost antrenorul lotului olimpic de gimnastică al României, cu care a obținut două medalii de aur, trei de argint și 2 de bronz. În anul 1981 a rămas împreună cu Márta Károlyi, soția sa și co-antrenoarea lotului olimpic de gimnastică feminină al României, în Statele Unite ale Americii

1970 – A încetat din viață Sanda Movilă (Maria Ionescu-Aderca; 7 ianuarie 1900, Cerbu, Arges – 13 septembrie 1970, București)

Poetă și prozatoare, soția lui Felix Aderca

1991 – România a stabilit relații diplomatice cu Estonia, Letonia și Lituania

Relațiile diplomatice dintre România și cele trei state baltice erau stabilite din 1921, dar întrerupte în contextul anexării acestora de URSS. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial redobândirea independenței de stat a celor trei țări, iar la 13 septembrie 1991, s-au restabilit relațiile diplomatice dintre România și Estonia, Letonia și Lituania

1998 – Premiul special al juriului, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția

Terminus Paradis (1998) este un film dramatic românesc, regizat de Lucian Pintilie, cu Costel Cașcaval, Dorina Chiriac și Gheorghe Visu. Regizorului Lucian Pintilie i-a fost decernat Premiul special al juriului, la Festivalul Internațional de Film de la Veneția (3–13 septembrie), pentru acest film

Terminus paradis (1998) Hopa, ce avem noi aicea!

2010 – A încetat din viață Anton Șuteu (n. 17 ianuarie 1947 – 13 septembrie 2010)

Compozitor și profesor universitar, coordonatorul secției de Muzică ușoară și Jazz, a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor; a compus muzică simfonică, de cameră, de teatru, de film, de televiziune, ușoară, pop, jazz

2011 – Acordul dintre guvernul Statelor Unite ale Americii și guvernul României cu privire la Desfășurarea Sistemului de Apărare Antirachetă în România

A fost semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, urmând a intra în vigoare de la 21 decembrie 2011

2016 – A încetat din viață Rodica Sanda Țuțuianu (11 mai 1935, Câmpulung Muscel – 13 septembrie 2016, București)

Actriță a Teatrului „Constantin Nottara” și de film

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „13 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: