Istoria României România frumoasă

15 septembrie în istoria românilor

Foto: A început construcția Curții domnești de la Hârlău


1485 – Jurământul de la Colomeea

În 1485, în schimbul unei alianțe antiotomane, având ca scop recucerirea Chiliei și Cetății Albe, Ștefan cel Mare a depus Jurământul de la Colomeea, prin care se recunoștea drept vasal al regelui Poloniei Casimir IV Jagiellon pentru provincia Pocuția

1486 – A început construcția Curții domnești de la Hârlău

Din ordinul lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a început construcția unui nou palat domnesc la Hârlau: „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul, Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a făcut aceste case, care s-au început a se zidi în anul 6994 [1486] luna … 20 și s-au sfârșit în același an, septembrie 15

1521 – A încetat din viață Neagoe Basarab (cca. 1459 – 15 septembrie 1521)

Domn al Țării Românești între 1512–1521, autor al cunoscutelor Învățături ale bunului și credinciosului domn al Țării Românești, Neagoe Basarab, către fiul său Theodosie voievod; a construit biserica mănăstirii Curtea de Argeș

1521 – Teodosie a devenit domn al Țării Românești

Teodosie (? – 25 ianuarie 1522), fiul lui Neagoe Basarab, a fost domnitor al Țării Românești între 1521–1522. În urma morții lui Neagoe Basarab, devenit domnitor la o vârstă fragedă, 16 ani, s-a aflat sub tutela marelui ban al Olteniei, Preda Craiovescu și a mamei sale, Despina Brancović. Domnia a fost foarte scurtă, fiind înlăturat de la domnie de Mehmed beg, pașa de la Nicopole

1642 – Sinodul de la Iași

Sinodul de la Iași este numele sub care este cunoscut sinodul panortodox, ținut la Iași între 15 septembrie–27 octombrie 1642, organizat de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, cu generozitatea și sprijinul material al domnitorului Moldovei, Vasile Lupu. Dornic să aducă pace și unitate în Biserică, eruditul Mitropolit al Kievului, Petru Movilă, descendent al familiei domnitoare moldave a Movileștilor, a scris, în limba latină, o Mărturisire de credință numită Expositio fidei (Expunerea credinței), care a fost examinată și diortosită de către Sinodul de la Iași, tradusă în limba greacă de alt teolog ortodox erudit, Meletie Sirigul, și apoi trimisă Patriarhiei de Constantinopol, care a aprobat-o în Sinodul ei din 11 martie 1643, prezidat de Patriarhul Partenie I

1774 – A început prima domnie a lui Alexandru Vodă Ipsilanti în Țara Românească

Alexandru Ipsilanti (cca. 1725–13 ianuarie 1807) a fost domnitor de două ori în Țara Românească (15 septembrie 1774–februarie 1782 și august 1796–decembrie 1797) și o dată în Moldova (decembrie 1786–19 aprilie 1788). A reorganizat fiscalitatea și administrația, iar în domeniul justiției, a promulgat un nou cod de legi, Pravilniceasca condică

 

1860 – A apărut organul de presă al Societății Culturale Ateneul Român din Iași

În 15 septembrie 1860, a apărut la Iași, la inițiativa lui V.A. Urechia, o revistă care purta numele de Ateneul român. Primele 7 numere au fost consacrate problemelor școlare. O etapă firească a urmat începând cu data de 12 noiembrie 1860, când cititorii sunt anunțați că „de astăzi înainte Ateneul Român a intrat pe o nouă cale. Foaia aceasta nu mai este organul redactorului și a câtorva profesori, ci a unei societăți literar-științifică cu același nume” (Ateneul Român, Monografie de Virgil Cândea, Ion Zamfirescu și Vasile Moga)

1864 – Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de măsuri și greutăți în România

La noi, în epoca feudală, a existat un sistem propriu de măsuri care s-a caracterizat prin unitate, dar și diversitate, adică majoritatea măsurilor și greutăților aveau aproximativ aceleași denumiri, în cele trei Țări Române, însă diferea mărimea acestora de la o zonă la alta. Majoritatea denumirilor utilizate de-a lungul timpului sunt de origine greco-latină: deget, plamă, cot, pas, funie, falce, câblă, ori cântar. După Unirea Principatelor, s-a simțit nevoia introducerii Sistemului Metric ca unic sistem de măsură. Reglementarea a fost prezentată și susținută în Parlament de Mihail Kogălniceanu și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 15 septembrie 1864. Pentru punerea în aplicare a Legii lui Cuza, a fost adoptat un Regulament a carui generalizare s-a realizat, însă, 20 de ani mai tarziu

1864 – Ion Creangă a devenit institutor la Școala de la Trei Ierarhi din Iași

Când postul de diacon de la mănăstirea Bărboi al lui Ion Creangă s-a desființat, viitorul scriitor și-a exprimat dorința de a lucra în învățământ, iar Titu Maiorescu i-a promis angajarea. A aplicat pentru postul de institutor la Școala de la Trei Ierarhi. Fiind singurul candidat a fost numit institutor „provizoriu fără concurs”, funcționând efectiv din 15 septembrie 1864. La 2 octombire, Comitetul de inspecțiune școlară a recomandat ministerului, la clasa I de la Școala Primară de Băieți de la Trei Ierarhi pe „d-l Creangă Ion, carele a făcut 4 clase gimanziale și a absolvit cu succes cursul pedagogic din Institutul Vasile Lupu”. Prin decretul nr. 1501 semnat de Alexandru Ioan Cuza a fost numit „provizoriu institutore la clasa I, secțiunea II-a de la școala primară din Trei Ierarhi”. La 13 noiembrie1864, Creangă a semnat de primire a ordinului de numire în învățământ al Ministerului Justiției, Cultelor și Instrucțiunii Publice, încasând un salariu de 185 de lei și 18 bani din care i se opreau 10% pentru Casa pensiilor. La catedră, Ion Creangă a dovedit calități remarcabile: s-a preocupat să dezvolte spiritul de observație al copiilor și să lege conținutul lecțiilor de viață, de preocupările școlarilor, alcătuind primul abecedar și alte manuale școlare

1867 – Domnitorul Carol I a fost declarat membru de onoare și protector al Societății Academice Române

Protector și președinte de onoare al Academiei Române între 1879–1914, regele a lăsat acesteia, prin testament, suma de 600.000 de lei

1869 – Primii membri aleși ai Societății Academice Române

Sunt aleși primii membri corespondenți români și cei dintâi membri de onoare străini ai Societății Academice Române. La propunerea lui Al. Papiu Ilarian și, respectiv a lui I. Heliade Rădulescu, istoricul și omul politic francez Edgar Quinet și omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla au devenit membri de onoare ai înaltului for

1874 – Primul Congres Poștal

A avut loc la Berna între 15 septembrie–9 octombrie 1874. S-a decis crearea Uniunii Poștale Universale, România fiind unul dintre cei 22 de membri fondatori ai organizației. Reprezentatul României la congres a fost George Lahovari, director general al poștelor și telegrafului

1890 – Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor a fost înființată la București

Organizație care milita pentru egalitate socială, politică și națională dar și pentru limba și cultura națională, înființată la 15 septembrie 1890, la inițiativa unor studenți și personalități culturale întruniți la Universitatea din București. A funcționat în clădirea actualului Teatru „L.S. Bulandra”. A purtat o bogată activitate politică și culturală pentru întărirea unității naționale a tuturor românilor din România și Transilvania. A emis primul Apel pentru apararea drepturilor românilor. La începutul secolului al XX–lea activau în Ligă: Take Ionescu, Octavian Goga, V.A.Urechia. În 1914 și-a schimbat titulatura în Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor

1895 – A apărut, la București, revista lunară Gazeta matematică

Prima revistă specială de matematică în limba română (seria I a apărut între 1895–1949, după 1949 apărând alte două serii). A fost fondată de zece ingineri români: Ion Ionescu-Bizeț, Vasile Cristescu, Victor Balaban, Mihail Roco și Ion Zottu, cărora li s-au alăturat Emanoil Davidescu, Mauriciu Kinbaum, Nicolae Niculescu, Tancred Constantinescu și Andrei Ioachimescu. Primul număr al Gazetei Matematice a apărut cu 16 pagini, la 15 septembrie 1895. În același an, s-a alăturat Redacției matematicianul Gh. Țițeica (până la sfârșitul vieții), absolvent din acel an al Facultății de Științe din București. Au urmat A. Davidoglu, C. Popovici, Traian Lalescu, N. Abramescu

1897 – A încetat din viață Alexandru Roman (26 noiembrie 1826, Aușeu, Bihor – 15/27 septembrie 1897, Sebeș)

Ziarist și om politic, profesor universitar la Budapesta, îndrumător cultural, unul dintre primii profesori români care a ținut prelegeri și a predat în limba română în Transilvania, conducător al luptei politice a românilor transilvăneni, deputat în Parlamentul maghiar, membru fondator al Academiei Române

1899 – S-a născut Elena „Magda” Lupescu

3/15 septembrie 1899, Iași – 29 iunie 1977, Estoril, Portugalia

Amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea al României. În timpul primului război mondial, a fost căsătorită cu un locotenent de vânători de munte, Ion Tâmpeanu, de care a divorțat în scurt timp. În 1922 a devenit amanta prințului Carol și în 1923 au fugit împreună din România. Prințul Carol a fost încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României. După abdicarea lui Carol în septembrie 1940, Magda Lupescu l-a urmat în exil. Pe 8 septembrie 1940, cei doi au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveția. S-au căsătorit în 1947 din Brazilia și s-au stabilit la Estoril, Portugalia, unde au rămas până la moarte

1901 – S-a născut Elie Carafoli

15 septembrie 1901, Veria, Macedonia, Grecia – 24 octombrie 1983, București

Inginer, constructor de avioane, considerat unul dintre pionierii domeniului aerodinamicii, membru al Academiei de Științe din România, membru titular (din 1948) al Academiei Române. A studiat la Școala Politehnică din București (1919–1924) și a obținut diploma de inginer electromecanic, apoi la Paris a audiat cursurile de mecanica fluidelor și cele de aerodinamică la Sorbona, unde și-a luat doctoratul în fizică-matematică. A lucrat la Laboratorul Aerotehnic de la Saint-Cyr, alături de Albert Toussaint și Paul Painlevé. A realizat un tunel aerodinamic destinat vizualizării mișcării fluidelor, foarte apreciat la Congresele Internaționale de Aerodinamică, fiind distins în 1928 cu Médaille d’honneur argent. Reîntors în țară, Carafoli a deschis primul curs de Aeronautică la Școala Politehnică din București în anul 1928. A fost primul pas în înființarea Facultății de Aeronave din București. În perioada 1928–1933, a fost inginer-șef al Serviciului de studii și construcții și director al Industriei Aeronautice Române de la Brașov. A studiat teoria mișcării generale a unui fluid în jurul unui contur, efectuând cercetări asupra aripilor monoplane și a mișcărilor conice în regim supersonic. Profilul aripilor de avion cu bordul de fugă rotunjit, prezentat la Paris în 1928, a fost numit profil Carafoli. A conceput o largă serie de avioane autohtone, cu performanțe foarte diverse, a proiectat modelele IAR CV 11, IAR-12, IAR-13, IAR-14, IAR-15, IAR-16, IAR-21, IAR-22, IAR-23, IAR-24, produse la IAR

1908 – S-a născut Matei Socor

15 septembrie 1908, Iași – 30 mai 1980, București

Compozitor și dirijor, membru al PCR din ilegalitate, membru corespondent (din 1952) al Academiei Române. A urmat Conservatorul din București (1927–1929), având ca profesori pe Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi și Constantin Brăiloiu, apoi studii de perfecționare la Conservatorul din Leipzig cu maeștri ai compoziției și dirijatului de orchestră. A fost cercetător etnolog și dialectolog al muzicii în cadrul Institutului de folclor din București, unde a colaborat cu Constantin Brăiloiu, alcătuind o serie de culegeri de folclor. A fost dirijor în diferite concerte simfonice din țară și din străinătate, dar s-a remarcat în principal prin compozițiile sale muzicale, în care se remarcă măiestria polifoniei și subtilitatea armoniei. Este autorul muzicii pentru două imnuri de stat a României: Zdrobite cătușe (1948–1953, pe versuri de Aurel Baranga) și Te slăvim, Românie! (1953–1977, pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu)

1911 – S-a născut Emil Botta

15 septembrie 1911, Adjud – 24 iulie 1977, București

Poet, prozator și actor. La 15 ani a fugit de acasă pentru a deveni actor. A urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București (1929–1932). A devenit actor al Teatrului Național din București, după mai mulți ani petrecuți pe scene de provincie. La Național joacă în roluri de excepție, Werther, Iago, Macbeth, Unchiul Vania, Ion din Năpasta, etc. A debutat cu poemul Strofă ultimă în Bilete de papagal în 1929. A făcut parte din grupul intitulat Corabia cu ratați, din care s-au desprins și filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al generației Criterion, pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult. A fost autorul unei poezii negre, existențialiste, cu personaje dintr-o mitologie proprie a morții, în consonanță cu filozofia Trăirismului interbelic. Volume de versuri: Întunecatul April, Pe-o gură de rai, Un dor fără sațiu

Bijuterii de familie (1957)

1920 – S-a născut Răzvan Givulescu

15 septembrie 1920, Viena – 10 iulie 2007, Cluj-Napoca

Geolog și paleobotanist, membru de onoare (din 1993) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Științe a Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, secția de Științe Naturale și, după Dictatul de la Viena, la facultatea similară de la Universitatea din București, unde și-a luat licența, cu mențiunea foarte bine în 1943. Imediat după absolvire a elaborat și publicat trei lucrări științifice, Asupra florei sarmațiene din estul Bazinului Neogen al Borodului reprezentând debutul său în activitatea de investigare a florei și vegetației fosile a României. A lucrat, sub diferite grade didactice, la catedra de Geologie a Facultății de Științe din Cluj, la Institutul Pedagogic din Baia Mare. Remarcabila și neobosita sa activitate științifică s-a materializat în publicarea a peste 335 de lucrări științifice; rezervația Fosiliferă de la Chiuzbaia îi poartă numele

1922 – A încetat din viață Ștefan Hepites (5/17 februarie 1851, Brăila – 15 septembrie 1922, Brăila)

Fizician și meteorolog, membru al Academiei Române; a înființat prima stație meteorologică românească, a creat prima stațiune meteorologică la București, a realizat, împreuna cu I. St. Mutar, prima hartă magnetică a României, de numele lui legându-se și înființarea primelor stațiuni seismologice din țară

1924 – A început Răscoala de la Tatarbunar în Basarabia de Sud

Revoltă țărănească armată de inspirație bolșevică care a avut loc între 15–18 septembrie 1924, în împrejurimile localității Tatarbunar (uneori scris și Tatar-Bunar) din Bugeac (Basarabia de Sud), care făcea pe atunci parte din România, iar în prezent este parte a Regiunii Odesa din Ucraina. Răscoala a fost condusă de un comitet revoluționar prosovietic care a cerut unificarea cu RSS Ucraineană și sfârșitul presupusei „ocupații românești în Basarabia”. Liderul bolșevic Andrei Kliușnikov, zis Nenin, a hotărât declanșarea operațiunii de proporții, în seara de 15 septembrie convocând comitetul revoluționar din Tatarbunar și trecând la ocuparea principalelor instituții: oficiul poștal, percepția, postul de jandarmi, primăria. În zorii zilei de 16 septembrie, după un jaf la fabrica de postav, bandele bolșevice au adunat cu forța populația în centrul localității. Nenin a ținut un discurs în care a spus că Basarabia s-a declarat Republică Moldovenească Sovietică, fără nicio legătură cu România. A lansat știrea falsă a intrării Armatei Roșii în Basarabia, chemând locuitorii la luptă, încheind discursul cu lozinca „Trăiască Republica Moldovenească Sovietică!”, Rebelii au format două bande care s-au îndreptat spre Akmanghit și Cișmea. Întâmpinând rezistență, unii s-au retras alții s-au împrăștiat în diverse direcții. La 17 septembrie, Nenin și Iustin Batișcev, împreună cu câțiva rebeli, s-au retras prin Echipolos spre Nerușai, dar după unele confruntări cu trupele de ordine au fost arestați

1927 – S-a născut Fărâmiță Lambru

15 septembrie 1927, București – 12 decembrie 1974, București

Cunoscut lăutar (acordeonist virtuoz și cântăreț). Născut într-o veche familie de lăutari, a învățat să cânte încă din copilărie de la tatăl său, violonistul Tudor Fărâmiță. Având un auz foarte bun, reținea repede repertoriul uzual lăutăresc, dar mai ales stilul vocal de interpretare. A debutat în cadrul unei formații militare, pe când își satisfăcea stagiul militar la București (1949). Din 1953 a devenit colaboratorul Mariei Tănase. După moartea acesteia (1963), a cunoscut o vertiginoasă carieră de virtuoz al acordeonului și dirijor al unor formații profesioniste. A fost instrumentist în formația de muzică populară a Teatrului de Estradă din București, din formația Teatrului de revistă „Constantin Tănase”, a jucat în musicalul Groapa în rolul cântărețului Zavaidoc. A fost apoi dirijor, solist-vocal și instrumentist al formației de muzică populară la Teatrul regional „Ion Vasilescu”. A mers în numeroase turnee artistice în Franța, RDG și Italia, a făcut furori în URSS, câștigându-și notorietate internațională

Fărâmiță Lambru – Of, suflețelul meu

1931 – S-a născut Dona Barta

15 septembrie 1931, Bacău – 19 ianuarie 1977, București

Regizoare de film documentar și scenaristă. A studiat la Institutului de Artă Cinematografică din București pe care l-a absolvit în 1954. A regizat mai multe filme, majoritatea cu scop educativ: Moș Țepușă povestește – scurtmetraj (1958, debutul), Dușmani invizibili, Povestiri din lumea Mării Negre, Plante subacvatice, Temă cu variațiuni, Convergență, Lumea nevăzută a Deltei, Metamorfoze, Fluturele de mătase, Și barza a venit

1939 – Prima emisiune în limba română la Radio Londra

Radio Londra a transmis în 15 septembrie 1939, prima sa emisiune în limba română – la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Tot atunci a fost creată Redacția română. Ultima emisiune în limba româna a fost difuzată la data de 1 august 2008

1942 – S-a născut Anca Fusariu

15 septembrie 1942 – 31 ianuarie 2013

Jurnalistă, redactor, reporter, realizator TV. Și-a început cariera în TVR în 1971. În anii de debut a înregistrat sute de reportaje și emisiuni, printre care Ritm, tinerețe, dans și La sfârșit de săptămână. În anii 1980, a fost unul dintre reporterii de succes descoperiți și pregătiți de celebrul realizator Tudor Vornicu. A semnat împreună cu Carmen Dumitrescu și Alexandru Stark reportaje pentru emisiunile Fotograme din realitate, Fotograme pe 16 mm., Album duminical, De la A la infinit, iar mai târziu Reflector, Studio A și altele. A dat emisiunilor titluri care au rămas până în prezent, între care Cu ochii în patru

1947 – S-a născut Adrian „Puiu” Ivanițchi

15 septembrie 1947, Sighișoara

Cântăreț de muzică folk și pop din Sighișoara. Este absolvent al Facultății de Filologie din Cluj, secția română-italiană. A fost membru fondator al formației Coral, membru al mai multor formații rock românești celebre din anii ’60, precum Sideral și Sfinx și membru al Cenaclului Flacăra, membru fondator al cenaclului de muzică și poezie Agora din Sighișoara, director artistic al centrului interetnic din Sighișoara, membru al juriului festivalului folk din Sighișoara

Adrian Ivanitchi – Amintirea Paradisului pe versuri de Cezar Ivănescu

1959 – Procesul scriitorilor germani

Procesul scriitorilor germani este denumirea cu care a intrat în istorie un proces derulat în septembrie 1959 la Brașov (Orașul Stalin). Securitatea a arestat scriitorii germani în iulie 1958, la o întrunire în casa poetei Astrid Connerth-Wiesenmayer, conducătoarea cercului literar „Josef Marlin“ din Sibiu, declarând adunarea ca fiind o conspirație potrivnică statului. Lotul scriitorilor germani, cinci scriitori transilvăneni de limbă germană: Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund au fost condamnați pentru infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile

1976 – S-a născut Alexandru Tomescu

15 septembrie 1976, București

Violonist. A urmat Conservatorul din București (1995–1999) avându-l profesor pe Ștefan Gheorghiu. S-a perfecționat la Southern Methodist University, Dallas, Texas cu profesor Edward Schmieder și la École Superieure de Musique, Sion, Elveția cu profesor Tibor Varga. Este câștigător a numeroase premii naționale și internaționale la festivalurile de muzică clasică. Împreună cu pianistul Horia Mihail și violoncelistul Răzvan Suma a format Romanian Piano Trio, formație cu apariții în diverse festivaluri din România și din străinătate, precum și prin turneele MusicON organizate în premieră națională. De la debutul său, din 1985, a susținut peste 200 de concerte și recitaluri în 26 de țări (Franța, Olanda, Japonia); în urma unui concurs desfășurat în septembrie 2007, a câștigat dreptul de a cânta cu celebra vioară Stradivarius-Elder-Voicu

Ciprian Porumbescu – Balada

1989 – S-a născut Steliana Nistor

15 septembrie 1989, Sibiu

Gimnastă de talie mondială, medaliată cu bronz cu echipa lotului de gimnastică feminină a României la Jocurile Olimpice din anul 2008. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a (2008)

1994 – A avut loc, la București, Colocviului parlamentar cu tema Europa Centrală și minoritățile sale naționale

1995 – A încetat din viață Pavel Alaszu (11 noiembrie 1942, Timișoara – 15 septembrie 1995, Arad)

Pictor și grafician, directorul Centrului de Îndrumare Artistică Arad, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Arad

2005 – Seara de vis a fotbalului românesc

La Cupa UEFA 2005–2006, România a fost reprezentată de trei echipe: Steaua, Rapid și Dinamo. oate echipele s-au calificat în faza grupelor. Steaua a învins cu 3-0 Vålerenga I.F. Oslo, în deplasare; Dinamo a învins cu 5-1 Everton Liverpool, acasă; Rapid a făcut 1-1 cu Feyenoord Rotterdam

2009 – A încetat din viață Nicu Constantin (31 iulie 1938, Eforie – 15 septembrie 2009, București)

Actor de teatru, film și televiziune, angajat al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, unde a susținut peste 9.000 de reprezentații

2013 – A 15-a zi consecutivă de proteste la București

10.000 de protestatari au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. Proteste împotriva proiectului au avut loc în mai multe orașe mari ale României și în diaspora

2015 – A încetat din viață Dan Nasta (6 ianuarie 1919, București – 15 septembrie 2015, București)

Actor și regizor de teatru și film, a înființat teatrul Odeon

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „15 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: