Istoria României România frumoasă

18 septembrie în istoria românilor

Foto: Mausoleul de la Mărășești


53 – S-a născut Traian

Marcus Ulpius Nerva Traianus; 18 septembrie 53, Italica Santiponce – 8 sau 9 august 117, Selinus Cilicia

Împărat Roman între 98–117, a fost al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni ai Imperiului Roman și unul dintre cei mai importanți ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă. Tânăr fiind, a urcat în ierarhia armatei romane, luptând în cea mai periculoasă zonă a Imperiului Roman, în zona Rinului. A luat parte la războaiele lui Domițian împotriva germanilor și era unul dintre cei mai mari comandanți militari ai imperiului când Domițian a fost ucis în 96. A fost primul împărat ne-italian

1538 – Instaurarea dominației turcești asupra Moldovei

Petru Rareș (1483 – 3 septembrie 1546), fiul natural al lui Ștefan cel Mare și domn al Moldovei de două ori (20 ianuarie 1527–18 septembrie 1538; 19 februarie 1541–3 septembrie 1546), prin politica sa independentă, și-a atras mânia turcilor, la acea dată în plină expansiune spre centrul Europei. Plângerile regelui Sigismund I al Poloniei referitoare la conflictul din Pocuția, însoțite și de amenințarea voalată de invadare a Moldovei, implicarea lui Petru Rareș în prinderea și executarea în Transilvania a lui Aloisio Gritti (trimis special al sultanului și favorit al marelui vizir Ibrahim Pașa) și pârile unor boieri modoveni nemulțumiți au cântărit mult în hotărârea sultanului Soliman I Magnificul (1520–1566) de a-l detrona pe voievodul moldovean. În 1538 a început campania otomană împotriva lui Petru Rareș, denumită oficial în documentele turcești Gazây-i Kara Boğdan (războiul sfânt pentru Moldova), condusă de însuși Soliman I Magnificul. Din sudul Dobrogei, Soliman i-a trimis o scrisoare ultimativă lui Petru, cerându-i să vină și să presteze personal omagiul de credință. Deși sfătuit de boierii săi să cedeze, Petru Rareș a refuzat și a decis să opună rezistență. Oastea turcească (200.000 de oameni, printre care și 3.000 de oșteni din Țara Românească, trimiși de Radu Paisie) a înaintat în Moldova, făcând joncțiunea cu tătarii hanului Sahib Ghiray în apropriere de Iași. Petru s-a pregătit de luptă alegând o poziție strategică între dealurile împădurite de la Dracșani, lângă Botoșani, dar bătălia decisivă nu a mai avut loc, deoarece marii boieri au trădat. Petru Rareș a fost nevoit să fugă în Transilvania, în Cetatea Ciceului.

La 17 septembrie, sultanul a intrat în Suceava, unde a pus mâna pe tezaurul lui Petru (inclusiv spada lui Ștefan cel Mare, a ocupat apoi întreaga Moldovă și l-a numit domn pe Ștefan Lăcustă. Pentru prima dată în istoria Moldovei domnul era impus printr-o decizie unilaterală a sultanului, fără consultarea Sfatului Domnesc, (contrar tratatului din 1511), iar condițiile păcii nu erau incluse într-un tratat, ca până atunci, ci într-un act al sultanului (berat), act care marca supunerea efectivă a Moldovei față de Imperiul Otoman. Beratul mai prevedea: dublarea tributului (la 30.000 de galbeni); cedarea Tighinei, împreună cu 18 sate din jurul acesteia, unde turcii au înființat raiaua Bender.

Ștefan Lăcustă (1508 – 1540), nepotul lui Ștefan cel Mare, după fiul său cel mare, Alexandru, a fost domn al Moldovei între 18 septembrie 1538–decembrie 1540, fiind primul domn moldovean numit de turci

1600 – Bătălia la Mirăslău

Între valahii conduși de Mihai Viteazul (sprijiniți de secui) și trupele austriece ale generalului italian Giorgio Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania). Stăpânirea lui Mihai Viteazul în Transilvania a fost considerată nelegitimă de către Dieta de la Turda din 23 august/2 septembrie 1599, convocată de Ștefan Csáki (cel care dorea el însuși să devină principe al Transilvaniei), recunoscându-se autoritatea împăratului german Rudolf al II-lea. În timp ce Mihai Viteazul dispunea de aproximativ 10.000–12.000 de oameni, armata nobilimii, împreunată cu cea a lui Basta, era formată din aproximativ 18.000 de oameni (din care 6.000 de cavaleri germani și flamanzi, purtători de cuirase, și muschetari valoni și francezi). Mihai și-a așezat oastea la Mirăslău, un loc îngust între râul Mureș, dealuri, pârâul Lapad și o pădure (care a fost întărită prin șanțuri). Lupta a început cu atacurile artileriei, din ambele părți. Giorgio Basta a simulat retragerea, pentru a-l obliga pe Mihai să părăsească poziția și acesta a c[zut în plasă. Cavaleria sa a fost atacată de muschetari și cuirasați și a fost risipită, tunurile au fost pierdute, în timp ce o mare parte din mercenarii cazaci l-au părăsit. Mihai nu a reușit să înfrângă revolta nobililor maghiari transilvăneni; înfrângerea a fost catastrofală, murind 4.000 dintre oamenii săi, iar domnul, pentru a se salva, a trecut Mureșul, pornind spre Alba Iulia. Cu ajutor muntean a reușit să ia tezaurul din capitala Transilvaniei și, în contextul pătrunderii oștilor polone în Moldova și Țara Românească, a trecut munții pentru a respinge atacul polon din Țara Românească

1739 – Tratatul de pace de la Belgrad

Semnat la 18 septembrie 1739 la Belgrad (Serbia), între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, a pus capăt războiul ruso-austro–otoman care durase timp de patru ani (1735–1739). Prin tratatul de la Belgrad, habsburgii au cedat Serbia de Nord cu Belgradul otomanilor, iar Oltenia, câștigată prin Tratatul de la Passarowitz în 1718, Valahiei – controlată de otomani, stabilind linia de demarcație de-a lungul râurilor Sava și Dunăre

1831 – A încetat din viață Vasile Cârlova (4 februarie 1809, Buzău sau Târgoviște – 18 septembrie1831, Craiova)

Poet și ofițer care a scris doar cinci poezii dar a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european

1848 – La Cernăuți s-a introdus limba română ca limbă didactică

Sub presiunea Revoluției Române din 1848, prin decizia Consistoriului din 18 septembrie, la Liceul Latino-German din Cernăuți s-a înființat catedra de limbă și literatură română, încredințată lui Aron Pumnul – fost profesor de filosofie la Blaj. Eugenie Hacman, Episcopul Bucovinei, a introdus din proprie inițiativă limba română ca limbă de învățământ în locul latinei la Institutul Teologic din Cernăuți, dar s-a opus introducerii alfabetului latin. De asemenea, a luat ființă și o școală normală românească la Cernăuți, având misiunea de a pregăti învățători pentru școlile din Bucovina

1883 – S-a inaugurat, la București, Expoziția cooperatorilor din țară

Organizată din inițiativa lui D.C. Butculescu, în perioada 18/30 septembrie–21 decembrie 1883/2 ianuarie 1884, era menită să demonstreze posibilitățile reale ale României de a deveni o țară industrial-agrară dezvoltată, de a-și dobândi independența economică, prezentând exclusiv produse meșteșugărești autohtone

1886 – S-a născut Samoilă Mârza

18 septembrie 1886, Galțiu, comitatul Alba de Jos, Regatul Ungariei – 19 decembrie 1967, Alba Iulia

Fotograf. A urmat liceul la Alba Iulia, apoi, între 1909–1911, a făcut ucenicie la fotograful sibian Iainek. La începerea Primului Război Mondial a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe front în Galiția, ajungând până la Riga, iar la intrarea României în război, pe frontul din Italia, fiind încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei. La terminarea războiului, a plecat la Viena, în urma acțiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Național Român Central. A reușit să fotografieze sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar (14 noiembrie 1918). Pe ruta Viena–Zagreb–Belgrad–Timișoara, a ajuns acasă cu patru zile înainte de desfășurarea Marii Adunări Naționale. În dimineața zilei de 1 decembrie a executat trei fotografii cu consătenii săi, în Galțiu, a ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii, reușind să realizeze cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Națională. Deoarece nu avea permis de intrare (credențional), nu a fost admis în sala unirii. La începutul anului 1919, a publicat fotografiile într-un album intitulat Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri, menționat și în ziarul Alba Iulia din 10 martie, album prezentat de delegația română și la Conferința de pace de la Versailles, alte exemplare fiind trimise regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot și altor personalități ale vremii. Regele i-a transmis felicitări, acceptându-l printre furnizorii curții. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. A mai fotografiat: vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni (1919); încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Țebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu (1924); sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929). A legat prietenii strânse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.

1896 – A încetat din viață Ștefan Gonata (1 februarie 1838, Trifănești, Bălți – 18 septembrie 1896, Chișinău)

Agronom, om politic, membru fondator al Societății Academice Române

1903 – S-au desfășurat primele curse de motociclism din țara noastră

România a fost printre primele țări care a organizat concursuri de motociclete. Acestea au debutat la 18 septembrie/1 octombrie 1903 pe velodromul de la Șosea, din București, unde s-au desfășurat mari alergări de biciclete și motoare

1907 – S-a născut Arșavir Acterian

18 septembrie 1907, Constanța – 17 septembrie 1997, București

Avocat, jurnalist, scriitor și memorialist, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit cursurile Liceului „Spiru Haret” în 1928, odată cu Constantin Noica, Barbu Brezianu, Alexandru Elian, urmând apoi cursurile Facultăților de Litere și de Drept din București. A debutat în revista Vlăstarul a Liceului „Spiru Haret” în anul 1928. A fost, după cum declara chiar el, asistentul lui Anibal Teodorescu, redactor-șef al revistei Vremea, colaborator al revistelor Ideea Europeană, Fapta, Discobol, coleg și prieten apropiat cu Emil Cioran, Constantin Noica, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Barbu Brezianu. A făcut două perioade de închisoare politică (1949–1953 și 1959–1964), trecînd prin închisorile comuniste de la Jilava, Aiud și Canal. Este fondator, în 1991, al Fundației Arhiva Culturală Română, alături de Fabian Anton. Din scrierile sale: Pățanii din viața oamenilor mari, Jurnalul unui pseudo-filosof, Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Portrete și trei amintiri de pușcăriaș, Amintiri despre Nicolae Steinhardt, Corabia nebunilor, Jurnal 1929–1990

1909 – A încetat din viață Grigore Tocilescu (26 octombrie 1850, Fefelei, Prahova – 18 septembrie 1909, București)

Istoric, arheolog, epigrafist și folclorist, membru titular al Academiei Române

1911 – Premiera primului film artistic românesc, Amor fatal (dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf)

Film mut în regia lui Grigore Brezeanu, care a fost, totodată, și scenarist, și actor. Din distribuție mai făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra,Tony Bulandra, A. Barbelian, C. Neamțu-Ottonel. Premieraa fost la 18 septembrie 1911, la cinema Pathe (Hotel de France); reluare la 26 septembrie 1911 la cinema Apollo. A rulat până la 30 septembrie inclusiv. Filmul s-a pierdut

 

1914 – S-a încheiat la Petrograd (Sankt Petersburg) Acordul secret ruso-român

Acordul, semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Sazonov și Diamandy la 18 septembrie/1 octombrie 1914, era un acord internațional, încheiat în secret între guvernul român și guvernul Imperiului Rus prin care Rusia se angaja să garanteze și să apere integritatea teritorială a României și i se recunoștea, pentru prima dată în mod oficial, dreptul de a reuni „părțile din Austro-Ungaria, locuite de români”, atunci când se „va considera oportun”, în schimbul „neutralității binevoitoare” a țării noastre

1916 – A început Manevra de la Flămânda

Bătălie peste Dunăre a Armatei a II-a a României în timpul Primului Război Mondial (18 septembrie/1 octombrie–22 septembrie/5 octombrie). Aceasta a reprezentat un efort consecvent făcut de Armata Română pentru a opri înaintarea spre sud a Puterilor Centrale conduse de feldmareșalul August von Mackensen. Bătălia s-a încheiat prin victoria tactică a Puterilor Centrale. Tot în aceeași zi A început ofensiva Armatei române de Dobrogea, având tot scopul de a opri avansarea trupelor germano-turco-bulgare

1919 – S-au înființat la Cluj Opera Română, Teatrul Național și Conservatorul de muzică și artă dramatică

Opera Națională Română din Cluj și-a deschis porțile la 18 septembrie 1919, simultan cu Teatrul Național și Conservatorul de Muzică. Clădirea Teatrului și Operei din Cluj, construită între 1904–1906, face parte din patrimoniul cultural național, fiind declarată monument istoric și de artă. Înființarea Conservatorului a inaugurat etapa modernă a învățământului superior muzical din Transilvania, cu următoarele catedre: Teorie și solfegii, Armonie, Contrapunct-compoziție, Canto, Pian, Vioară, Violoncel, Dicțiune și declamație. Astăzi poartă numele Academia de Muzică „Gheorghe Dima” după primul său rector, compozitorul și dirijorul Gheorghe Dima. Pe 13–14 mai 1920 au fost puse pe scenă 2 concerte simfonice conduse de dirijorul ceh Oskar Nedbal, inaugurarea oficială fiind însă pe 25 mai 1920 cu opera Aida de Verdi

Giuseppe Verdi – Aida • Opera Națională Cluj (2016)

1923 – S-a născut Ana, Principesă de Bourbon-Parma

Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite; 18 septembrie 1923, Paris – 1 august 2016, Morges, Elveția

Soția regelui Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei, cunoscută și sub apelativul Regina Ana. A participat la cel de-al Doilea Război Mondial, înrolându-se voluntar alături de Forțele Franceze Libere (trupele sub comanda generalului Charles de Gaulle), la campaniile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania unde a fost șofer pe ambulanță și infirmieră, pentru acestea primind Crucea de Război a Franței. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România

1924 – S-a născut Stelian Filip

18 septembrie 1924, Islaz, Romanați – 2 ianuarie 2010, Tuzla, Constanța

Poet și prozator. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București, susținând o teză de licență pe tema operei lui Caragiale. A debutat în revista Papagal, în 1946, cu un set de epigrame și poezii. Volumul său de debut s-a intitulat Azi pitic, mâine voinic și a fost publicat în anul 1963. A colaborat la toate revistele umoristice ale vremii, scriind pentru acestea articole cu caracter satiric, epigrame, parodii, cât și versuri. A fost, rând pe rând profesor, metodist cultural, redactor, iar în ultimii ani redactor șef de secție la Radiodifuziunea Română și 15 ani reprezentantul acesteia în grupa de divertisment a Oficiului Internațional de Radio și Televiziune. A publicat 19 volume: versuri umoristice, sonete, rondeluri, epigrame, fabule, catrene, eseuri, schițe, povestiri, fiind cunoscut ca un umorist autentic, un virtuos al genului, spirit ascuțit, subtil bijutier al cuvântului, atent la cele mai sensibile nuanțe, dintre care: Catrene… mușatesciene, Galaxia ochilor noștri, Parodii adevărate

1931 – S-a născut Valeriu Sîrbu

18 septembrie 1931, Bujoreni, Vâlcea – 4 decembrie 2009, Cheia, Prahova

Poet, prozator și dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A frecventat Facultatea de filologie a universității bucureștene, secția Limba și literatura română, dar a fost exmatriculat în 1952, ca urmare a întâlnirilor cu poeți nonconformiști, printre care Dimitrie Stelaru, Tudor George, Ludovic Antal. A absolvit studiile universitare în 1955. A fost reporter la publicația La Roumanie nouvelle, profesor la Gherghița și Vălenii de Munte în Prahova. A debutat cu versuri în Povestea vorbei. În volum a debutat în 1969 cu Poeme banale. A colaborat la Flacara, Ramuri, Tribuna, Contemporanul, Luceafărul, România literară, Steaua, Astra, Albina. A înființat, împreună cu Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina, Ovidiu Moceanu, Caius Dobrescu, Andrei Bodiu și Marius Oprea revista Interval, a înființat și condus revistele Ecoul și Accent. A fost primul secretar al filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România după 1989. A publicat volume de versuri: Ora translucidă, Amfora de rezervă, Antinomii, Învinși de abstracțiuni, Partitura pentru uimire, Generatia Fast-Food, teatru: Cursa pentru Sfânta Elena, Acceptați retrovizorul, Echipa de civilizare, Codul gențianei, Vechiturile din garderoba istoriei

1933 – A încetat din viață Theodor Văscăuțeanu (18 februarie 1896, Bulboci, ținutul Soroca – 18 septembrie 1933, Iași)

Geolog și paleontolog, profesor universitar, om politic

1937 – S-a născut Elena Caragiu

Elena Bichman; 18 septembrie 1937, București

Actriță de teatru și film, scriitoare, stabilită în SUA. A urmat Facultatea de Geologie la Universitatea din București, apoi Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, pe care l-a absolvit în 1962. A jucat roluri principale la București în urma succesului cu filmul Porto Franco (rolul Evantia) în: Sonet pentru o Păpușă la Teatrul „C. Nottara”, Baiat bun dar cu lipsuri la Teatrul Giulești, Insula de M. Sebastian la Tetrul de Comedie, etc. A fost repartizată la Teatrul din Ploiești(1963), unde l-a cunoscut pe Toma Caragiu, cu care s-a căsătorit. A jucat la Teatrului Tineretului din Piatra Neamț în: Vrăjitorul din Oz și Ziariștii în regia lui Ion Cojar, 33 de Scrisori anonime, regia Zoe Anghel, etc., apoi la Teatrul „L.S. Bulandra” în: Strigoii de Henrik Ibsen, regia Marietta Sadova, Valentin și Valentina de Aleksei Arbuzov, regia Adrian Georgescu, în Spectacolul de Muzică și Poezie în regia lui Valeriu Moisescu. A jucat în filme: Serbările galante, Răpirea fecioarelor, seria BD, Căsătorie periculoasă, Premiera, etc. După moartea tragică a lui Toma Caragiu, a plecat, inițial la Paris, apoi în Statele Unite

Căsătorie periculoasă Film TV (1973)

1938 – A fost inaugurat Mausoleul de la Mărășești

Monument istoric dedicat eroilor Primului Război Mondial. A fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Actualmente mausoleul adăpostește 5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare. Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu. Basoreliefurile Cupolei Gloriei au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Eduard Săulescu a executat pictura interioară

1939 – A început refugiul polonez în România

În noaptea de 17/18 septembrie, membrii Guvernului polonez au început să se refugieze în România. Președintele Poloniei, Ignasy Mościcki, premierul Felicjan Skladkowski și alți membri ai guvernului au trecut granița în România, fiind primiți cu ospitalitate la Cernăuți. Au fost urmați de un mare număr de militari și civili, vehicule și materiale de război. Conform statisticilor, numărul total al refugiaților polonezi în România a fost de circa 100.000, dintre care aproximativ 60.000 de militari, aflux de refugiați care a ridicat mari probleme din punct de vedere umanitar. Mulți dintre refugiații polonezi au părăsit apoi România cu sprijinul guvernului de la București. Reprezentanții Germaniei și ai Uniunii Sovietice au protestat vehement

1947 – A fost inaugurat Teatrul Municipal din București

Clădirea Izvor era sediul central al teatrului, unde se afla sala de spectacole și administrația teatrului, iar primul director a fost Lucia Sturdza-Bulandra. La inaugurare s-a jucat piesa Insula de Mihail Sebastian, în regia lui Mihai Șeptilici (care a realizat și scenografia), distribuția: Jules Cazaban, Beate Fredanov, Ion Lucian și Nicolae Sireteanu. Ulterior, a devenit Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”

1948 – S-a născut Andrei Oișteanu

18 septembrie 1948, București

Scriitor, publicist, antropolog, istoric al religiilor și al mentalităților. A urmat studii de filologie și cursuri post-universitare de studii orientale la Universitatea din București (profesori: Sergiu Al-George și Amita Bhose) și cursuri de studii ebraice la Central European University din Budapesta. Este membru fondator și cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române și membru în Consiliul științific al Institutului, profesor asociat la Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București, fiind membru în Consiliul științific al Centrului, președintele Asociației Române de Istorie a Religiilor. Dintre scrierile sale: Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, Cutia cu bătrâni, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european – Marele premiu al asociației Scriitorilor Profesioniști din România, 2001, Ordine și Haos. Mit și magie în cultura tradițională românească, cARTe. Object-Books Made by Romanian Artists, Das Bild des Juden in der rumänischen Volkskultur, Religie, politică și mit. Texte despre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură, Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură, etc.

1950 – S-a născut Corneliu Stoica

18 septembrie 1950, Comănești

Profesor, istoric, scriitor. În 1975 a terminat cursurile la Facultatea de Istorie-Geografie, fiind șef de promoție și apoi Facultatea de Istorie-Filosofie (1980) a Universității din București. Debutul științific și literar s-a produs în anii liceului cu proză, poezie și diverse articole, activâd în numeroase cenacluri literare liceale și studențești: Incertitudini solare, Solaris (condus de cunoscutul scriitor de literatură SF Ion Hobana), Climate, Ecouri, etc. Este președintele Asociației „Costache Negri" din Târgu Ocna și membru în conducerea Fundației Naționale „George Călinescu" din Onești. Din scrierile sale: Dicționarul istoric al localităților trotușene, Istoria orașului Târgu Ocna din cele mai vechi timpuri pînă la 1918, Biserica Buna Vestire – Răducanu, Valea Trotușului. Enciclopedie, etc.

1954 – A fost înființată Compania TAROM

TAROM își are originile în anul 1930, odată cu înființarea LARES, Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat. În 1937, LARES a fuzionat cu principalul său adversar, SARTA, Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene, sub denumirea Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statul. 1954 Compania TaromÎn 1945 LARES se desființează, patrimoniul său fiind preluat de nou înființata TARS, Societatea de Transporturi Aeriene Româno-Sovietice, în subordinea atât a guvernului român, cât și a celui sovietic. Prin desființarea Companiei Aeriene TARS, este înființată Compania Tarom

1958 – S-a născut Antal Istvan

18 septembrie 1958, Miercurea Ciuc – 9 ianuarie 2009, Miercurea Ciuc

Jucător de hochei, antrenor și președinte al SC Miercurea Ciuc. A făcut parte din generația de aur a hocheiului românesc, participând la numeroase competiții, cea mai prestigioasă fiind Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 de la Lake Placid, dar și la mai multe ediții ale CM

1960 – S-a născut Petrică Mâțu Stoian

18 septembrie 1960, Isverna, Mehedinți

Cântăreț de muzică populară. Este originar din zona Plaiului Cloșanilor din județul Mehedinți. A fost descoperit de Marioara Murărescu iar debutul său a avut loc la emisiunea Tezaur Folcloric. Ulterior, a participat la numeroase festivaluri și concursuri de folclor unde a fost premiat. Din anul 1995 este angajat al Ansamblului Artistic Profesionist Doina Gorjului din Târgu-Jiu

Petrică Mâțu Stoian – Mi-o lăsat moșu cănuța

1962 – A încetat din viață Krikor H. Zambaccian (6 februarie 1889, Constanța – 18 septembrie 1962, București)

Colecționar și critic de artă, monografist, memoirist, membru corespondent al Academiei Române

1967 – A încetat din viață Tudor Șoimaru (Gheorghe Drăgușanu; 29 decembrie 1898, București – 18 septembrie 1967, București)

Prozator, dramaturg, traducător și gazetar

 

1974 – A fost dezvelit, la Sfântu Gheorghe, Covasna, Monumentul Ostașului Român

Opera sculptorului Balogh Péter, a fost ridicată în memoria luptelor de eliberare a orașului, Sfântu Gheorghe fiind primul oraș din Ardealul de Nord eliberat de sub ocupație fascisto-hortystă, în 8 septembrie 1944

 

1990 – A încetat din viață Ioana Radu (17 februarie 1917, București – 19 septembrie 1990, București)

Cântăreață de muzică populară și romanțe

2012 – A încetat din viață Romulus Vulpescu (5 aprilie 1933, Oradea – 18 septembrie 2012, București)

Poet, scriitor, traducător, editor, publicist și politician

2012 – A încetat din viață Nicolae Nițescu (19 noiembrie 1930, Galați – 18 septembrie 2012, București)

Interpret de romanțe și muzică ușoară pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, primul solist român premiat la un festival internațional de muzică ușoară (Polonia, 1963)

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „18 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: