Istoria României România frumoasă

23 septembrie în istoria românilor

Foto: Mircea cel Bătrân a început prima domnie în Țara Românească


Echinocțiul de toamnă

Momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. În România, anul acesta, are loc la ora ora 10:50

1386 – A încetat din viață Dan I (1354 – 23 septembrie 1386)

Dan I, fiul lui Radu I și frate vitreg al lui Mircea cel Bătrân, a fost Domn al Țării Românești între cca. 1383 sau 1385–23 septembrie1386. Domnia sa, atât cât este cunoscută, s-a încadrat în jaloanele obișnuite ale primilor Basarabi, oscilând între dorința de întărire a puterii interne și eliminarea pretențiilor coroanei maghiare și încercarea de expansiune în spațiul sud-dunărean prin diversele intervenții în luptele interne din statele creștine atât bulgărești cât și sârbești

1386 – A început prima domnie a lui Mircea cel Bătrân în Țara Românească

Mircea cel Bătrân (1355 – 31 ianuarie 1418) a fost domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386–noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397–31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron. În timpul domniei sale, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa și s-au pus bazele principalelor instituții feudale ale statului. Acest fapt a adus cu sine și o întărire a autorității sale, exprimată în titulatura pompoasă, care încludea și titlul de despot al țărilor lui Dobrotici și în reprezentarea numismatică. A întărit economia țării prin măsuri privind impozitele și taxele, prin emiterea de monedă în cantități suficiente și cu valori potrivite, precum și prin stimularea schimburilor comerciale cu țările vecine cu care a încheiat tratate și privilegii. A deschiderii mine de aramă, în timp ce producțiile de cereale, animale și sare au crescut

1403 – Mircea cel Bătrân a reînnoit alianța din 1389 cu regele Poloniei Wladyslaw al II-lea Jagiello

A fost o alianță îndreptată împotriva lui Sigismund de Luxemburg, în cazul în care acesta din urmă ar fi pornit un război cu una dintre cele două țări

 

1879 – Adunarea de constituire a Societății de cultură macedo-română

Constituită recent la București și recunoscută prin înalt decret domnesc la 15 aprilie1880, societatea a funcționat în mod continuu, nefiind desființată de la data înregistrării ca persoană juridică. Adunarea de constituire a Societății a avut loc la 23 septembrie 1879 la Ateneul Român și s-a încheiat cu Proclamația Societății de cultură macedo-română, care a chemat pe toți românii din sudul Dunării să învețe limba română și să trăiască în pace cu toate popoarele cu care viețuiesc

1884 – S-a născut Mihai Costăchescu

23 septembrie 1884, Goeșt-Lingani, Iași – 18 martie 1953, Iași

Istoric și folclorist, profesor, cercetător, membru corespondent (din 1939) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie la Iași (1906-1910), în 1910 luându-și licența în filologie română, filologie slavă și estetică. A fost profesor secundar de limbă și literatură română la Iași și la Buzău, cercetător la Secția de Istorie Medievală a Institutului de Etnografie și Folclor din Iași, secretar al Societății Istorico-Arheologice a Muzeului Municipal Iași. A colaborat la numeroase publicații ale vremii: Buletinul Muzeului Municipal Iași, Ion Neculce, Moldova. S-a remarcat ca editor de izvoare slavo-române: Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, Documente moldovenești de la Ștefan cel Mare, Documente moldovenești de la Bogdan Voevod 1504–1517, etc. A cules o bogată colecție de poezii populare, între care și o variantă a Mioriței

1891 – S-a născut Vasile Georgescu Paleolog

23 septembrie 1890, Teiu–Cornu, Dolj – 12 februarie 1979, Craiova

Critic de artă și eseist, valoros exeget al operei și primul biograf al lui Constantin Brâncuși. A frecventat Cenaclul lui Macedonski, a colaborat la ziarele Viitorul, Vocea Dreptății, Biruința. În 1910 a scris o carte profetică și antidinastică, Sfârșitul României, care a fost interzisă, autorul fiind nevoit să părăsească țara. S-a refugiat în Italia, apoi la Paris, s-a stabilit în Montmartre și a devenit prieten cu Amedeo Modigliani, Guillaume Apollinaire, Satie, max Iacob, Ezra Pound, James Joyce, Picasso, Constantin Brâncuși și alte personaje ilustre. La Paris, a colaborat la cotidianele L’Intransigent, Paris Midi iar în 1913 a editat La Revue de la Roumanie Latine. A străbătut Europa timp de 20 de ani înainte de a se stabili pe meleagurile natale in județul Dolj

1923 – S-a adoptat Legea pentru organizarea învățământului silvic

În baza legii publicate în Monitorul Oficial Nr. 139/1923, învățământul superior silvic se încadrează pe ziua de 23 Sept. 1923 în Școala Politechnică, sub denumirea de Secția E. Sunt prevederi și pentru învățământul silvic inferior și mediu

1938 – A încetat din viață Avram Imbroane (n. 9 decembrie 1880, Coștei, Banatul sârbesc – 23 septembrie 1938, București)

Teolog, om politic bănățean, deputat, luptător pentru unirea Banatului și Ardealului cu România

1941 – S-a născut Sofia Vicoveanca

Sofia Fusa-Micu; 23 septembrie 1941, Toporăuți, județul Cernăuți, România/Ucraina

Renumită interpretă de muzică populară din zona Bucovinei, poetă și actriță de film. Din copilărie, constrânsă de greutățile materiale prin care treceau refugiații, micuța Sofia a învățat să coasă, să țeasă covoare, să împletească, să croiască etc. A absolvit Școala Populară de Artă din Suceava și a fost angajată, prin concurs, în anul 1959 ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava. În anul 1965, i-a apărut primul său disc. Din anul 1998, a devenit solistă de muzică populară la Ansamblul Rapsozii Botoșanilor. Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cântece de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doine de dragoste și dor, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cântece de voie bună, specifice lumii satului. A efectuat imprimări la Radio București și Iași, pentru televiziune și la Casa de discuri Electrecord. A jucat în câteva filme românești, dovedind un real talent actoricesc, a publicat trei volume de versuri: Dureri ascunse, Cu inima-n palme, Taine în adânc păstrate

Sofia Vicoveanca – Lume dragă am petrecut

1948 – S-a născut George Mihăiță

23 septembrie 1948, Moreni, Dâmbovița

Actor de teatru și film. A absolvit în 1971 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București, secția Actorie, clasa prof. univ. Sanda Manu. A jucat la Teatrul de Comedie din București de la începutul carierei, devenind director al aceluiași teatru din 2000. A avut numeroase roluri în: Fata Morgana de Dumitru Solomon, Jocul dragostei și al întâmplării de Marivaux, Livada cu vișini de A.P. Cehov, Harold și Maude de Colin Higgins, Troilus și Cresida de William Shakespeare, Poker de Adrian Lustig, În plină glorie! de Peter Quilter, etc., pentru unele piese semnând și regia. De asemenea, a avut numeroase roluri în filme: Reconstituirea, Brigada Diverse, Veronica, Ilustrate cu flori de cîmp, Pentru patrie, Ultima noapte de dragoste, Saltimbancii, François Villon – Poetul vagabond, Omul zilei, Undeva la Palilula și în televiziune: Urmărirea, Mușatinii. A fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori

Duminica în familie (1988)

1950 – Consiliul de Miniștri a hotărât înființarea Studioului Cinematografic București

După ce Ministerul Artelor și Informațiilor a emis și pus în aplicare Decretul nr. 303/2 noiembrie 1949, pentru naționalizarea industriei cinematografice și reglementarea comerțului cu produse cinematografice, s-a impus crearea unui organism destinat producției de filme artistice și de animație. La 9 iunie 1951, s-a pus oficial piatra de temelie a Centrului de producție cinematografică

1950 – S-a născut Șerban Ionescu

23 septembrie 1950, Corabia, Olt – 21 noiembrie 2012, București

Actor de teatru și film. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă, a recitat mult și, după patru încercări a intrat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică la clasa lui Amza Pelea. La terminarea facultății a fost repartizat la Teatrul din Petroșani, unde a interpretat numeroase roluri memorabile în: Locțiitorul de Horia Lovinescu, Pluta Meduzei de Marin Sorescu, În căutarea sensului pierdut de Ion Băieșu, urmând să joace apoi la Teatrul Mic, Teatrul din Sibiu, Teatrul de comedie, Teatrul Odeon, Teatrul Național București. În 1980, regizorul Mircea Mureșan i-a încredințat rolul vieții sale: Ion, în filmul care-i aduce notorietate, Ion: Blestemul pamantului, blestemul iubirii. A jucat în multe filme: Horea, Burebista, Imposibila iubire, Pădureanca, Șobolanii roșii, Prea târziu, De ce eu?, Umilința

Ion: Blestemul pamantului, blestemul iubirii (1980)

1951 – S-a născut Marcel Bejgu

23 septembrie 1951, Bătrâni, Prahova

Artist plastic contemporan, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, președintele filialei Ploiești a acestei Uniuni. A studiat la Institutul Pedagogic de Arte Plastice din Iași și la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. A debutat în 1974, de când expune la saloanele județene, interjudețene și la 30 de expoziții naționale. Și-a expus lucrările în expoziții de grup și personale, în țară și străinătate

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2013/07/31/bejgu-marcel/

1963 – A încetat din viață Jules Cazaban (16 martie 1903, Fălticeni – 23 septembrie 1963, București)

Actor de teatru și film, violoncelist, a jucat la Teatrul Național din Iași, la Compania Maria Ventura, Teatrul Bulandra-Maximilian-Storin, trupele îndrumate de Sică Alexandrescu, Teatrul Nostru, Teatrul Municipal „Lucia Sturdza-Bulandra”, cu o bogată activitate în cinematografie, radio și televiziune, profesor universitar

1967 – A încetat din viață Ștefan Nădășan (19 august 1901, Timișoara – 23 septembrie 1967, Timișoara)

Inginer electromecanic, întemeietorul școlii românești de încercarea materialelor, a contribuit la îmbunătățirea fontelor și a adus importante inovații în sudura metalelor, membru titular al Academiei Române

1991 – A patra Mineriadă – prima zi

S-a derulat în perioada 23–28 septembrie. Minerii din Vulcan au intrat în grevă, care s-a extins rapid în toată Valea Jiului. Au solicitat prezența premierului român în Valea Jiului, pentru negocieri. Liderul sindical, Miron Cozma, i-a amenințat pe reprezentanții Guvernului că dacă nu se rezolvă aceste nemulțumiri cît mai repede posibil, ei vin în număr mare la București

2005 – A încetat din viață Ada Zevin (Ada Mironovna Zevin; 3 septembrie 1918, Chișinău – 23 septembrie 2005, Chișinău)

Artistă plastică basarabeană, s-a revendicat din post-expresionism, din pictura franceză și cea română, realizând o operă originală prin combinarea mijloacelor de expresie clasice cu cele moderne și cu cele specifice creației populare

2012 – A început prima ediție a Festivalului Internațional al Orchestrelor Radio, RadiRo

Organizat de Radio România, între 23 septembrie–1 octombrie, a adus pe scena muzicală din România prestigioase ansambluri simfonice radio ca BBC Symphony Orchestra, Orchestra Sinfonica Nazionale della RAI sau Orchestre Philharmonique de Radio France

2013 – A încetat din viață Geo Saizescu (14 noiembrie 1932, Prisăceaua, Mehedinți – 23 septembrie 2013, București)

Regizor, scenarist și actor de film

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „23 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: