Istoria României România frumoasă

28 septembrie în istoria românilor

Foto: Prima bătălie de la Oituz (Respingerea unui atac austro-ungar, desen de I. Bughardt)


1448 – A început campania militară antiotomană a lui Iancu de Hunedoara la sud de Dunăre, pe Valea Moraviei

Iancu de Hunedoara a făcut o nouă încercare de a lovi puternic stăpânirea otomană în Balcani, cu ajutorul albanezilor lui Skanderbeg. Înaintarea armatelor principale a început la 28 septembrie pe la vărsarea Moravei în Dunăre. Armatele Țării Românești au trecut Dunărea pe la Severin, înaintând pe valea Timocului și făcând joncțiunea cu trupele lui Iancu la Niș. De aici armata întreagă a pornit către sud până la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) în jurul zilei de 14–15 octombrie, unde trebuiau să se întâlnească cu trupele lui Scanderberg…

1732 – Inocențiu Micu Klein a fost înscăunat episcop la Făgăraș

Prin diploma imperială din 25 februarie 1729 împăratul romano-german Carol al VI-lea l-a numit pe Ioan Micu, încă student la Trnava (Slovacia), episcop de Făgăraș și Alba Iulia, ridicându-l totodată în funcția de consilier imperial; a terminat seminarul și a intrat în mănăstirea greco-catolică ruteană din Muncaci. La 5 septembrie a primit titlul de baron, devenind și purtătorul numelui Klein (Micu în germană). În 23 septembrie a fost hirotonit preot, iar în 25 septembrie s-a călugărit luând numele de Inocențiu, fiind numit și consacrat episcop în 1730. După hirotonire a plecat la Viena, unde a insistat pentru asigurarea drepturilor acordate – legal – poporului român prin diplomele leopoldine. Revenit în Transilvania a fost înscăunat la Făgăraș, în 28 septembrie 1732

1848 – Sfârșitul revoluției din Muntenia

Generalul român Gheorghe Magheru a hotărât dizolvarea taberei de voluntari de pe Câmpul lui Traian de la Râureni (județul Vâlcea). Gheorghe Magheru își stabilise cartierul general la Schitul Troianu de la Râureni, începând cu 2 august 1848. Tabăra militară a fost dizolvată la 28 septembrie, în urma intervenției armatei turcești în Țara Românească. S-a încheiat astfel Revoluția în Țara Românească; autocrațiile rusă și otomană eradicau experimentul muntean de emancipare națională și socială, care era prea aproape de granițele lor ca să fie tolerat

1861 – S-a născut Principele Aristide Caradja

28 septembrie 1861, Dresda – 29 mai 1955, București

Entomolog și jurist, membru de onoare (din 1930) al Academiei Române, Membru de onoare al Academiei de Științe din România. S-a ocupat în special cu studiul lepidopterelor, mai ales al fluturilor mici. A trăit o mare parte a vieții sale pe domeniul sau din Grumăzești, aici a studiat și a colecționat o vestită colecție de fluturi care astăzi se află la Muzeul „Grigore Antipa” din București. Colecția număra aproximativ 120 000 exemplare, între care sunt circa 3 000 de tipuri de diverse categorii, construind un tezaur de însemnătate mondială. Întregul material a fost colectat cu ocazia expedițiilor științifice întreprinse în Asia Centrală, China, Tibet, Pamir, Siberia orientală, Asia Mică, Palestina, Algeria, Sicilia, Spania, America de Sud etc. Între 1899–1901 a publicat cel mai complet catalog al microlepidopterelor cunoscute până atunci în România, urmat până în 1905, de încă trei suplimente, apoi a publicat la Dresda trilogia „Bietrag zur Kenntnis uber die Geographische Verbreitung den Pyraliden, Tortriciden und Mikrolepidopteren” (Contribuții la cunoașterea distribuției geografice a piramidelor, Tortricidae s Microlepidoptere).

1868 – Primul Congres național-bisericesc al românilor ortodocși din Mitropolia Transilvaniei

Sibiu, 28 septembrie–19 octombrie

Convocat de Andrei Șaguna, cu misiunea de a adopta Statutul organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania și Ungaria, care consfințea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria și de a începe organizarea mitropoliei și a structurilor acesteia în baza noii constituții

1876 – A încetat din viață Costache Negri (14 mai 1812, Iași, Principatul Moldovei – 28 septembrie 1876, Târgu Ocna, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești)

Scriitor, publicist, diplomat, participant la Revoluția de la 1848

1878 – Parlamentul României a votat o moțiune privind hotărârile Congresului de la Berlin

15/28 septembrie

Silită de hotărârea Puterilor Mari și spre a nu fi o piedică la întărirea păcii, Camera împuternicește Guvernul a se supune voinței întregii Europe, retrăgând autoritățile civile și militare din Basarabia […]” Prin tratat, România pierdea Basarabia istorică (sudul Basarabiei Țariste) retrocedat Moldovei în 1856 și a obținut, la presiunile Rusiei, Dobrogea. Rusia a forțat acest schimb oferind Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor în schimbul Județelor Cahul, Izmail și Bolgrad, fiind interesată de zona strategică a Gurilor Dunării. Delegația română, formată din primul ministru, Ion C. Bratianu și din ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu a protestat, în timpul lucrărilor Congresului de la Berlin, arătînd justețea faptului că se recunoștea independența României și că Dobrogea și Delta Dunării reveneau țării-mamă, aratînd totodată că aceste teritorii istorice sunt în componența României, și aici trebuie sa rămînă. Cedarea efectivă a celor trei județe din sudul Basarabiei s-a făcut la 1/13 octombrie 1878, prin retragerea autorităților române, fără semnarea vreunui document, care să fie interpretat ca o recunoaștere oficială a acestei situații; Rusia a început ocuparea Basarabiei istorice

1882 – S-a născut Vasile Pârvan

28 septembrie 1882, Perchiu, Tecuci/Bacău – 26 iunie 1927, București

Istoric, arheolog, epigrafist și eseist, membru titular (din 1913) al Academiei Române. A studiat la București (avându-i ca profesori pe Nicolae Iorga și Dimitrie Onciul) și apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică. A fost profesor la Universitatea din București, s-a preocupat îndeosebi de arheologie, preistorie și istoria civilizației greco-romane. A elaborat un vast plan național de cercetări arheologice, întreprinzând săpături sistematice în așezări din Dobrogea și Muntenia; a descoperit, în 1913, cetatea Histria. Și-a început activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat Naționalitatea negustorilor din Imperiul roman (1909, în limba germană), considerată de specialiști ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comerțului în antichitatea clasică. În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de săpături sistematice, îndeosebi în stațiunile arheologice din a doua epocă a fierului. Pe baza rezultatelor parțiale ale săpăturilor a scris Getica (1926), cea mai importantă lucrare a sa, o vastă sinteză istorico-arheologică, prin care a readus în prim planul cercetării istorice rolul politic și cultural al daco-geților. A avut un rol deosebit în crearea noii școli românești de arheologie, a organizat Școala română din Roma, instituție pentru perfecționarea tinerilor arheologi și istorici, și a inițiat și condus apariția anuarelor acesteia Ephemeris Dacoromana și Diplomatarium Italicum, precum și prima serie a revistei Dacia. A fost membru al mai multor academii și societăți științifice din străinătate. Din operele sale: M. Aurelius Versus Caesar și L. Aurelius Commodus, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, Cetatea Tropaeum, Începuturile vieții romane la gurile Dunării, Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpato-danubiene

1884 – S-a inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud–Târgu Ocna

Prin Decretul Regal nr. 1099/16 aprilie 1881, s-a hotărât construcția căii ferate Adjud–Târgu Ocna, sub conducerea inginerului Anghel Saligny. A fost inaugurată la data de 22 iunie 1884 pentru traficul de călători, când s-a dat în folosință Gara Mare din Târgu Ocna și la 28 septembrie 1884 pentru traficul de marfă. Tronsonul de 50 de km face parte din calea ferată Adjud–Siculeni (Ciceu), legătura între Moldova și Ardeal.

Gara Mare a fost distrusă în timpul Primului Război Mondial

1884 – S-a născut Wilhelm Karl Knechtel

28 septembrie/10 octombrie 1884, București – 8 martie 1967, București

Zoolog, entomolog, profesor universitar etnic german, fondatorul școlii românești de entomologie agricolă în România, membru titular (din 1955) al Academiei Române. A absolvit Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău în 1902 și a studiat la Școala Superioară de Agricultură Stuttgart–Hohenheim (Germania) între 1904–1907. S-a specializat în domeniul protecției plantelor în Italia la Napoli–Scatati și la Institutul de biologie din Berlin–Dahlem. Din 1937 a devenit Doctor în științe. A fost subinspector la Stațiunea pentru Cultura Tutunului, Secția fitopatologie, profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău, entomolog la Ministerul Agriculturii din București, șef al Secției de entomologie agricolă la Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de științe la Universitatea din București. A publicat 65 de lucrări științifice în diverse reviste din țară și străinătate, a făcut cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor: Thysanoptere din România. Studii morfologice, Insectele vătămătoare din România și mijloacele de combatere a lor

1888 – S-a născut Emil Scarlat Skeletti

28 septembrie 1888, Galați – 10 martie 1969, București

Compozitor și ofițer, membru al Societății Compozitorilor Români. Ca ofițer, a urcat toate treptele armatei până la gradul de general, atașat militar al României în Italia. A fost inclus de criticii de specialitate printre compozitorii napolitani autohtoni, fiind membru al Società italiana degli autori ed editori din Roma. A compus albumele: Zece cântece napolitane, Cântece napolitane și piese de sine statatoare, partituri pentru voce si pian: Ti porto una lucciola verde, Canzonetta senza parole, Piccola rosa, etc. A compus muzică de teatru: Greierele și furnica, Do-Re-Mi, muzică corală: Vrăbiuța, Trenul, Mama, Marșul pionerilor, Marșul tineretului, muzică vocală: Aumône, La Palombe, Cântul Targeliei, Noapte bună, cunoscut publicului larg pentru compozitia pentru voce si pian Ce te legeni codrule pe versuri de Mihail Eminescu

1916 – Prima bătălie de la Oituz

28 septembrie/12 octombrie–14/27 octombrie1916

Purtată între forțele române: Grupul Oituz, format din Divizia 15 Infanterie și Divizia 2 Cavalerie, comandat de generalul Eremia Grigorescu și forțele germano–austro-ungare: Grupul von Schmettow, format din Divizia 71 Infanterie austro-ungară, Divizia 1 Cavalerie austro-ungară și Divizia 3 Cavalerie germană, comandat de generalul Eberhard von Schmettow. Bătălia s-a încheiat cu victoria armatei române, având ca rezultat zădărnicirea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați și pătrundere în valea Siretului, cu scopul de a tăia în două dispozitivul strategic al forțelor române și printr-o singură contraofensivă restabilesc linia frontului pe vechea frontieră din Carpați

1931 – S-a născut Valeriu Râpeanu

28 septembrie 1931, Ploieștiori, Prahova

Critic și istoric literar, eseist, profesor universitar, exeget al operei marelui istoric Nicolae Iorga. A urmat cursurile Facultății de Limba și Literatura Română din București (1950–1954). A fost redactor la Gazeta literară, Luceafărul, apoi redactor-șef adjunct la Scânteia, vicepreședinte al Comitetului de Radio și Televiziune, director al Editurii Eminescu. A debutat în Gazeta literară (1954) și editorial cu un volum despre George Mihail Zamfirescu (1958), urmat de un alt studiu monografic, Alexandru Vlahuță și epoca sa (1966). Publică eseuri: Noi și cei dinaintea noastră, Interferențe spirituale, Pe drumurile tradiției, Interpretări și înțelesuri, 1975 – Cultură și istorie, vol. I-III, Tărâmul unde nu ajungi niciodată, Memoria și fețele timpului și note de călătorie: Călător pe două continente

1939 – A fost format Guvernul Constantin Argentoianu

Consiliu de miniștri care a guvernat România în perioada 28 septembrie–23 noiembrie 1939, după Guvernul Gheorghe Argeșeanu (21 septembrie 1939–28 septembrie 1939), al cărui prim ministru a coordonat represaliile autorităților față de asasinarea lui Armand Călinescu. A avut un mandat foarte scurt, pentru că activitatea cabinetului a fost considerată ineficientă de șeful statului; în plin război mondial, regele a considerat că primul ministru „n-are vlaga de care ritmul actual are nevoie” și a decis înlocuirea lui

1939 – S-a născut Sorin Gheorghiu

28 septembrie 1939, Focșani – 1 septembrie 2008, București

Actor de teatru, film și televiziune, a jucat pe scenă la Teatrul de Stat „Ioan Slavici” Arad, Teatrul „Alexandru Davila” Pitești, Teatrul Valah Giurgiu, Teatrul de Comedie din București și în filme: Acțiunea Autobuzul, Sfântul Mitică Blajinul, Secretul lui Nemesis, Examen, precum și în producția tv Roșia de un kilogram

Acțiunea Autobuzul

1939 – S-a născut Ioan Alexandru

28 septembrie 1939, Tohanu Nou, Brașov

Jurist, profesor universitar, doctor și reputat teoretician în domeniul științelor administrative. A obținut diploma de licență în cadrul Facultății de Drept din București (1961), a urmat cursuri post-universitare în organizarea și conducerea administrației publice, stagii de specializare la Colegiul Europei (Bruges, Belgia) și la Institutul European de Administrație Publică (Maastricht, Olanda). A susținut teza de doctorat în 1975, sub îndrumarea profesorilor Ioan Ceterchi și Ion Vântu. Din 1992 este profesor universitar în specializarea Drept administrativ și Știința administrației. Autor a numeroase lucrări: Drept românesc contemporan. Evoluție și perspective, Democrația locală în România contemporană, Drept Administrativ Comparat, Ministerul Public între executiv și justiție, Democrația constituțională – Utopie și/sau Realitate

1966 – A încetat din viață Ioan Cristu Danielescu (28 decembrie 1884, Ploiești – 28 septembrie 1966)

Compozitor, dirijor, profesor, autor a peste 150 de lucr[ri în domeniul muzicii de teatru, pentru voce și pian și cu deosebire corale

1990 – Premiera spectacolului O trilogie antică

Montată la Teatrul Național din București de către regizorul Andrei Șerban, Trilogia conține: Sofocle – Electra; Euripide – Medeea; Euripide – Troienele. Cu: Maia Morgenstern, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ilinca Tomoroveanu, Adela Mărculescu, Olga Delia Mateescu, Ileana Stana Ionescu, Ioana Bulcă, Claudiu Bleonț, Leopoldina Bălănuță, Mircea Rusu, Florina Cercel și alții

1993 – România a primit aviz favorabil de aderare la Consiliului Europei

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Avizul 176 privind cererea României de aderare la CE

2001 – România a transmis la NATO Planul Național de Aderare din cadrul ciclului III MAP

2004 – A fost adoptată Legea nr. 390/28 septembrie 2004 pentru instituirea Zilei NATO în România

Referitoare la instituirea unei sărbători care să celebreze aderarea României la NATO, Ziua NATO urmând fi aniversată anual, în prima duminică a lunii aprilie

2004 – Institutul Pasteur din București a organizat Ziua Porților Deschise

Pentru prima dată de la înființare (1895), s-a permis accesul curioșilor în camerele secrete în care se produc vaccinurile

2004 – A încetat din viață Liviu Comes (13 decembrie 1918, Șerel, Hunedoara – 28 septembrie 2004)

Compozitor, muzicolog și profesor universitar la Conservatorul din Cluj; a compus muzică de cameră, vocal-simfonică, simfonică, corală

2004 – A încetat din viață Geo Dumitrescu (17 mai 1920, București – 28 septembrie 2004)

Poet, traducător, gazetar și scriitor, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România, membru corespondent al Academiei Române

2006 – A încetat din viață Virgil Ierunca (Virgil Untaru; 16 august 1920, Lădești, Vâlcea – 28 septembrie 2006, Paris)

Critic literar, publicist și poet care a trăit în Franța începând cu 1947; a colaborat la postului de radio Europa Liberă cu Actualitatea Culturală Românească și Povesta vorbei

2007 – A încetat din viață Savel Stiopul (Savel Leontin Știopul; 15 iunie 1926, Cluj – 28 septembrie 2007, București)

Regizor, scenarist și actor cu o bogată activitate publicistică și de cultură cinematografică

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „28 septembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: