Istoria României România frumoasă

1 octombrie în istoria românilor

Foto: Ziua Mondială și Națională de Luptă Împotriva Cancerului de Sân


Ziua Mondială/Națională de Luptă Împotriva Cancerului de Sân

Pentru conștientizarea pericolului pe care îl reprezintă cancerul la sân și a modului în care pot fi depistate primele semne ale bolii. La fiecare trei minute, o femeie este diagnosticată cu cancer la sân și la fiecare 14 minute o femeie moare din cauza cancerului la sân, ceea ce înseamnă că una din opt femei este răpusă de cancerul la sân. Ca fapt îmbucurător, cancerul la sân depistat în stadiul incipient poate fi vindecat în proporție de peste 90%.

În România, această zi a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie același an, Senatul și-a asumat o Declarație, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi națională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând „o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial”

 

1779 – Au fost inaugurate primele două cișmele publice din București

Amenajate de domnul Alexandru Ipsilanti, una lângă Mănăstirea Sărindar, alta în Ulița Boiangiilor împreună cu instalația de aducțiune a apei potabile, prin olane, de la izvoare din Giulești

1855 – A apărut la Iași ziarul Steaua Dunării

Jurnal politic, literar și comercial, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Publicația a fost tipărită și la Paris, în limba franceză, sub denumirea L’Etoile du Danube (1856–1858)

1858 – S-a înființat, la București, Casa de prevedere și economii a lucrătorilor tipografi

Prima asociație profesională organizată în România a fost Asociația lucrătorilor tipografi din București, înființată în București la 1/13 octombrie 1858 sub numele Casa de prevedere și economii a lucrătorilor tipografi. Organizația era constituită din muncitori, dar președintele și casierul puteau fi și patroni. Primul președinte al Casei a fost C.A. Rosetti, el însuși patron tipograf. Și-a încetat activitatea în 1871

1860 – A luat ființă, la Iași, Conservatorul de Muzică și Declamațiune

La 1 octombrie 1860, primul Domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, a semnat decretul de înființare a primei școli de învățământ superior din Țările Române, Școala de Muzică și Declamațiune de la Iași

1864 – Înființarea Școlii de Ponți și Șosele, de Mine și Arhitectură

La 1 octombrie 1864, a fost înființată la București Școala de Poduri și Sosele, Mine și Arhitectură, cu un program de studiu de doi ani, pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza. La 30 octombrie 1867 Carol I al României a înființat Școala de Poduri, Șosele și Mine, cu durata studiilor de 5 ani, în prezent Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”

1872 – S-a creat, la București, Asociația generală a tuturor lucrătorilor din România

1/13 octombrie 1872

Prima organizație profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producție, care își propunea să unească prin solidaritate pe toți muncitorii din România; a activat până în 1873

1875 – Ion Creangă a debutat, în Convorbiri literare, cu povestea Soacra cu trei nurori

Ion Creangă a început să scrie la sugestia lui Mihai Eminescu, care l-a introdus în cercul literar al Junimii. La 1/13 octombrie 1875, prima sa poveste a fost publicată

Soacra cu trei nurori de Ion Creangă

1878 – S-a născut Vasile Demetrius

1 octombrie 1878, Șcheii Brașovului, Austro-Ungaria – 15 martie 1942, București

Poet, prozator și traducător. Starea materială precară a părinților l-a împiedicat să urmeze mai mult de patru clase primare și l-a silit să practice felurite îndeletniciri: ajutor de librar, muncitor la o țesătorie, la o fabrică de zahăr, corector la ziarul Naționalul, chimist la o fabrică din Chitila, învățător suplinitor, administrator al moșiei contelui Robert de Roma în Ialomița, funcționar la Domenii, inițiator al colecției Căminul (1916) și director al Bibliotecii pentru toți (1923). A debutat ca poet în Adevarul lui C. Mille (1898), iar în 1904 a scos împreuna cu Tudor Arghezi revista Linia dreaptă. L-a legat o mare prietenie de Tudor Arghezi, N.D. Cocea și Gala Galaction. A colaborat la Dimineața, Facla, Flacăra, Scena, Luceafărul, Sburătorul, Rampa, etc. A publicat: Versuri, Trepte rupte, Sonete, Canarul mizantropului, Fecioarele

1887 – S-a născut Barbu Nemțeanu

Benjamin Deutsch; 1 octombrie 1887, Galați – 30 mai 1919, București

Poet simbolist, traducător și publicist. Rămas orfan de tată la 10 ani, pentru a întreține familia, a ocupat diferite funcții mărunte – practicant de birou, reporter, funcționar etc. În 1904, a debutat cu poezie în săptămânalul gălățean Înainte. A scos apoi revista socialistă Pagini libere, săptămânal literar-științific, în care a publicat lucrări originale și traduceri. A colaborat la o serie de publicații: Viața nouă, Convorbiri critice, Viața literară și artistică, Dimineața, Floarea albastră, Flacăra, Universul literar, Facla, Scena, Rampa, Neamul românesc, Adevărul literar, Vieața nouă, Convorbiri literare, Săptămâna ilustrată, Steaua noastră (New York), Adevărul, etc. A tradus cu talent versuri și proză din literatura universală: Francesco Petrarca, Jean de La Fontaine, Charles Baudelaire, Oscar Wilde, Johann Wolfgang von Goethe, Ivan Turgheniev, Gotthold Ephraim Lessing, Heinrich Heine, Nikolaus Lenau etc. A murit la 32 de ani, de tuberculoză

1892 – A încetat din viață George Sion (18 mai 1822, Mamornița, Ucraina – 1 octombrie 1892, București)

Scriitor, poet, memorialist și traducător, membru titular al Academiei Române; participant activ la mișcarea revoluționară din Moldova (1848), fiind exilat; a luat parte la toate mișcările unioniste care au dus la unirea principatelor

1899 – A încetat din viață Anton Bacalbașa (21 februarie 1865, Brăila – 1 octombrie 1899, București)

Ziarist, prozator și traducător, creatorul personajului literar Moș Teacă; împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie a revistei umoristice Moftul român

1905 – S-a născut Gheorghe Danga

1 octombrie 1905, București – 5 septembrie 1959, București

Dirijor, compozitor și folclorist. Dovedind din copilărie chemare către muzică a urmat inițial cursuri muzicale particulare cu renumiții maeștri Victor Gheorghiu și Ion Nonna Otescu, apoi în paralel la conservatorul de muzică a studiat teoria și solfegiul. Încă de la începutul carierei sale, talentul și cunoștințele muzicale au fost remarcate în primul rând în domeniul muzicii corale. Și-a dedicat întreaga activitate artistica muzicii corale românesti; a dirijat societatea corală bărbătească Zori de zi din capitală, societatea corală mixtă Lira petroliștilor din Câmpina, societatea corală bărbătească Valea Prahovei, corurile bisericilor Boteanu, Amzei din București și Corul Radio, unde, începând din 1949 până în ultima clipă a vieții, a susținut o activitate muzicală performantă

Gheorghe Danga – Sârba pe loc • Corul Academic Radio, Dirijor Dan Mihai Goia, (2013)

1916 – Armata a 4-a română a încheiat retragerea

Armata 4 română, aflată sub comanda generalului Constantin Prezan, a încheiat retragerea și a ocupat poziții pe crestele Carpaților Orientali la 1/14 octombrie

1917 – A apărut la Chișinău Ardealul, gazetă săptămînală pentru românii transilvăneni aflați în Rusia

Unul din cele mai importante ziare ale Basarabiei anilor 1917–1918 a fost Ardealul, scos sub îndrumarea lui Onisifor Ghibu, prima „foaie” cu tipar latin din întreg Imperiul Rus, transformat mai apoi în cotidianul România Nouă. La început s-a tipărit săptămînal (1 octombrie 1917–21 ianuarie 1918) apoi zilnic (24 ianuarie–20 noiembrie 1918). În perioada 24 ianuarie–20 noiembrie 1918 s-a editat cu titlul România nouă avînd ca redactor și director pe Onisifor Ghibu și prim-redactor pe Ion Matei

1919 – S-a născut Nicolae Cajal

1 octombrie 1919, București – 7 martie 2004, București

Medic microbiolog, senator, membru titular (din 1990) al Academiei Române. În 1946 a devenit doctor în medicină și chirurgie al Facultății de Medicină București iar în 1958 a devenit și doctor în științe. A lucrat ca intern în laboratoarele de spital, în laboratoarele catedrei de bacteriologie ale Facultății de Medicină din București, iar din 1945 și în cele ale catedrei de inframicrobiologie–virusologie. În 1966 a devenit profesor și șef al catedrei de virusologie de la Institutul de Medicină și Farmacie București, după ce trecuse prin toate gradele didactice. A fost vicepreședinte al Academiei Române (1990–1994), președinte al Secției de Științe Medicale a Academiei Române și președinte al Fundației M.H. Elias, membru al Academiei de Știinte din New York, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România (1994–2004). Contribuțiile sale au fost publicate în peste 400 de lucrări științifice

1920 – A fost înființată Legația română din Budapesta

În anul 1944, relațiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 și ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954. A fost numit primul consul, Traian Stârcea

1921 – S-a născut Angelo Niculescu

1 octombrie 1921, Craiova – 20 iunie 2015, București

Fotbalist și antrenor de fotbal care a antrenat echipa națională a României în șapte mandate (1967–1972) și la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970

1923 – S-a inaugurat Spitalul Central de Boli Nervoase și Psihice din București

Profesorul Alexandru Obregia (care a fost și primul director al spitalului, între 1923–1930) și primul-ministru Gheorghe Grigore Cantacuzino au propus o lege pentru înființarea unui ospiciu pentru alienați lângă București, mai exact pe terenul deținut de Eforia Spitalelor Civile, între Filaret și Văcărești. În 1907 a început construcția unui spital de psihiatrie la standarde europene, după planurile concepute chiar de prof. Obregia, dar izbucnirea Primului Război Mondial a întârziat inaugurarea acestuia până în 1 octombrie 1923. Astăzi, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”,

1924 – Adoptarea Calendarului Gregorian de către Biserica Ortodoxă Română

La nivel statal, trecerea la stilul nou s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial data de 14 aprilie. Pentru BOR, ziua de 1 octombrie a devenit 14 octombrie

1929 – S-a născut Gheorghe Vitanidis

1 octombrie 1929, Mangalia – 25 noiembrie 1994, Atena, Grecia

Regizor și scenarist, profesor universitar. Absolvent în 1953 al Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică, s-a lansat în anul 1958 (asistent de regie alături de realizatorul francez Louis Daquin) cu Ciulinii Bărăganului (Les chardons du Baragan), film selecționat și nominalizat la Palme D’Or în cadrul Festivalului de la Cannes din acealși an. Alte două filme ale sale: Răutăciosul adolescent, Clipa, au participat la Festivalul de film internațional de la Moscova. A avut o lungă activitate didactică la IATC (1961–1989), unde o bună perioadă a condus și Catedra de Regie film. A fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1971). Din filmele sale: Băieții noștri, Post restant, Șeful sectorului suflete, Ciprian Porumbescu, Dimitrie Cantemir, Mușchetarul român, Clipa, Burebista, Dragostea și revoluția, În fiecare zi mi-e dor de tine

Burebista (1980)

1935 – A fost înființată Legația permanentă a Românei la Santiago de Chile

Relațiile bilaterale dintre România și Republica Chile datează din 1911, cînd s-a deschis primul Consulat Onorific al Chile la București, dar relațiile diplomatice s-au stabilit la 5 februarie 1925, odată cu deschiderea Ambasadei Chile la București. La 1 iunie 1921 s-a înființat Consulatul Onorific al României la Santiago de Chile, iar în 1935 a fost deschisă Ambasada României în Republica Chile, la propunerea lui Nicolae Titulescu. Primul nostru consul a fost Nicolae Dianu

1935 – A încetat din viață Grigore Crăiniceanu (19 iulie 1852, București – 1 octombrie 1935, București)

Politician și general, a participat la Războiul de independență și la Primul război mondial (de întregire națională), membru titular al Academiei Române

1946 – S-a născut Coca Bloos

1 octombrie 1946, Piatra Neamț

Actriță de teatru, televiziune, voce și film. Aabsolvit cursurile Facultății de Filosofie din Cluj, a fost jurnalistă la Tribuna Sibiului, apoi actriță corp-ansamblu la Teatrul de Nord din Satu Mare. A jucat la Teatrul de Stat din Brașov, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul Mic din București. A avut numeroase roluri în teatru: Flavia în Amurgul burghez de Romulus Guga, Elvira în Don Juan de Molière, Loulou în Monștrii sacri de Jean Cocteau, Sostrata în Mătrăguna de Niccolo Machiavelli, Macaria în Sfârșitul Troiei de Walter Jens, Doamna Hardcastle în Noaptea încurcăturilor de Oliver Goldsmith, Danica Cvorovic în Spionul balcanic de Dusan Kovacevic, Elena Ceaușescu în O zi din viața lui Nicolae Ceaușescu de Th. Denis Dinulescu, dar și în filme ca Patul conjugal, Crucea de piatră – ultimul bordel, Terminus Paradis, După-amiaza unui torționar, Magnatul, Maestrul din umbră, O zi obișnuită de sâmbătă, Loverboy, peste 30 de piese de teatru și în aproape 50 de filme.

Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003)

1955 – S-a născut Ion Stratan

1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt – 19 octombrie 2005, Ploiești

Poet, filolog, publicist, membru al Cenaclului Amfiteatru, Cenaclului de Luni condus de criticul literar Nicolae Manolescu și al Cenaclului „I.L.Caragiale” din Ploiești, redactor șef al revistei Contrapunct și bibliotecar la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești. A fost unul dintre optzeciștii care a luat poezia în serios, consacrându-i viața. Prieten cu Nichita Stănescu, este considerat drept cel mai important continuator al acestuia. S-a sinucis la 50 de ani. Volume publicate: Lumina de la foc, Ruleta Rusească, O zi bună pentru a muri, Mai mult ca moartea, Apa moale, Zăpadă noaptea, O lume de cuvinte

1956 – S-a născut Cristian Tudor Popescu

1 octombrie 1956, București

Inginer, scriitor și gazetar. A absolvit în anul 1981 Facultatea de Automatică și Calculatoare din București, obținând diploma de inginer. Are un doctorat în cinematografie, cu o teză pe tema propagandei și manipulării în filmul românesc. Jurnalistica sa e caracterizată de o înaltă plasticitate a limbajului, precum și de exprimarea de judecăți tăioase, inechivoce și pesimiste. A fost jurnalist la ziarul Adevărul, a avut dese apariții în emisiuni televizate, a fondat Gândul, devenind directorul ziarului. Volume: Planetarium, Imperiul oglinzilor strâmbe, România abțibild, Nobelul românesc, Orgasmus comunistas, Cuvinte rare

1966 – Decretul Consiliului de Stat nr. 770/1 octombrie 1966 pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii

A fost publicat în Buletinul Oficial nr. 60/1 octombrie, intrând în vigoare la 1 noiembrie și a fost abrogat la 26 decembrie 1989. Avortul mai fusese interzis și în 1948, în primii ani de comunism, când noul guvern a încercat să impulsioneze creșterea demografică grav afectată de război, apoi de secetă și criză economică, dar pedepsele pentru femeile care făceau avort erau doar 3–5 luni de închisoare. A fost legalizat în 1957, când regimul a început să ia măsuri pentru câștigarea de partea a sa a populației pe care o terorizase cu câțiva ani în urmă. Măsura nu a afectat sever creșterea demografică, arătând că, dacă statul continuă să ofere beneficiile materiale și sociale necesare, tinerii nu vor evita să-și întemeieze familii cu unul sau mai mulți copii… Însă Ceaușescu, proaspăt venit la putere în 1966, s-a temut că noile moravuri ale anilor ’60, vor afecta creșterea populației. Femeile erau mai independente și nu mai resimțeau atât de puternic presiunea socială de a se mărita la o vârstă timpurie și de a face copii. Măsura a fost abuzivă și a determinat numeroase decese și înrăutățirea sănătății femeilor ca urmare a unor intervenții abortive în clandestinitate. Mai mult, măsura nu a fost însoțită de asigurarea unor condiții sanitare și materiale favorabile creșterii și instruirii copiilor. După un an de boom demografic, femeile au început să facă avort clandestin

Povestea „decrețeilor”

1968 – A încetat din viață Gheorghe Storin (16 martie 1883 – 1 octombrie 1968)

Actor de teatru și film, profesor de artă dramatică la Institutul de artă teatrală și cinematografică „I.L. Caragiale”.

1976 – A fost înființat Centrul de Scafandri din Constanța, prima unitate de scafandri din România

A fost instituită Ziua Scafandrului Român

 

1987 – A fost dată în folosință prima linie de tramvai electrică în municipiul Cluj-Napoca

Inaugurată cu fast, de notabilitățile comuniste, la 23 august, a fost gata abia în toamnă.

În perioada 28 august 1893–15 mai 1902 în Cluj a funcționat un tramvai cu aburi

1990 – A încetat din viață Ioana Em. Petrescu (28 decembrie 1941, Sibiu – 1 octombrie 1990, Cluj)

Critic și istoric literar, eminescolog și profesor universitar

1992 – Michael Jackson a susținut un concert în România în cadrul turneului Dangerous

Show-ul de pe Stadionul Național a fost considerat a fi unul dintre cele mai bune din cariera lui

Michael Jackson Visit in Bucharest Romania 1992

1992 – S-a deschis, la București, Centrul cultural ungar (Institutul Balassi)

Scopul existenței unui astfel de centru cultural maghiar în București este să fortifice și să extindă relațiile culturale dintre România și Ungaria. Domeniile culturale vizate cuprind toate punctele de interes din cultura maghiară contemporană: expoziții de artă plastică, concerte aparținând diverselor stiluri muzicale (clasic, jazz, popular), comunicări în jurul meselor rotunde, piese de teatru, filme, activități pentru copii și serate de dansuri populare

1993 – A încetat din viață Teofil Vâlcu (30 decembrie 1931, Hănești, Botoșani – 1 octombrie 1993)

Actor de teatru și film, director al Teatrului Național din Iași (1972-1979)

1996 – A încetat din viață Alexandru Andrițoiu (8 octombrie 1929, Vașcău, Bihor – 1 octombrie 1996, București)

Poet, traducător și jurnalist

1999 – România a depus la Bruxelles primul Program național anual de pregătire pentru integrarea în NATO

În baza Planului de Acțiune lansat la Washington

2003 – S-a inaugurat la Cluj-Napoca cel mai mare acvariu din Transilvania

Organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, la subsolul clădirii Rectoratului. Cuprinde doua compartimente: unul destinat speciilor de pești exotici, iar al doilea – pentru peștii autohtoni

2004 – Poșta Română a inaugurat Muzeul Național Filatelic

Situat în incinta Muzeului Național de Istorie a României, ocupă o suprafață de peste 600 mp, cuprinde trei săli de expunere, oferind iubitorilor de filatelie și tuturor pasionaților de cultură piese din tezaurul Poștei Române

2005 – Prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc

Pugilista Mihaela Cijevschi (cat. 54 kg) s-a clasat pe locul I la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia

 

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „1 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: