Istoria României România frumoasă

2 octombrie în istoria românilor

Foto: Biserica Sfantul-Gheorghe, Streisângeorgiu


1409 – Data atestării celei mai vechi pisanii românești

Se găsește la Biserica cu hramul Sfântul Gheorghe din Streisângeorgiu, Hunedoara. Construită în stilul romanic, între 1313–1314, pe locul unei biserici de lemn datate 1130–1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcții medievale din Transilvania și România cunoscute până în prezent și păstrate în funcțiune. În interiorul bisericii, pe fața estică a turnului clopotniței, s-a descoperit cea mai veche pisanie din câte se cunosc până în acest moment în întreaga artă medievală românească, cu următorul text: „În numele Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt, au zidit jupân Cândreș și jupânița sa, Nistora, și fiii lui această mănăstire Sfântului mare mucenic și ataș a lui Hristos, Gheorghe, și s-a săvârșit și s-a scris, pentru pomenire și sănătate și mântuirea sufletelor lor, în zilele lui Jigmon crai, voievozi ai plaiurilor fiind Ioanes și Iacov, anul 6917 (1409), octombrie 2 zile

1602 – A încetat din viață Stroe Buzescu (? – 2 octombrie 1602)

Mare stolnic în timpul domniei lui Mihai Viteazul, unul dintre cei trei frați Buzești, a luptat în Bătălia de la Ogretin și Bătălia de la Teișani, unde l-a învins pe ginerele (și nepotul) hanului tătar Gazi Ghirai, fiind grav rănit

1847 – S-a născut Francisc Hossu Longin

2 octombrie 1847, Zam, comitatul Hunedoara, Regatul Ungariei – 12 februarie 1935, Băsești, Maramureș, Regatul României

Memorialist, avocat, om politic. Între 1868–1872 a urmat dreptul la Pesta, după care s-a stabilit ca avocat la Deva. A fost membru al Societății „Petru Maior”, în timpul studenției, și al Astrei. A lucrat în redacțiile revistelor Familia și Gura satului, în care a publicat și materiale literare sau de informație generală. A mai colaborat la Calicul, Gazeta ilustrată, Gazeta Transilvaniei, Transilvania. A fost membru în comitetul de conducere al Partidului Național Român, apărător în procesul Memorandului. Opera sa, Amintiri din viata mea, scrisă la bătrânețe, donată Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca și publicată postum (1975), reconstituie, fără pretenții literare, dar cu savoarea autenticității, moravuri și întâmplări caracteristice vieții transilvănene din a doua jumatate a veacului trecut, oferind și un interesant material documentar istoric

1875 – A încetat din viață Petrache Poenaru (10 ianuarie 1799, Benești, Vâlcea – 2 octombrie 1875, București)

Pedagog, inventator, inginer și matematician, membru titular al Academiei Române; a brevetat primul toc rezervor din lume

1877 – Radu Porumbaru, student la Paris, a escaladat vârful Mont Blanc

Unul dintre precursorii alpiniștilor români, geologul Radu Porumbaru, a urcat în Alpi, escaladând vârful Mont Blanc (4810 m), devenind astfel primul român care a reușit această ascensiune

1897 – S-a născut Miluță Gheorghiu

2 octombrie 1897, Iași – 10 decembrie 1971, București

Celebru actor de teatru (scenă și vodevil), cunoscut, mai ales, prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri, Coana Chirița, Muza de la Burdujeni. A avut numeroase roluri în teatru: Cafeneaua cea mică de Tristan Bernard, O scrisoare pierdută, D’ale carnavalului de I.L. Caragiale, Bărbierul din Sevilla de Beaumarchais, Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, Crimă și pedeapsă după romanul lui Dostoievski, Cei trei mușchetari de Alexandre Dumas, Revizorul de Gogol, Plicul de Liviu Rebreanu, Androcle și Leul de G.B. Shaw, Mitică Popescu de Camil Petrescu, O noapte de vară, Mielul turbat de Aurel Baranga, Surorile Boga de Horia Lovinescu, etc. și apariții în filmele O noapte furtunoasă, Povestea Unirii

O noapte furtunoasă Piciorușul Aglăiței

1910 – A încetat din viață Dimitrie Grecescu (15 iunie 1841, Cerneți, Mehedinți – 2 octombrie 1910, București)

Naturalist, botanist, medic, membru titular al Academiei Române

1911 – S-a născut Miron Radu Paraschivescu

2 octombrie 1911, Zimnicea – 17 februarie 1971, București

Poet, eseist, publicist și traducător. După studii medii și superioare de artă plastică la Cluj-Napoca și București și studii de filologie la Facultatea de Litere din București, a desfășurat o susținută activitate redacțională la mai multe reviste interbelice de stânga, inclusiv la cele ilegale, îndrumate de PCR: Cuvântul liber, Facla, Meridian, Societatea de mâine, Azi, Lumea românească, Reporter. A redactat suplimentului literar al revistei Ramuri din Craiova, Povestea vorbii la mijlocul anilor ’60. „…a debutat în cercurile de avangardă și a susținut în articole agresive radicalizarea liricii românești” (Eugen Simion). Editorial, a avut un debut de „mare succes“ în 1941, cu Cântice țigănești urmat de alte volume de versuri: Laude, Declarația patetică, Versul liber, Tristele, Ultimele

1921 – S-a născut Dan Setlacec

2 octombrie 1921, București – 23 iulie 2009, București

Medic și profesor universitar. A urmat cursurile Facultății de Medicină din București între anii 1940–1946, iar în 1949 a obținut titlul de doctor în medicină. S-a orientat de timpuriu spre chirurgie, efectuând stagii în clinicile chirurgicale ca extern și intern prin concurs. În 1949 și-a început cariera în învățământul superior, fiind numit preparator la clinica chirurgicală a Spitalului Colțea condusă de profesorul Nicolae Hortolomei fiind inclus, încă din 1953, în echipa de chirurgie cardiacă (disciplină în plină dezvoltare pe atunci) condusă de prof. Hortolomei. A parcurs treptat toate treptele activității didactice, devenind profesor de chirurgie la Facultatea de Medicină din București, apoi director al clinicii de chirurgie generală de la Spitalul Fundeni din București. A fost cel mai complex chirurg al epocii sale, întrucât a abordat, practic, toată gama intervențiilor cunoscute în chirurgia generală, în clinica condusă de el s-au efectuat intervenții pe glanda tiroidă, pe esofag, stomac, intestin subțire și gros, rect, ficat, pancreas, glande suprarenale, splină și sistem port, glandă mamară, ovar. În fiecare an se efectuau peste 2.000 de intervenții chirurgicale, în cea mai mare parte de chirurgie majoră

1935 – S-a născut Paul Goma

2 octombrie 1935, Mana, Vatici, județul Orhei, Regatul României/Republica Moldova

Scriitor, fost membru al Partidului Comunist Român, apoi anticomunist, stabilit la Paris. Exmatriculat, deținut politic, a reușit să-și publice cărțile în străinătate, nu și în țară. În 1977, Goma a reușit să trimită la Radio Europa Liberă o scrisoare deschisă în care cerea guvernului României respectarea drepturilor omului în România, pentru care a fost urmărit, arestat și maltratat de Securitate. Însă, fiind bine cunoscut în Occident și repertoriat de organizația împotriva încălcării drepturilor omului, Amnesty International, Goma nu mai putea fi judecat și condamnat fără a stârni proteste în străinătate. La 20 noiembrie 1977 lui Goma, soției și copilului, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați din România. Ajunși la Paris, au cerut azil politic. Ca reacție la activitatea sa anticomunistă, a fost ținta unui atac cu colet-capcană și a unei tentative de asasinat puse la cale de regimul de la București, a fost exclus din Uniunea Scriitorilor din România. Volume publicate: Camera de alături, Ostinato, Ușa noastră cea de toate zilele, Patimile după Pitești, Arta refugii, Amnezia la români, Jurnalul unui jurnal, Basarabia

1938 – A încetat din viață Alexandru Averescu (n. 3 aprilie 1859, Babele, Ismail, Odesa, Principatele Unite – d. 2 octombrie 1938, București)

Mareșal al României, general de armată, comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, prim-ministru al României, membru de onoare al Academiei Române

1939 – A fost finalizată statuia voievodului-martir Constantin Brâncoveanu

Realizată din bronz de sculptorul Oscar Han în 1939, se află în curtea bisericii Sf. Gheoghe-Nou din București, ctitorită de Constantin Brâncoveanu și unde este înmormântat domnitorul. Monumentul a fost realizat din inițiativa primarului general al Bucureștiului din anul 1938, Iulian Peter, pentru a cinsti credința și martiriul marelui domnitor. Din cauza unei superstiții a regelui Carol al II-lea al României, statuia nu a fost dezvelită niciodată după datină ci numai inaugurată în 1939, când s-a tăiat panglica Bulevardului Constantin Brâncoveanu (azi Bulevardul I.C. Brătianu), în timpul mandatului primarului Victor Dombrovski

1939 – S-a născut Dan Spătaru

2 octombrie 1939, Aliman, Constanța – 8 septembrie 2004, București

Unul dintre cei mai iubiți artiști ai României, cântăreț, compozitor și actor. În tinerețe a fost fotbalist, dar în anul III al Facultății de Educație Fizică și Sport a trebuit să se lase de fotbal, având hernie de disc. S-a dedicat școlii și muzicii; ca student a început să cânte la Casa Studenților în anul 1962. Camelia Dăscălescu l-a ascultat odată la Mon Jardin și l-a descoperit, l-a pregătit. Primele bucăți muzicale interpretate de Dan Spătaru au fost ale Cameliei Dăscălescu. Odată la o terasă l-a cunoscut pe Temistocle Popa, care i-a făcut aproape toate șlagărele. Primul mare succes l-a avut cu Măicuța mea. Mii de spectatori i-au aplaudat vocea inconfundabilă și șlagărele pe care a reușit să le facă nemuritoare: Te-așteaptă un om, Nu m-am gândit la despărțire, Trecea fanfara militară, Drumurile noastre. A bătut recordul la aplauze când era în Cuba: 16 minute și 19 secunde, fiind trecut în Cartea Recordurilor

Țărăncuță, țărăncuță

1940 – S-a născut Gheorghe Gruia

2 octombrie 1940, București – 9 decembrie 2015, Mexico City

Handbalist care a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României. A fost campion mondial în 1964, în Cehoslovacia, și în 1970, în Franța, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, și campion european cu Steaua, în 1968. A fost de opt ori campion al României cu Steaua, în anii 1963, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1972 și 1973. În 1978, s-a stabilit în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din această țară. În anul 1992, a fost numit de către IHF drept cel mai bun handbalist al tuturor timpurilor

1941 – A fost adoptat Decretul-Lege privind regimul muncii pe timp de război

Durata muncii în România s-a prelungit de la 56 la 72 ore săptămînal, concediile de odihnă au fost suspendate, durata zilei de lucru putea crește de la 8 ore la 10–12 ore; comandanții militari de pe lângă întreprinderile militarizate puteau aproba lucrul în zilele de duminică și sărbători legale, dacă necesitățile producției o impuneau. Totodată, s-a instituit „crima de sabotaj”, care se pedepsea cu temniță grea, 5–20 de ani; în această categorie intrau: orice încetare de lucru, individuală sau colectivă; distrugerea, deteriorarea, sustragerea, falsificarea, fabricarea defectuoasă ori erori voite, manipulări sau manevrări frauduloase sau fără calitate a mașinilor, instalațiilor, instrumentelor de lucru, materialelor, mărfurilor și produselor

1942 – S-a născut Romulus Diaconescu

2 octombrie 1942, Bălănești, Gorj

Prozator și teatrolog. A urmat Facultatea de Filologie a Universității din București (1960–1965). A colaborat la Tribuna, România literară, Luceafărul, etc., a fost redactor la ziarul Înainte și la revista Ramuri. A debutat cu cronică teatrală în Viața studențească (1963). A debutat editorial cu volumul de reportaje, Timpul din ziduri (1976), încercând apoi formula eseului: Trebuia să se nască Brâncuși, 1982. S-a impus ca un avizat comentator de teatru cu volumul Dramaturgi români contemporani. Romanele sale, proiectate într-un ciclu, restituiau atmosfera din redacția unui ziar de provincie: Migrații fără sezon, Neuitatele amurguri ori secvențe din prima conflagrație mondială, De veghe pentru învingători

1953 – S-a născut Alex Mihai Stoenescu

2 octombrie 1953, București

Istoric, scriitor și politician. A absolvit, la numai 19 ani (lucru excepțional pentru sistemul de învățământ românesc din toate epocile moderne), Facultatea de Istorie (1972) și apoi Facultatea de Utilaj Tehnologic din București (1978). Din 1979 a început să scrie proze scurte, care nu au văzut însă lumina tiparului. În 1987, ca urmare a serviciilor aduse Securității, a devenit membru al Partidului Comunist. După Revoluția din 1989, a părăsit Partidul Comunist ceea ce i-a înlesnit o scensiune rapidă în funcții de încredere: secretar general de redacție la Viitorul românesc, revista literară a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, consilier de presă al Ministrului Apărării, șeful Biroului de informare internațională din M.Ap.N., subsecretar de stat în guvern, șeful Direcției de Relații Publice a Armatei, director general-adjunct al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. A fost realizatorul documentarului istoric de televiziune Nașterea unei națiuni, a fondat Centrul de Istorie a Românilor Constantin „C. Giurăscu” (2006). A publicat lucrări de istorie și scrieri literare: Drumul Olandei, Câinii regăsiți, Misiunea dominicană, Noaptea incendiului

1955 – Plenara CC al PMR

A fost ales prim secretar al PMR Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar ca secretari Nicolae Ceaușescu, Iosif Chișinevschi și Janos Fazekas

1956 – S-a născut Adrian Daminescu

2 octombrie 1956, Timișoara

Cântăreț și compozitor, a debutat ca violoncelist, percuționist și voce în grupul Promuzica, a înființat împreună cu Octavian Peagu propriul sau grup de Folk Progresiv Helicoidal, apoi formațiile Basorelief, Rock Blitz, a compus muzică de film

Rap Ardelenesc

1971 – A încetat din viață Alexandru Colorian (18 martie 1896, București – 2 octombrie 1971, București)

Poet asociat cu simbolismul, unul dintre editorii cei mai avizați ai lui Eminescu de până la edițiile devenite clasice

1980 – A încetat din viață Nucu Păunescu (14 octombrie 1912, București – 2 octombrie 1980, București)

Actor de teatru și film

1985 – S-a născut Ciprian Marica

2 octombrie 1985, București

Fotbalist retras din activitate, care a evoluat pe postul de atacant. A debutat în fotbalul mare la Dinamo București, după care a jucat la FC Șahtior Donețk, VfB Stuttgart, FC Schalke, Getafe, Steaua București. A jucat 71 de meciuri pentru echipa națională, pentru care a evoluat între anii 2003–2014 și pentru care a marcat 25 de goluri

 

1992 – S-au înființat Comisia Națională pentru Statistică și Consiliul de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică

Înființate prin Hotărârea Guvernului României nr. 626/2 octombrie 1992 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Statistică și a Consiliului de Orientare și Coordonare a Activității de Statistică, publicată în Monitorul Oficial, a fost în vigoare de la 25 noiembrie 1992 până la 09 februarie 1993

2002 – A încetat din viață Tiberiu Olah (2 ianuarie 1928, Arpad/Arpășel – 2 octombrie 2002, Târgu Mureș)

Compozitor, profesor și muzicolog, a compus muzică vocal-simfonică, simfonică, de teatru și de film, a realizat emisiuni de radio și televiziune și a publicat studii, articole, interviuri, cronici

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „2 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: