Istoria României România frumoasă

5 octombrie în istoria românilor

Foto: Mănăstirea Secu


 1602 – S-a încheiat construirea Mănăstirii Secu

Mănăstirea Secu este una dintre vechile vetre monahale ortodoxe din județul Neamț, ctitorită de Nestor Ureche, vornicul Țării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soția sa Mitrofana. Este o mănăstire de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, cu hramul Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Pisania originală, așezată pe peretele de sud al bisericii mari, scrisă în limba slavonă, mărturisește următoarele: „Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născatoare de Dumnezeu și cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul și cu ale tuturor sfinților […] s-au făcut acest locaș dumnezeiesc și s-au zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Inalt […] de smeritul și mult greșitul și nevrednicul rob al Stăpanului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Țării de Jos și de Doamna lui Mitrofana și de copiii lui: Vasile și Grigore și de alți de Dumnezeu dăruiți copii ai lor […] Și s-au început a se zidi la anul 7110 (1602), iunie 7, și s-a ispravit în același an, octombrie 5

1830 – A încetat din viață Dinicu Golescu (7 februarie 1777, Golești, Argeș – 5 octombrie1830, Golești)

Boier, cărturar și memorialist, a fost ispravnic, hatman și mare logofăt în Muntenia

1836 – Înființarea Bibliotecii Colegiului Sfântul Sava

Eforia Școalelor a elaborat și pus în aplicare Regulamentul de organizare și funcționare a primei biblioteci publice românești, Biblioteca Colegiului Sfântul Sava. Potrivit acestui act normativ, Biblioteca Sfântul Sava urma să fie deschisă publicului 5 ore zilnic, iar custodele era însărcinat a ședea în sala de citit a bibliotecii nelipsit în toate aceste ceasuri, priveghind a păzi liniștea și buna orânduială între cititori, a le da îndată cărțile, ce vor cere și a le așeza iarăși la locul lor. S-a deschis oficial pentru cititori la 8 iunie 1838

1851 – S-a născut Gheorghe Șonțu

5 octombrie 1841, Focșani – 30 august/11 septembrie 1877

Maior, erou al Războiului de Independență (1877-1878). La 18 ani a intrat în Școala Militară de ofițeri din București. După absolvire, a fost repartizat sublocotenent în Regimentul 5 infanterie aflat cu subunitățile sale la Brăila și Galați. În 1864 a fost înaintat la gradul de locotenent, în 1867 la cel de căpitan, iar în 1874 la gradul de maior și mutat la Regimentul 6 Dorobanți Focșani, unde îndeplinea funcția de comandant de batalion. În ziua de 30 august/11 septembrie 1877, maiorul George Șonțu se afla în fruntea batalionului său din Divizia 3, care a deschis atacul și a întreprins primele acțiuni ofensive de cucerire a redutei Grivița – operațiuni soldate cu numeroase pierderi de vieți omenești. Printre cei căzuți la datorie pe câmpul de onoare în acele lupte crâncene s-a numărat și bravul ofițer Gheorghe Șonțu, care se aflase în permanență în linia întâi a frontului

1857 – S-a nascut Smaranda Gheorghiu

5 octombrie 1857, Târgoviște – 26 ianuarie 1944, București

Scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. A fost nepoată a lui Grigore Alexandrescu; avea pseudonimul Maica Smara, primit de la Veronica Micle. Ca scriitoare, a colaborat la cele mai importante ziare și reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, Fântâna Blanduziei, Literatorul, Tribuna, Universul, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu fiind prietenă cu Veronica Micle. Ca om de cultură, a participat ca membră a unor organizații culturale, atât din România, cât și din străinătate, ca Dante Alighieri, Storia et Arte di Roma, Alianța Universală a Femeilor, fiind prima româncă reprezentantă a României la congrese internaționale. Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atât România, cât și multe țări din Europa, între care Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria, precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din aceste călătorii: Schițe si amintiri din Italia, De la București la Capul Nord, Schițe și amintiri din Cehoslovacia, O româncă spre Polul Nord. A scris beletristică: Din pana suferinței, Veronica Micle, Corbul cu pene de aur, Țara mea, Simfonii din trecut, Rănile noastre sociale, Inteligența Femeii

1859 – S-a născut Gheorghe Popovici

5 octombrie 1859, Iași – 24 februarie 1933, Iași

Pictor și desenator, reprezentant al academismului, profesor universitar. A urmat cursurile Școlii de Arte Frumoase din Iași, absolvind în 1883. Datorită talentului său, a obținut din partea statului o bursă pentru a se pregăti la Roma și Paris (unde l-a avut profesor pe Léon Bonnat), și a studiat serios pictura, însușindu-și, în același timp, și o cultură artistică solidă, pe lângă tehnicile artistice și studiul culorilor. Întors în țară, a fost numit profesor la Catedra de pictură și compoziție de la Școala de Arte Frumoase din Iași și director a acesteia (1911–1929), a fost și director al Pinacotecii ieșene. La sfârșitul Primului Război Mondial, când România a „trimis” Tezaurul României la Moscova, Gheorghe Popovici a ascuns lucrările celebre din Pinacoteca ieșeană. Când delegatul Gării Iași s-a prezentat la muzeu, să ridice exponatele, Gheorghe Popovici nu era prezent, astfel că trenul a plecat spre Moscova fără operele de artă de la Iași. Gheorghe Popovici a preferat pictura în ulei pe suprafețe întinse, compozițiile de mari dimensiuni. A expus foarte puțin, lucrările lui aflându-se în muzeele din țară, în special la Iași. În 1926, a realizat picturile murale la Palatul Metropolitan din Iași, ca: Sinodul de la Niceea, Sinodul de la Iași. Alte lucrări: Arcașii lui Ștefan cel Mare, Urgia războiului, Cor de copii, Doi călugări, Ghicitoarea, Moș Vasile, Vedere de pe podul de peste Moldova, Țărancă la izvor

1864 – Înființarea Școlii Naționale de Arte Frumoase din București

Școala Națională de Arte Frumoase a fost înființată la 5 octombrie 1864 prin decretul dat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, ca urmare a demersurilor făcute de pictorii Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu. A funcționat în clădirea Monetăriei Statului pâna în 1912, când aceasta a fost demolată

1881 – S-a născut Barbu Lăzăreanu

Baruch Lazarovici; 5 octombrie 1881, Botoșani – 19 ianuarie 1957, București

Istoric, critic literar, publicist și bibliograf, doctor în filologie și militant comunist, membru titular (din 1948) al Academiei Române. A fost salvat în timpul deportării evreilor de Regina-Mamă Elena a României. A colaborat la principalele periodice ale mișcării muncitorești, România muncitoare, Socialismul, iar apoi la presa ilegală a PCR. A înființat, la 11 martie 1945, și condus în calitate de rector, prima universitate muncitorească din România, transformată ulterior în Academia Ștefan Gheorghiu. A scris versuri și numeroase articole și studii despre literatura română clasică și despre folclor. Dintre acestea, cele mai importante au fost compilate în volumul Glose și comentarii de istoriografie literară

1896 – S-a născut Constantin (Costel) Rădulescu

5 octombrie 1896, Cluj, Austro-Ungaria – 31 decembrie 1981, București

Fotbalist și antrenor de fotbal. A servit ca ofițer în Armata Română în timpul primului război mondial, luptând în Bătălia de la Mărăști, unde a fost rănit la brațul drept. În 1919 a participat ca portar al echipei naționale de fotbal a României la Jocurile Interaliate desfășurate pe Stadionul Pershing din Paris. După sfârșitul războiului, a jucat fotbal la SC Olympia București și Tricolor București până în 1923, după care a început să se ocupe de arbitraj, antrenare și conducere în domeniul fotbalistic și a fost implicat în dezvoltarea Federației Române de Fotbal în 1930. A fost manager al echipei naționale și antrenor între anii 1923–1940, a fost și selecționer, precum și arbitru, timp de 20 de ani. A antrenat Echipa națională de fotbal a României la la primele trei campionate mondiale, care au avut loc în Uruguay, Italia și Franța (1930, 1934 și respectiv 1938), a avut un rol important în cadrul Federației Române de Fotbal între anii 1923–1938

1897 – A apărut, la București, revista enciclopedică populară Albina

Director-fondator a fost Spiru Haret. „Un număr de profesori și institutori s-au unit cu voință tare, să-și pună toată priceperea și munca pentru a înlătura acest rău și a căuta să dea poporului nostru adevărata hrană sufletească dătătoare de viață. Revista Albina sortită să îndeplinească aceste deziderate, va avea un caracter național, străduindu-se ca atât prin cuprins cât și prin formă, să fie privită cu drag de orice român, fără deosebire de vederi. Politica de partid îi va fi străină”. A apărut săptămânal, cu întreruperi, până în 1945, iar prin costul redus și conținut, putea fi la îndemâna populației rurale

1902 – S-a născut Zaharia Stancu

5 octombrie 1902, Salcia, Teleorman – 5 decembrie 1974, București

Scriitor, poet, romancier, prozator, director de teatru, jurnalist și publicist, laureat al Premiului „Herder”, membru titular (din 1955) al Academiei Române. După ce a abandonat școala la vârsta de 13 ani, a lucrat în diverse meserii până în 1919, când și-a continuat studiile de literatură și filosofie la Universitatea din București. După ce a primit diploma de licență (1933), a lucrat ca editor, a condus sau a colaborat la reviste precum Azi, Lumea Românească, Revista română, Gândirea. Și-a început cariera literară ca gazetar și poet liric, a devenit un militant activ de stânga, romancier angajat după război, în primii ani ai puterii populare. Ulterior a scris proză realistă, naturalistă, marcată însă de un lirism specific. A reînceput să scrie poezie în ultimii ani ai vieții. Dintre romanele sale: Desculț, Ce mult te–am iubit, Șatra, Jocul cu moartea, Pădurea nebună, Poeme cu lună

Pădurea nebună Teatru radiofonic

1913 – S-a născut Maria Fotino

5 octombrie 1913, București – 26 ianuarie 1996, București

Pianistă. S-a născut într-o familie de muzicieni, fiind sora pianistei Ecaterina Fotino-Negru și a violoncelistului Ion Fotino. Și-a început studiile încă de la vârsta de trei ani mai întâi cu mama sa, Măria Elisabeta Fotino, și cu profesori particulari, apoi cu Florica Musicescu la Conservatorul din București, absolvit la 16 ani. S-a specializat la Akademische Hochschule für Musik din Berlin și la Conservatorul din Paris. A studiat la Școala de Belle Arte cu Jean Steriadi. A debutat la radio, la 16 ani, cu Suita în Re major, op.10 de George Enescu, alături de însuși Enescu. A fost solistă concertistă până în 1973, ultima sa apariție pe scena Ateneului Român a avut loc însă în 1984. A cântat sub bagheta unor mari dirijori precum G. Enescu, C. Silvestri, A. Alessandrescu, T Rogalski, K. Kondrașin și S. Comissiona. A efectuat turnee în țară și în Franța, Germania, Italia sau Suedia

W.A. Mozart – Sonata în Si bemol major, op. 570

1929 – S-a născut Catinca Ralea

5 octombrie 1929, București – 19 ianuarie 1981, București

Traducătoare din literaturile engleză, americană și franceză, regizoare de film, actriță și realizatoare de emisiuni radio-tv. A condus secția de limbă engleză la Radio mai mulți ani, intervievându-i, printre alții, pe Saul Bellow, William Saroyan, Alvin Toffler, Iris Murdoch, Yehudi Menuhin, Arthur Rubinstein, Henry Moore, Margaret Thatcher, Edward Kennedy, Barbara Walters, Christiaan Barnard. A jucat în filme: Tănase Scatiu, Lumina palidă a durerii. A fost fiica lui Mihai Ralea și soția lui Emanoil Petruț

1930 – A început prima Conferință balcanică

În perioada 5–12 octombrie 1930, la Atena, au avut loc lucrările Primei Conferințe balcanice, reuniune cu caracter neguvernamental, la care au participat delegații din România, Grecia, Iugoslavia, Bulgaria, Turcia și Albania, a reprezentat primul pas spre Înțelegerea Balcanică, semnată la 9 februarie 1934. Delegația română a fost condusă de Ștefan Cicio-Pop, președinte al Adunării Deputaților. În contextul crizei economice, dar și al reluării planurilor Germaniei de dominare a Europei centrale, în țările din Balcani s-a pus în discuție realizarea unui pact regional. Lucrările s-au desfășurat pe șase comisii: organizatorică, politică, intelectuală, economică, comunicații și politică socială. La această conferință a fost stabilită respectarea principiului egalității tuturor statelor și apropierea în toate domeniile. Un rezultat pozitiv a fost grăbirea tratativelor greco-turce, finalizate cu acordul semnat la Ankara, la 30 octombrie 1930

1931 – S-a născut Aurel Manolache

5 octombrie 1931, Galați – 9 martie 2010, Galați

Compozitor, dirijor și director de teatru, membru al Uniunii compozitorilor și muzicologilor din România (din 1968). În 1950, după absolvirea liceului, s-a angajat ca dirijor la Orchestra Populara Valurile Dunării din Galați, a fost apoi dirijor la Ansamblul de Cântece și Dansuri, profesor suplinitor de muzică la școala Medie de Marină, profesor la școala Metalurgică, dirijor și director la Teatrul de Estradă. În 1956 s-a mutat la Constanța unde a devenit dirijor la Teatrul Marinei Militare, dirijor și șef de secție estradă la Teatrul de Stat, prim dirijor și director la Teatrul Fantasio, al cărui fondator a fost. A dirijat numeroase spectacole și ediții ale Festivalului național de muzică ușoară de la Mamaia, a inițiat, împreună cu Dumitru Lupu, Festivalul Mamaia Copiilor (al cărui director a fost)

Aurel Manolache – Nici nu-ți închipui • Gigi Marga

1933 – S-a născut Monica Lazar

Monica Rodica Maria; 5 octombrie 1933, Cluj – 8 aprilie 1984, Cluj-Napoca

Critic literar cu contribuții analitice despre literatura română clasică și contemporană. A urmat Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1952–1956), luând licență în limba și literatura română. A devenit Doctor în filologie cu o teză despre Pavel Dan, susținută la Universitatea din Iași (1967). A fost bliotecară, redactor la Editura Tineretului, la revista Tribuna, profesoară de liceu, lector universitar la Universitatea din Baia Mare, Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. A debutat în Tribuna cu publicistică (1957). A colaborat la Steaua, Familia, lașul literar, Cronica, Revista de istorie și teorie literară, Orizont, Limba română, etc, cu studii de limbă și literatură, cronici plastice, teatrale, literare, recenzii. A fost coautoare la Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu

1938 – A încetat din viață Demostene Russo (22 ianuarie 1869, Peristerion – 5 octombrie 1938, București)

Istoric și filolog, specialist în bizantinologie și critica textelor, profesor de cultură bizantină la Universitatea din București și membru corespondent al Academiei Române

1942 – S-a născut Angela Buciu

5 octombrie 1942, Cheud-Năpradea, județul interbelic Sălaj

Cântăreață de muzică populară și om politic. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Baia Mare (1972) și Facultatea de Filologie a Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca (1981). A debutat în 1960 cu Ansamblul Maramureșul din Baia Mare și la Radio în 1964 cu piesa Mociriță cu trifoi. A participat la emisiuni Radio și TV, filme folclorice, mii de spectacole în țară și străinătate, a înregistrat la Electrecord, discuri, casete, CD, însumând 120 de înregistrări muzicale din zonele folclorice Maramureș, Codru, Chioar, Oaș, Lăpuș, realizate alături de dirijori de marcă ai genului ca George Vancu, Al. Viman, Ovidiu Barteș, Paraschiv Oprea

Angela Buciu – Maramureșul răsună

1978 – A încetat din viață Vasile Dinu (25 februarie 1927, Pietrosu/Costești, Buzău – 5 octombrie 1978, București)

Etnomuzicolog

1993 – A încetat din viață Dumitru Staniloae (16 noiembrie 1903, Vlădeni, Comitatul Brașov, Austro-Ungaria – 5 octombrie 1993, București)

Profesor de teologie, considerat unul dintre cei mai de seamă gânditori creștini din lume; deținut politic al regimului comunist; membru titular al Academiei Române; în 2003, UNESCO a înscris în calendarul aniversărilor culturale și numele teologului român Dumitru Staniloaie, marcând 100 de ani de la nașterea celui numit teologul dragostei creștine

2000 – A încetat din viață Cătălin Hâldan (3 februarie 1976, Brănești, Ilfov – 5 octombrie 2000, Oltenița)

Fotbalist, a jucat pe postul de mijlocaș, s-a afirmat la Dinamo București

2001 – A fost înființată Jandarmeria Montană

Primul pluton de jandarmi montani, format din 30 de profesioniști în cățărare, lupte și acțiuni de salvare, a început să patruleze pe traseele din Bușteni, Azuga și Sinaia. Înființat la cererea primarilor din cele trei stațiuni de pe Valea Prahovei, pentru a interveni, alături de salvamontiști, polițiști și gardieni, în cazul unor turiști blocați la înălțime sau rătăciți pe trasee, pentru a veghea la liniștea și ordinea publică pe munte, pentru a interveni în cazul izbucnirii unor incendii la înălțime, iar alături de silvicultori și polițiști pentru a preveni braconajul și tăierile ilegale de lemne

2001 – A încetat din viață Boris Ciornei (7 august 1923, Lipnic, Soroca, Regatul României – 5 octombrie 2001, București)

Actor de teatru și film

2017 – A încetat din viață Dan Sergiu Hanganu, CM (27 ianuarie 1939, Iași – 5 octombrie 2017, Montreal)

Arhitect canadian de origine română, membru de onoare al Academiei Române

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „5 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: