Istoria României România frumoasă

7 octombrie în istoria românilor

Foto: Ruinele Cetății Târgoviște


1595 – Eliberarea Cetății Târgoviște de oastea lui Sinan Pașa

Încă din seara zilei de 7/17 octombrie 1595 „și toată noaptea ambele tabere au schimbat [creștinii și turcii] focuri de tunuri și a început chiar hărțuiala, iar a doua zi [în 8/18 octombrie] a început baterea regulată a cetățuiei, ridicată de Sinan în jurul palatului domnesc”. Bombardamentul nu a încetat aproape deloc până în seara de 8/18 octombrie, când sub acoperirea „tunurilor și al pușcașilor din prima linie, o parte din ostașii aliați s-au apropiat de incintă și au întins scările”. Asaltul a durat 4 ore, la orele două din noapte cetatea fiind cucerită de creștini

1658 – Acațiu Barcsay a fost ales principe al Transilvaniei

Acațiu Barcsay (1619–1661) a avut o interesantă carieră diplomatică la Istanbul, în Muntenia și în Moldova, fiind numit pentru meritele sale Ban al Lugojului și Caransebeșului iar mai târziu Comite suprem al Hunedoarei. După eșecul expediției militare din Polonia a lui Gheorghe Rakoczi al II-lea, Barcsay a fost numit de Înalta Poartă ca principe al Transilvaniei (7 octombrie 1658–31 decembrie 1660). Și-a plătit datoria cedând sultanului Banatul de Lugoj-Caransebeș, care a fost alipit Pașalâcului Timișoara

1698 – Decizia Sinodului de la Alba Iulia de unire a mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia cu Biserica Romei

Mitropolitul Atanasie Anghel și 38 de protopopi ortodocși din Transilvania au acceptat, la 7 octombrie 1698, unirea cu Biserica Romano–Catolică și au semnat Manifestul de unire doar cu condiția menținerii vechiului rit și a extinderii privilegiilor de care se bucura clerul catolic și asupra preoților români. Manifestul este considerat actul unirii cu Biserica Romei

1842 – Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica a fost destituit de către curțile suzerane și protectoare

Alexandru Dimitrie Ghica (1 mai 1795 – ianuarie 1862) a fost primul domnitor regulamentar al Țării Românești, între aprilie 1834–7/19 octombrie 1842, iar mai târziu caimacam între 4 iulie 1856–octombrie 1858. Deputații Adunării Obștești au trimis plângeri rușilor și turcilor că nu puteau coopera cu domnitorul Ghica. Poarta a decis o anchetă, care s-a încheiat defavorabil domnitorului, fiind învinuit de a fi încălcat prevederile Regulamentului Organic. Ca urmare a fost destituit la 7/19 octombrie 1842, printr-un firman al Porții. Conducerea Țării Românești a fost preluată de o căimăcămie din trei: frații Bibescu și Barbu Știrbei, care au acționat pe baza dispozițiilor primite de la consulul rus I.A. Dașcov

1857 – Lucrările Adunării ad-hoc a Moldovei, sub președinția lui Costache Negri

Adunările ad-hoc au fost adunări consultative, convocate prin hotărârea Congresului de Pace de la Paris (1856), cu scopul de a exprima voința populației cu privire la organizarea definitivă a principatelor, fiind alcătuite din reprezentanți ai bisericii, ai marii boierimi, ai burgheziei si ai țărănimii clăcașe. Lucrările Divanului ad-hoc al Moldovei s-au desfășurat între 22 septembrie/4 octombrie 1857–21 decembrie 1857 /2 ianuarie 1858, cu participarea a 85 de deputați, aleși în cinci colegii: 8 reprezentanți ai clerului, 28 de reprezentanți ai marilor proprietari, 14 reprezentanți ai micilor proprietari, 15 reprezentanți ai populației rurale și 20 reprezentanți ai populației urbane. La 7/19 octombrie, Mihail Kogălniceanu a prezentat Proiectul de rezoluție care cuprindea „dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că „dorința cea mai mare” este Unirea Principatelor într–un singur stat

1886 – S-a născut Romulus Cândea

7/19 octombrie 1886, Avrig, Sibiu – 19 ianuarie 1973, Avrig, Sibiu

Istoric, profesor universitar, membru corespondent (din 1929) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Teologie din Cernăuți (1905–1909), a susținut sudii doctorale sub auspiciis imperatoris la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1909–1912) și a devenit doctor în Filosofie și magistru al Artelor frumoase la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității din Leipzig. A fost profesor de Istorie bisericească și discipline pedagogice la Institutul de teologie pedagogică din Sibiu, profesor de Istorie bisericească universală la Facultatea de Teologie din Cernăuți, titular al catedrei de istorie universală medie, modernă și contemporană de la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți, decan al Facultății de Litere și Filosofie din Cernăuți (1923–1924), apoi rector al Universității din Cernăuți (1925–1926), profesor de Istorie universală la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. A întemeiat Institutul de istorie și limbă al Universității din Cernăuți. Din lucrările sale: Românii și rutenii în Biserica greco ortodoxă din Bucovina, Concordate. Un capitol de istorie politică, Liste de patriarhi alexandrini, în „Candela”, Unirea românilor, o necesitate istorică, Reforma învățământului superior

1910 – S-a născut Eusebiu Camilar

7 octombrie 1910, Udești, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – 27 august 1965, București

Prozator, poet și traducator, membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. A debutat în 1929 cu versuri în Moldova literară, revista Societății Literare Tinerimea din Mihăileni. A fost căsătorit cu poeta Magda Isanos. A semnat în numeroase periodice din București și din țară, între care Viața românească, Banatul literar, Fruncea, Adevărul literar și artistic, Lumea, Însemnări ieșene, România literară, Universul literar, Vremea, Jurnalul literar și Revista Fundațiilor Regale. Adeziunea la acțiunea de propagare a ideilor comuniste i-a adus responsabilități în cadrul Uniunii Scriitorilor, a făcut parte din redacția Gazetei literare, a fost consilier literar al Editurii de Stat, a colaborat intens la reviste importante, a tipărit numeroase cărți. A ținut conferințe la Radio și în provincie, a devenit membru al Academiei Române, a ălătorit în țară și peste hotare, ajungând o personalitate literară oficială, prezentă și în manuale. Din scrierile sale: Chemarea cumpenelor, Cordun, Focurile, Valea hoților, Negura, Valea Albă, Povestiri eroice, Cartea de piatră

1916 – Bătălia de la Brașov

Bătălia de la Brașov s-a desfășurat între 24 septembrie/7 octombrie 1916–25 septembrie/8 octombrie 1916, în ea fiind angajate forțele Armatei 2 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia s-a încheiat cu victoria trupelor Puterilor Centrale, Armata a 2-a română a fost obligată să se retragă pe crestele Carpaților

1923 – S-a născut Alexandru Jebeleanu

7 octombrie 1923, Șipet, Timiș – 28 aprilie 1996, București

Poet, membru în Filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. După un semestru la Facultatea de Agronomie, a urmat Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, pe care a absolvit-o în 1959. A debutat în Universul literar, în 1941, debutul editorial fiind în 1945 cu volumul Oglinzi sonore. A fost Secretar (președinte) al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor de la înființare până în 1970, redactor-șef al publicației Scrisul bănățean, redactor, apoi director al Editurii Facla din Timișoara. Din volumele sale: Certitudini, Frumuseți simple, Transparențe, Surâsul Meduzei, Arhitecturi de cristal, Sonete de dragoste

1925 – A intrat în vigoare noua împărțire administrativă a României

Decretul Regal nr. 2.465/25 septembrie 1925 privind noua împărțire administrativă a României a fost publicat în Monitorul Oficial, intrând în vigoare. S-au definitivat astfel procesele de organizare unitară legislativă și statală a țării. Împărțirea s-a făcut în județe, plăși, comune urbane, reședințe, municipii, comune urbane reședințe, comune rurale și sate. Erau declarate municipii 17 comune urbane: Arad, Brașov, Brăila, București, Cernăuți, Cetatea-Albă, Chișinău, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, sibiu, Târgu-Mureș și Timișoara

1929 – A încetat din viață Gheorghe Buzdugan (10 februarie 1867, Focșani – 7 octombrie 1929, București)

Magistrat, politician, membru al Regenței instituite în urma renunțării la tron a principelui Carol al II-lea, membru de onoare al Academiei Române

1940 – S-a născut Sergiu Cioiu

7 octombrie 1940

Artist, cântăreț și compozitor, în multiple stiluri muzicale, jazz, swing, folk și chanson, pe care le-a fuzionat într-un mod cu totul personal și unic, adăugând adesea elemente de muzică populară veche și/sau lăutărească. Este unul dintre foarte puținii interpreți români care au adus un farmec muzical aparte scenei interpretative românești.

Îți mulțumesc!

De-a lungul anilor ’60–’70, a interpretat, înregistrat și itinerat în diferite concerte, spectacole sau recitaluri atât în țară, cât și în străinătate, cântecele scrise și compuse de Alexandru Mandy. A fost protagonistul unui film muzical care se referea la Ansamblul Monumental al lui Brâncuși, Tripticul, realizat de Paul Urmuzescu, cu cântece având nume omonime sculpturilor monumentale ale lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, Coloana Infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului, respectiv ulterior Măiastra

Primul loc pe pământ

1946 – S-a născut Valeria Bufanu

7 octombrie 1946, Bacău

Atletă. A început atletismul la CS Dinamo Bacău, în 1963 a devenit prima campioană națională la atletism din Bacău, cucerind aurul în proba de 80 m garduri. Legitimată la Rapid București, a participat de trei ori la Jocurile Olimpice, cucerind medalia de argint la proba de 100 m garduri la ediția de la München 1972. A obținut și argintul la Campionatul European de sală din 1973 de la Rotterdam

1946 – A încetat din viață Emanoil Bucuța (Emanoil Popescu; 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu – 7 octombrie1946, București)

Scriitor și bibliograf, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă, membru corespondent al Academiei Române

1954 – S-a născut Diana Lupescu

7 octombrie 1954, Bacău

Actriță de teatru și film. A absolvit în 1978 Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, unde l-a avut ca maestru pe Amza Pellea. A jucat pe scenele din Bacău și București – Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Teatrul „C. Nottara” și Teatrul Mic, a regizat piese de teatru la Teatrul „C. Nottara” și la Teatrul „George Ciprian”: Fii cuminte, Cristofor!, Victoria și sirena, Opera de trei parale. A jucat în filme: Povestea dragostei, Iarba verde de acasă, Buletin de București, Extemporal la dirigenție, Fata Morgana

Extemporal la dirigenție

1966 – S-au instituit ordinele Meritul științific și Meritul cultural

Ordinul Meritul Științific a fost o decorație acordată pentru realizări deosebite în domeniul științific. A fost înființat prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 737/7 octombrie 1966 privind instituirea ordinului și medaliei Meritul Științific, avea trei clase și era însoțit de Medalia Meritul Științific.

Ordinul Meritul Cultural a fost o decorație acordată pentru realizări deosebite în domeniul cultural; a fost înființat prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 738/7 octombrie 1966 privind instituirea ordinului și medaliei Meritul Cultural

1968 – Accidentul feroviar de la Bucerdea

A avut loc pe calea ferată Teiuș–Brașov, unde s-au ciocnit două trenuri, având drept consecință 22 de morți, 72 de răniți grav și pagube estimate la 11 milioane de lei. În urma accidentului a fost desființată halta Bucerdea, aflată până atunci între stațiile Cistei și Crăciunel

1968 – S-a născut Luminița Anghel

7 octombrie 1968, București

Cântăreață de muzică pop și vedetă de televiziune. A absolvit în anul 1986 Școala Populară de Artă, secția Canto, ulterior, a devenit absolventă a Facultății de Sociologie–Psihologie în cadrul Universității „Spiru Haret”. A debutat la vârsta de 8 ani, în 1976, când a început să cânte pe scenele din toată țara. S-a făcut remarcată mai bine în 1987 la Festivalul Național de Muzică Mamaia, iar un an mai târziu a început colaborarea cu Ansamblul Doina al Armatei. A ocupat locul al treilea la Concursul Muzical Eurovision 2005 cu piesa Let me try

Luminița Anghel & Sistem – Let Me Try

1968 – A încetat din viață Emil Petrovici (4 ianuarie 1899, Begheiți, comitatul Torontal – 7 octombrie 1968, Crăciunelu de Jos, Alba)

Lingvist, s-a ocupat de studiul foneticii și fonologiei, a onomasticii și a dialectologiei române, precum și a relațiilor lingvistice româno-slave, profesor la Universitatea din Cluj, membru titular al Academiei Române

1979 – S-a născut Simona Amânar

7 octombrie 1979, Constanța

Fostă gimnastă de talie mondială, multiplu medaliată olimpică, mondială și europeană, actualmente arbitră de gimnastică. A obținut 7 medalii olimpice și 10 medalii la campionatele mondiale de gimnastică și a câștigat cu echipa României patru titluri mondiale consecutive. O săritură extrem de dificilă din gimnastică îi poartă astăzi numele, fiind executată în premieră de Simona Amânar la Olimpiada din 2000. Este a doua sportivă română inclusă în International Gymnastics Hall of Fame, după Nadia Comăneci

Finala la sol – Olimpiada 1996

1980 – S-a născut Luiza Zan

7 octombrie 1980, Tulcea

Solistă și compozitoare de jazz, supranumită „vocea jazz-ului românesc”. A câștigat numeroase premii la concursurile autohtone de jazz și premiul al II-lea la Shure Jazz Voice Competition la Festivalul de Jazz din Montreux, Elveția – 2014. A absolvit Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, secția lied-oratoriu, clasa prof. Marie-Jeanne Stoia. În 2004 a câștigat premiul I la festivalul Cerbul de Aur, secțiunea interpretare, alături de trupa Slang

Luiza Zan – Come away

1988 – A încetat din viață Ștefan Lupașcu (11 august 1900, București – 7 octombrie 1988, Paris)

Filosof francez de origine română, cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique, la secțiunea epistemologie

1993 – România a fost primită la Consiliul Europei

În urma solicitării din 21 martie 1990, România a semnat documente statutare și Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CE (Viena)

1995 – A încetat din viață Bazil Gruia (5 ianuarie 1909, Cisteiul de Mureș, Alba – 7 octombrie 1995, Cluj-Napoca)

Avocat și poet, a colaborat la Fire de tort din Turda, Unirea din Blaj, Patria din Cluj

1998 – România a aderat la Convenția de echivalare a diplomelor în domeniul învățămîntului superior în Europa

Parlamentul a adoptat Legea nr. 172/2 octombrie 1998 privind ratificarea Convenției cu privire la recunoașterea atestatelor obtinuțe în învațământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997, sub egida Consiliului Europei și UNESCO. A fost publicată în Monitorul oficial nr. 382/7 octombrie 1998, când a intrat în vigoare

2001 – Vladimir Voronin a interzis folosirea termenului la limba română în media din Moldova

Liderul comunist al Basarabiei, Vladimir Voronin, a cerut conducerii radioului și televiziunii moldovenești să nu mai folosească pe post denumirea de română pentru limba vorbită în Moldova

2003 – A încetat din viață Radu Negreanu (28 octombrie 1913, București – 7 octombrie 2003, București)

Compozitor și pianist

2008 – A încetat din viață George Emil Palade (19 noiembrie 1912, Iași – 7 octombrie 2008, Del Mar, SUA)

Medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină, membru al Academiei de Știinte a SUA

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „7 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: