Istoria României România frumoasă

9 octombrie în istoria românilor

Foto: Au început lucrările la Podul de la Cernavodă, Regele Carol I


1621 – Tratatul de pace de la Hotin

Încheiat ca urmare a Bătăliei de la Hotin (2 septembrie–9 octombrie), între armata turcă, condusă de sultanul Osman al II-lea, și o armată a Uniunii Polono-Lituaniene, condusă de Comandantul Uniunii, hatmanul lituanian Jan Karol Chodkiewicz, de trupe de cazaci zaporojeni sub comanda hatmanului Petro Konașevici și o oaste moldovenească, formată din 5.000 răzeși, soldată cu retragerea armatei slăbite a lui Osman al II-lea. În urma Păcii de la Hotin, Ținutul Hotinului este restituit de poloni Moldovei. Influența polonă în principatele românești a fost slăbită, dar s-a accentuat dominația otomană, care s-a manifestat prin pătrunderea a numeroase elemente greco-levantine în conducerea acestor principate

1643 – S-a născut Mihail Halici-Fiul

9 octombrie 1643, Caransebeș – 1712, Londra

Cărturar umanist, poet. A învățat la Colegiul academic reformat din Aiud. A debutat în 1664, când i-a dedicat prietenului sau, Franck von Franckenstein, poezia Carmen, inspirată de un Canto de amore. În 1665 s-a înscris la universitatea din Nümberg, iar între 1667–1669 a fost student al Colegiului din Orăștie. A fost atras de puritanismul englez, a învățat limba engleză și a participat la disputele ideologice din colegiu, datorită poziției fiind nevoit să se refugieze la Sibiu. A scris Oda în romanește, tiparită la Basel, împreună cu alte poezii, într-un volum omagial, Vota solennia, dedicat lui Francisc Pariz Papai, lexicograf și doctor în medicină aici. În 1679, a părăsit Transilvania, a devenit student la drept la Leiden, Țările de Jos, apoi la Londra, angajat la Foreign Office pentru chestiuni orientale (1694). Ultima lui scriere a fost un Tatăl nostru în latină și maghiară

 

Ziua Resurselor Umane ale Armatei Române

1862 – În cadrul Ministerului de Război, a luat ființă, Întâia Direcție Personal și Operații Militare

Direcția a fost înființată prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza și organizată pe două diviziuni organizate, fiecare, pe două secții, din care ulterior au evoluat structurile de personal/resurse umane din Armata României

 

1883 – S-a născut Maria Filotti

9 octombrie 1883, Batogu, Brăila – 5 noiembrie 1956, București

Actriță și directoare de teatru din România. La examenul de bacalaureat a susținut o dizertație cu tema Opera politică și literară a lui Dumitrie Cantemir, fiind remarcată de președintele comisiei de examinare, profesorul universitar Ștefan Sihleanu, director al Teatrului Național București în acea perioadă, care a descoperit calitățile artistice înnascute ale Mariei Filotti. După terminarea studiilor liceale s-a înscris la Universitatea din București la secțiile Litere, Filosofie și Drept, dar Ștefan Sihleanu a determinat-o să încerce și la Conservatorul de Muzica și Arta Dramatică. A fost eleva maestrei Aristizza Romanescu, care i-a spus ce bucurii îi poate dărui scena și care l-a convins pe tatăl viitoarei artiste, cu ocazia unui turneu a teatrului din Craiova în drum spre Teatrul Național din Iași, să nu se împotrivească ca Maria să facă teatru. În anul 1906 a susținut examenul de absolvire a Conservatorului cu Fedra. Și-a început activitatea încă din studenție, pe scena Teatrului Național din Iași, dar a fost solicitată la Teatrul Național din București foarte curând. A jucat în 167 de piese dintre care în 45 a deținut roluri principale. Rolurile au fost multe și variate, pe registre multiple, de la ingenue până la femei fatale, regine, personaje clasice, personaje de legendă, cochete și, „din când în când … câte un om adevărat”. Jocul său a îmbinat forța temperamentală cu aprofundarea psihologică a rolului. A apărut și în câteva filme. Timp de trei decenii a fost profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică București. Din 1930 a fost aleasă președinta Sindicatului Artiștilor Dramatici și Lirici, a fost membră, ca reprezentantă a României, în Comitetul Internațional al Societății Universale de Teatru și societară de onoare a Teatrului Național București. La dorința artistei, locuința sa din București a fost transformată în muzeu și deschisă publicului în 1965

Ion Luca Caragiale – O noapte furtunoasă Teatru radiofonic – fragment

 1890 – Au început lucrările la Podul de la Cernavodă, Regele Carol I

9/21 octombrie 1890–14/26 septembrie 1895

Începerea lucrărilor de execuție a avut loc în prezența regelui Carol I, iar ultimul nit, din argint, a fost bătut chiar de către regele Carol I. Inițial, guvernul român a organizat două concursuri internaționale pentru proiectarea și realizarea a două poduri peste Dunăre și peste brațul Borcea, însă niciunul dintre proiectele prezentate comisiei de examinare nu a fost acceptat. În decembrie 1887, guvernul, prin Ministerul Lucrărilor Publice, l-a însărcinat oficial pe inginerul Saligny cu elaborarea proiectului liniei Fetești–Cernavodă. Anghel Saligny și-a format o echipă de ingineri specialiști de la Școala Națională de Poduri și Șosele, printre care s-au numărat Ion Băiulescu, N. Herjeu, Șt. Gheorghiu, Alex. Bădescu, V. Christescu, Gr. Cazimir, P. Zahariade și alții. Planurile lui Saligny au adus la acea vreme două mari inovații în construcția de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului turnat (moale) în locul fierului pudlat, ca material de construcție pentru tabliere de poduri. A rezultat un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiței și brațul Borcea, între Cernavodă și Fetești, având o lungime de 21 km. Costul total al lucrărilor, inclusiv liniile de cale ferată și construcția gărilor, a fost de 35 milioane lei, în aur

1908 – S-a născut Alexandru Sahia

9 octombrie 1908, Mânăstirea, Călărași – 12 august 1937, București

Publicist, scriitor de orientare socialist-comunistă, gazetar, membru post-mortem (din 1948) al Academiei Române. A fost înscris în 1920 la Liceul Militar Dimitrie Sturdza din Craiova. În 1926, ca elev, a debutat literar cu schița Sculptorul Boambă publicată în revista Șoimii, editată de Liceul Militar Mihai Viteazul din Târgu-Mureș. Nefiind făcut pentru viața cazonă, a părăsit Liceul Militar, iar în 1928 și-a dat bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de drept din cadrul Universității București, nu a găsit ce căuta nici în viața universitară, astfel că în 1929 a intrat în viața monahală, devenind călugăr la Mănăstirea Cernica, dar, la mai puțin de un an, s-a retras și de la mănăstire. Începând din 1931 și până în 1937, anul decesului, a fost gazetar publicând în cunoscute ziare și reviste ale vremii: Rampa, Facla, Dimineața, Azi, Cuvântul liber, Adevărul, Era nouă. În 1932 înființat chiar și două publicații suprimate de către cenzură după câteva numere, Bluze albastre și Veac nou, dar a scris mai ales reportaje. În 1935, a efectuat o vizită în URSS în urma căreia a lăudat realizările sovietice, fapt apreciat de sovietici, care aveau nevoie să prezinte o imagine pozitivă a Uniunii Sovietice în lumea occidentală. De la el ne-a rămas opera URSS azi, una din rarele cărți scrise de scriitori români despre URSS. În nuvelele sale Întoarcerea tatii din război, Pe cîmpia de sînge a Mărășeștilor, Uzina vie, Revolta din port, Ploaia de iunie, Șomaj fără rasă, Execuția din primăvară, autorul a condamnat războiul, a descris viața socială, lupta dintre clasele sociale, prezentând într-o lumină favorabilă mișcarea revoluționară

1916 – Trupele germano-bulgare au ocupat Constanța, în primul război mondial

La 9/22 octombrie, orașul era devastat de bombardamentele crucișătoarelor germane (care distruseseră și farurile de pe coastă și din Insula Șerpilor) și în mare parte pustiu. Locuitorii orașului au plecat cu trenul sau cu alte mijloace peste Dunăre, unii spre Muntenia, alții spre Moldova. Ordinul de părăsire a orașului a fost dat de generalul A.M. Zaioncicovsky, comandantul corpului militar aliat rus, dimineața, doar cu câteva ore înainte de intrarea inamicului în Constanța. La ora 14.00 orașul era ocupat de trupele de infanterie germano-bulgare și cavaleria bulgară. Evacuarea s-a făcut în mare grabă, ultimele eforturi s-au făcut pentru a salva arhivele consiliului comunal și răniții. Aproape toată populația românească a fugit, rămânând aici mai ales cetățeni de etnie bulgară și turcă. Mulți dintre aceștia s-au apucat imediat să jefuiască locuințele refugiaților. Ceea ce îndeobște se cunoaște mai puțin este că ocuparea vechii cetăți a Tomisului a reprezentat un episod tragic, soldații bulgari, în ciuda regulilor războiului și a acordurilor internaționale privind teritoriile ocupate, populația civilă și prizonierii de război în vigoare, s-au dedat la acte de o cruzime inimaginabilă. Trupele bulgare nu s-au oprit doar la deposedarea de bunuri a civililor, începută imediat dupa intrarea în oraș, au interzis funcționarea școlilor românești, au jefuit bisericile, au ucis numeroși cetățeni români, au violat femei și torturat copii, iar statuia lui Ovidiu a fost dărâmată de pe soclu și repusă la locul său la intervenția militarilor germani. Limba bulgară a fost declarată limbă oficială pe întreg teritoriul străvechii Moesii romane, făcându-se totodată importante schimbări de denumiri toponimice, conform intereselor Regatului Bulgar. Constanța și întreaga Dobrogea aveau să rămână sub această grea ocupație timp de doi ani, până la eliberarea de către trupele române la sfârșitul războiului

1922 – S-a născut Emil Manu

Emil Cismărescu; 9 octombrie 1922, Manu, Mehedinți – 19 septembrie 2005

Critic, istoric literar și poet. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie timp în care a urmat cursuri și la Facultatea de Drept din București. A întrerupt facultatea în 1944 pentru a urma Școala de Ofițeri de Rezervă (Infanterie Arad) până în 1945, după care a continuat studiile la București. A fost profesor secundar la Baia de Aramă și la Turnu Severin, secretar științific și cercetător la Societatea de Științe Filologice din București. A fost arestat, judecat și condamnat pentru „uneltire” împotriva societății socialiste și „huliganism” în anul 1958. fiind deținut la pușcăriile din Jilava și Peninsula, amândouă închisori de muncă forțată, până în 1962. După eliberare a fost nevoit să lucreze pe mai multe șantiere de construcții ca muncitor necalificatpână în 1964 când, la cererea Editurii Muzicale, a fost numit ca redactor documentarist, apoi a fost angajat (prin concurs) cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”. În 1973 a suținut lucrarea de doctorat în filologie cu teza Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc. A scris poezie: Incunabule, Ultima corabie cu pânză, Utopia nopții; proză: Mica eroica, Spațiu etern, Galaxia Eros;c ritică și istorie literară: Prolegomene argheziene, Sinteze și antisinteze literare, Cafeneaua literară și Istoria poeziei române moderne

1930 – Demisia Guvernului Iuliu Maniu (2)

A fost un cabinet național-țărănesc, prezidat de Iuliu Maniu (13 iunie–9 octombrie 1930). În timpul mandatului, Elena Lupescu a sosit în țară și s-au pus bazele camarilei regale; s-au accentuat divergențele politice dintre rege și Maniu în privința „ordinii constituționale”; în semn de protest, primul ministru a demisionat invocând probleme de sănătate.

S-a format tot un consiliu de miniștri național-țărănesc, Guvernul Gheorghe Mironescu (2), care a guvernat între 10 octombrie 1930–4 aprilie 1931

1931 – A încetat din viață Matilda Cugler-Poni (2 aprilie 1851, Iași – 9 octombrie 1931, Iași)

Poetă, a colaborat cu poezie în revista Convorbiri literare dar a scris și proză, schițe cu accente moraliste și moralizatoare

1931 – A încetat din viață Athanasie Mironescu (12 august 1856, Trohan, Vaslui – 9 octombrie 1931, București)

Cleric care a deținut demnitatea de mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Române (1909–1911), membru de onoare al Academiei Române

1932 – A avut loc prima transmisiune în direct la Radiodifuziunea Română, a unei slujbe religioase

Transmisiunea s-a făcut de la Biserica Sfântul Silvestru din București, de atunci având loc, în fiecare duminică, transmisia serviciului religios la radio

 

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului

1941 – A început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria

Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului a fost ținută în 2004

 

1943 – S-a născut Marius Porumb

9 octombrie 1943, Grozești, județul Lăpușna, R. Moldova

Critic și istoric de artă din Basarabia, membru titular (din 2009) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea „Babeș-Bolyai” (1961-1966), iar în 1973 a devenit Doctor în istorie, specialitatea istoria artei la aceeași universitate, după care s-a specializat în Civilizație și Cultură Bizantină, la Ravenna și Bari, Italia. A fost cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie Cluj-Napoca, cercetător principal III, apoi II, I, director adjunct, iar din 1994, director la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca. A fost membru în colegiile de redacție la Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie (Cluj-Napoca), Studii și cercetări de istoria artei, Revue Roumaine de l’histoire de l’art, Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Revista Monumentelor Istorice, Acta Musei Napocensis, Ephemeris Napocensis, Ars Transsilvaniae. A fost distins cu titlul de Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor al Republicii Franceze, Ordinul Steaua României cu rang de Cavaler (2002), etc.

1943 – A încetat din viață Gheorghe Mironescu (28 ianuarie 1874, Vaslui – 9 octombrie 1949, București)

Om politic, membru al Partidului Național Țărănesc, a deținut funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al României de două ori, membru de onoare al Academiei Române

1944 – La Conferința de la Moscova, Winston Churchill și Iosif Stalin au stabilit Acordul de procentaj

Cunoscut și ca Documentul obraznic, a fost o înțelegere între premierul sovietic, Stalin și prim-ministrul britanic, Churchill privind împărțirea Europei de sud-est în sfere de influență în timpul celei de-a Patra Conferințe de la Moscova. Churchill a propus, și Stalin a acceptat împărțirea, negociind procentele. Relatarea lui Churchill privind aceast incident este urmatoarea: „El a scris pe o bucată de hârtie [unii pomenesc de un șervețel] propunerea ca sferele de influență să se împartă procentual după cum urmează: România: Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 90% influență, iar Marea Britanie 10%; Grecia: Uniunea Sovietică ar trebui să aibă 10% influență, iar Marea Britanie 90%; Ungaria și Iugoslavia: Uniunea Sovietică și Marea Britanie ambii cu 50%; Bulgaria: Uniunea Sovietică cu 75% influență, iar Marea Britanie cu 25%”. A împins hârtia spre Stalin, care a bifat și i-a dat-o înapoi. „Oare nu este cinic să dispunem în această manieră de soarta a milioane de oameni? Hai să ardem hârtia.” ar fi spus Churchill. „Nu, păstrați-o.” ar fi răspuns Stalin… În cursul negocierilor din zilele următoare, procentele propuse de Churchill au fost modificate în cazul Bulgariei și al Ungariei, Uniunea Sovietică obținând, în cele două țări, o influență de 80%. Stalin și-a păstrat promisiunea în privința Greciei, dar nu și în cazul României, Bulgariei și Ungariei, care au căzut complet sub influență sovietică. Pe de altă parte, nici Churchill nu s-a ținut de cuvânt în privința Greciei, unde nu s-a permis nicio influență sovietică

1950 – S-a născut Vasile Iordache

9 octombrie 1950, Iași

Portar de fotbal retras din activitate, Maestru al Sportului, în prezent antrenor cu portarii la Steaua București, club la care și-a petrecut mare parte a carierei. A fost supranumit Eroul de pe Wembley, datorită evoluției sale memorabile în meciul disputat sub culorile naționalei României contra Angliei, considerat unul dintre cei mai talentați portari de fotbal din România din toate timpurile

1954 – S-a născut Adrian Pintea

9 octombrie 1954, Beiuș – 8 iunie 2007, București

Actor și regizor de teatru, film și televiziune. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” din București la clasa profesorului Petre Vasilescu în 1979. A jucat la Teatrul „C. Nottara” din București, aducând o contribuție deosebita scenei și cinematografiei românești. A jucat în piese de teatru: Romeo și Julieta, Hamlet de William Shakespeare, Pescărușul, Livada de vișini de A.P. Cehov, Orfeu în infern de Tennessee Williams, Thomas Becket de Jean Anouilh, Repetiție cu Barrymore după William Luce (pentru ultimele două semnând și regia), filme: Aurel Vlaicu, Cei care plătesc cu viața, Domnișoara Christina, Iancu Jianu zapciul, Iancu Jianu haiducul, Între oglinzi paralele, Nostradamus, Un bulgăre de humă și la TV: Idiotul, A 12-a noapte

Cei care plătesc cu viața (1989)

 

1956 – S-a născut Daniel Vighi

9 octombrie 1956, Lipova, Arad

Prozator, eseist și publicist. A absolvit în 1980 Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara. În decembrie 1989 a participat la mișcările de protest de la Timișoara care au declanșat revoluția anticomunistă. Face parte din pleiada de prozatori postmoderni ai generației optzeciste. Majoritatea acestora au debutat în cenaclul Junimea condus de Ovid S. Crohmălniceanu și în volumul antologic al prozei optzeciste, Desant ’83. A debutat în 1985 cu volumul de proză scurtă Povestiri cu strada Depozitului. În prezent este profesor conferențiar doctor la Catedra de literatură română și comparată a Facultății de Litere a Universității de Vest din Timișoara. A publicat: Însemnare despre anii din urmă (roman), Rusalii ‘51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (monografie de istorie contemporană), Deportarea în Bărăgan. Destine – documente – reportaje (continuare a monografiei), Decembrie, ora 10 (roman), Tentația Orientului (eseuri), Personajul istoric în literatura pașoptistă (istorie literară), Misterele castelului Solitude (roman), Cometa Hale-Bopp (roman), Onoarea și onorariul (studiu universitar), etc.

1967 – S-a născut Tavi Colen

9 octombrie 1967, Targu Jiu

Interpret de muzică ușoară. A urmat cursurile Școlii de Muzică și ale Școlii Populare de Artă din orașul natal. La vârsta de 15 ani a fost remarcat de membrii formatiei Heavy Ton din Targu Jiu și invitat să li se alature, participând la o serie de concerte și turnee, la toate festivalurile importante de rock din țară. În 1995 a absolvit Facultatea de Drept din București. A cântat în trupe rock de rezonanță: Transilvania, Voltaj, Sin. Împreuna cu Alin Oprea a înființat trupa Talisman, care avea să fie desemnată „Formatia Pop Rock a anului” la premiile Expres Muzical 1999. După ce trupa s-a destrămat la sfârșitul anului 2006, Tavi Colen a continuă cu o carieră muzicală solo

Numai una

1970 – A fost inaugurată Uzina de cinescoape, în zona industrială Pipera, din București

În zona Pipera exista, încă din perioada interbelică, un aeroport vechi, nefuncțional, deja înglobat de oraș. Conducerea PCR a hotărât să ridice acolo industria electrotehnică, să fie o platformă industrială de elită. Până în 1989, pe platforma Pipera au apărut întreprinderi de tuburi cinescop, televizoare, echipamente periferice pentru calculatoare, calculatoare, etc. Uzina de cinescoape a fost des

1987 – A încetat din viață Teodor Boșca (5 februarie 1922, Cluj – 9 octombrie 1987, Cluj-Napoca)

Traducător poliglot și dramaturg, profesor universitar

1995 – A încetat din viață Valentin Al. Georgescu (2 iulie 1908, Corabia, Olt – 9 octombrie 1995, București)

Jurist, istoric al dreptului, membru titular al Academiei Române

2013 – A încetat din viață Eugen Segal (n. 23 mai 1933, Iași – d. 9 octombrie 2013, București)

Chimist, fondator al școlii de cinetică neizotermică, membru titular al Academiei Române

2016 – A încetat din viață Marin Petrache Pechea (25 noiembrie 1944, București – 9 octombrie 2016, București)

Cântăreț de jazz și saxofonist, șef de orchestră

 

#Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „9 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: