Istoria României România frumoasă Today's Memory

16 octombrie în istoria românilor

Foto: S-a lansat postul Radio 3net


1690 – Imperiul habsburgic a instituit Guberniul Transilvaniei, însărcinat cu administrarea provinciei

Organ colectiv compus din 12 membri, cu rolul de a-l ajuta pe guvernatorul Transilvaniei să administreze provincia, înființat prin diploma imperială de la 16 octombrie 1690, care instaura dominația habsburgică în Transilvania. Cei 12 membri activau pe post de consilieri ai guvernatorului și se constituiau din trei catolici iar restul din celelalte religii recepte (luterani, calvini, unitarieni). Sediul Guberniului, ca și cel al Guvernatorului, s-a aflat inițial la Alba Iulia, apoi la Sibiu și în fine la Cluj. Oficial s-a numit Regium Gubernium, Crăescul gubernium, Consiliul gubernial regal (Consilium Regium Guverniale) sau Consiliul provincial, și reprezenta o formă de continuitate față de Consiliul principelui (tot cu 12 membri), care a activat în perioada când Transilvania era principat autonom. Alături de Guvernator, Guberniul a fost cel mai important organ administrativ local din Transilvania, dar, împreună cu Guvernatorul, era subordonat Împăratului și Cancelariei Aulice Transilvane. Se ocupa cu chestiunile de natură politică, administrativă, religioasă, școlară și de parte financiară, în paralel, având și atribuții judecătorești, ca instanță de apel în procesele care depășeau suma de 3.000 de florini, judeca crimele de lezmajestate sau trădare de patrie. Guberniul se întrunea periodic în ședințe la care participau, de regulă, Guvernatorul, Tezaurarul, Generalul-comandant, președintele Tablei regale și cancelarul provinciei. Hotărârile se luau prin vot, cu majoritate. Românii ortodocși, nu aveau acces la conducerea Transilvaniei

1863 – S-a născut Aurel C. Popovici

16 octombrie 1863, Lugoj – 9 februarie 1917, Geneva

Jurist, publicist, politolog și filosof politic bănățean. A studiat medicina la Viena și Graz. Încă din tinerețe și-a exprimat opoziția împotriva politicii de maghiarizare din Transilvania și Banat, printre altele scriind și protestul Replică, în 1892. Împreună cu alți intelectuali români din Partidul Național Român (1892), el a semnat Memorandumul Transilvaniei, un document care pleda pentru drepturi egale între românii și maghiarii din Transilvania, cerând încetarea persecuțiilor și tentativelor de maghiarizare. În 1906 a propus federalizarea Austro-Ungariei în așa-zisele State Unite ale Austriei Mari. Conceptul presupunea înființarea a 15 provincii autonome (state), constituite pe principiul naționalității, respectând frontierele etnice, beneficiind de o largă autonomie internă, prevăzând o întărire considerabila a executivului central și folosirea sistematică a limbii germane în administrație și ca limbă oficială. Trebuie subliniată atracția acestuia față de noul val de rasism și xenofobie din Europa Centrală; articolele sale, de o virulență uneori rar întâlnită, sunt îndreptate împotriva evreilor, ungurilor, levantinilor balcanici, etc.

1868 – S-a născut Simion Mehedinți

16 octombrie 1868, Soveja – 14 decembrie 1962, București

Geograf și geopolitician, membru titular (din 1915) al Academiei Române. Și-a făcut studiile la București, apoi în Franța și Germania. A fost profesor la Universitatea din București, la prima catedră de geografie din România, director al revistei Convorbiri literare, profesor la Școala Superioară de Război. A colaborat la numeroase ziare și reviste: Convorbiri literare, Cuvântul Studențesc, Duminica poporului, etc. Spirit filozofic, format la școala lui Titu Maiorescu, a desfășurat o vastă activitate culturală ca educator al maselor și cu deosebire al tineretului, prin scrierile și numeroasele sale conferințe ținute în fața studențimii române din centrele universitare ale țării. După instaurarea comunismului, a fost m arginalizat, cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise de noua orânduire politică

1885 – S-a născut Mihail Sorbul

Mihail Smolski; n. 16/28 octombrie 1885, Botoșani – 20 decembrie 1966, București

Autor dramatic și romancier interbelic. A absolvit Facultatea de Drept, dupa ce urmase un an la Conservator, la clasa Constantin Nottara. A lucrat ca secretar de redacție la Convorbiri critice, și ca inspector la Inspectoratul Propagandei Teatrale în Banat. Împreună cu Liviu Rebreanu a editat revista Scena (1906). La 3 martie 1916 a avut loc premiera capodoperei sale Patima roșie, dramă psihologică și de idei. Creația sa cuprinde atât drame de inspirație istorică, Letopiseț, cât și comedii tragice, romane și dramatizări, Dezertorul, Prăpastia

Mihail Sorbul – Patima rosie

1885 – S-a născut Gheorghe Ionescu-Șișești

16 octombrie 1885, Șișeștii de Jos, Mehedinți – 4 iunie 1967, Otopeni, Ilfov

Agronom, membru titular (din 1936) al Academiei Române. În anul 1905 a susțint examenul de absolvire a liceului, atât la secția reală cât și la secția umanistă, fiind primul. A primit o bursă și a urmat Școala Superioară de Agricultură din Hohenheim (Germania). A continuat studiile la Universitatea din Jena, Secția de Agronomie, a susținut doctoratul cu teza Agricultura țărănească din România, fiindu-i acordat titlul de doctor în agronomie, botanică și economie politică, cu distincția magna cum laudae, fiind al doilea român doctor al Universității din Jena, după Grigore Antipa. În 1911 a fost angajat ca inginer agronom la ferma Clenciu-Spanțov din Ilfov, unde făcut numeroase experimente științifice pentru îmbunătățirea soiurilor de grâu, de porumb, de mazăre și de fasole, prezentând o parte dintre aceste rezultate la Congresul Agricol din 1912. A fost creator de școală în domeniul agronomiei, a întemeiat, în anul 1927, Institutul de Cercetări Agronomice al României, institut pe care l-a condus până în 1948. De asemenea, a condus Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău și a fost ministru al agriculturii de patru ori. A fost membru și vicepreședinte (din 1949) al Academiei de Agricultură din România, membru corespondent (din 1926) și ulterior membru de onoare (din 1938) al Academiei Cehoslovace de Agricultură, membru corespondent (din 1957) al Academiei Unionale de Științe Agricole V.I. Lenin din Moscova. A fost distins cu Ordinul Coroana României în grad de comandor (1922), Ordinul Mérite agricole în grad de comandor acordat de Republica Franceză (1924), Legiunea de onoare în grad de mare ofițer acordată de Republica Franceză (1930), Ordinul Steaua României clasa I (1938)

1886 – A încetat din viață Gheorghe Polizu (1819, București – 16 octombrie 1886, București)

Medic, autorul primelor manuale medicale din România, membru fondator al Societății Medicale Științifice din București, decan al Facultății de Medicină din București (1869–1880), fondator al publicațiilor medicale Gazeta medicală și România medicală, membru de onoare al Academiei Române

1888 – S-a născut Radu Băldescu

16 octombrie 1888, Mihăileștii de Sus, Olt – 2 decembrie 1953, închisoarea Jilava

General, istoric militar, om politic. A absolvit Școala de Ofițeri de infanterie în 1911. A fost înaintat la gradul de colonel în 1935 și la gradul de general de brigadă în 1941. A fost comandantul Diviziei 18 Infanterie și apoi al Corpului 6 Armată, cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. A fost un dușman pe față al comuniștilor, chiar înfruntându-i și ironizându-i pe cei din armată fără nici o teamă. Nu a fost niciodată judecat, dar a fost anchetat în 1948 și în 1950–1951, când a fost degradat. A fost arestat pe data de 9 iunie 1951. Se pare că a decedat la Jilava, când era anchetat de Securitate

1897 – S-a născut Alexandru Proca

16 octombrie 1897, București – 13 decembrie 1955, Paris

Fizician, membru corespondent (din 1937) al Academiei de Științe din România, membru postmortem (din 1990) al Academiei Române. A urmat Școala Politehnică, secția electromecanică, unde a încheiat studiile ca șef de promoție în 1921. 1897-1955 Alexandru ProcaA lucrat ca asistent la Politehnică și, în același timp, a fost angajat ca inginer al societății Electrica din Câmpina. Fiind atras de fizica teoretică, a urmat la Paris Facultatea de Științe de la Sorbonna, primind din mâna Mariei Curie diploma de licențiat în științe, fiind angajat cercetător la Institutul Radiumului (1925). A ajuns în scurt timp colaboratorul lui Paul Langevin, Marie Curie, Jean Perrin și al altor mari fizicieni. Pentru o perioadă a activat la Institutul „Henri Poincaré”, unde a lucrat în laboratoarele lui Louis de Broglie. În 1934 a primit o bursă „Rockefeller” și a lucrat în cercetare la Copenhaga sub îndrumarea lui Niels Bohr. Cercetările pe marginea ecuațiilor Maxwell, teoriei cuantice a fotonului și momentului magnetic al electronului l-au condus la descoperirea ecuațiilor Proca, care l-au ajutat să demonstreze teoretic existența mezonilor

1898 – A apărut la Paris primul număr din revista săptămânală La Roumanie

Ziarul a apărut în trei serii, între 1898–1921, la București și Paris, fiind editat de gruparea din Partidul Conservator din jurul lui Take Ionescu. Ziarul a fost de facto ziarul lui Take Ionescu, deși în mod formal ca proprietari apăreau doi din apropiații săi politici Pavel Brătășanu și Nestor Cincu. Prima serie a apărut între 16 octombrie 1898–13 noiembrie 1916, cu directori politici: Al.G. Florescu (16 octombrie 1898–21 mai 1899), M.E. Papamihailopol (12 octombrie 1904–4 septembrie 1905), Toma Cămărășescu (4 septembrie 1905–12 ianuarie 1911), Charles Gr. Lahovary, (12 ianuarie 1911–14 iulie 1915) și Jean Pangal (21 aprilie 1916–13 noiembrie 1916)

1914 – S-a născut Mircea David

16 octombrie 1914, Sinaia – 12 octombrie 1993, Iași

Supranumit Il Dio (Zeul), a fost un fotbalist care a jucat pentru clubul Venus București, portar de legendă. A participat, cu echipa națională de fotbal a României, la Campionatul Mondial de Fotbal din 1938

1918 – A fost publicat Manifestul împăratului Carol I al Austro-Ungariei „Către popoarele mele credincioase”

Publicat la 3/16 octombrie, manifestul se referea la reorganizarea Austro-Ungariei într-o federație de șase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez și ucrainean). Transilvania rămânea mai departe în componența Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei (cu orașele Cernăuți, Storojineț și Siret) urma să intre în componența Ucrainei. Propunerea a fost respinsă de reprezentanții popoarelor respective

1918 – Declarația de răspuns a Corpului voluntarilor transilvăneni și bucovineni la manifestul împăratului Carol I de Habsburg

Corpul voluntarilor, exprimând voința românilor, a răspuns prompt (3/16 octombrie) proclamând „dezlipirea ținuturilor românești de la Austro-Ungaria și unirea lor cu România

1920 – S-a născut Mattei Dogan

16 octombrie 1920, Curtea de Argeș – 10 octombrie 2010, Paris

Sociolog politic și profesor emerit la Centrul Național Francez de Cercetări Sociologice (CNRS) și la Universitatea California (UCLA) din SUA francez de origine română, membru de onoare (din 1992) al Academiei Române. Din opera sa: Les Françaises face à la politique, Political Mistrust and Discrediting of Politicians, How to Compare Nation

1930 – S-a născut Theodor Mănescu

16 octombrie 1930, București – 11 mai 1990, București

Dramaturg. A urmat Facultatea de Filosofie a Universității Bucuresti (1949–1954; licența în 1972). A fost redactor, apoi șef de secție la Editura Tineretului, muncitor necalificat la Uzinele „23 August”, corector, a lucrat la Casa Centrala a Creației Populare, în Direcția teatrelor a Consiliului Culturii și Educației Socialiste, din 1978, redactor-șef adjunct al revistei Teatrul. A debutat în 1953, cu piesa Simion Albac (in colaborare cu Silvia Andreescu). Alte piese de teatru: Nepotrivire, Vecinii, Unde-s marile iubiri?, Epoleții invizibili, Iubitul meu fără nume, Podul sau Curierul special, Excursia, Noaptea pe asfalt.

1935 – A încetat din viață Constantin I. Nottara (5 iunie 1859, București – 16 octombrie 1935, București)

Actor, interpret, director de scenă, profesor de actorie, personalitate cu aură legendară a istoriei teatrului românesc, fost societar și regizor la Teatrul Național din București

1939 – S-a născut Peter Jecza

16 octombrie 1939, Sfântu Gheorghe – 24 martie 2009, Timișoara

Sculptor, profesor universitar. A urmat Școala Medie de Arte Plastice Tg. Mureș, cu profesorul Izak Martin, Institutul de Arte Plastice și Decorative „Ion Andreescu” din Cluj, profesori Kos Andras, Virgil Fulicea, Romul Ladea. A fost profesor de sculptură la Facultatea de Arte a Universității de Vest Timișoara, profesor de Studiul formei la Institutul Politehnic la Departamentul de Arhitectură, apoi la Catedra de desen și geometrie descriptivă, profesor de sculptură la Facultatea de Arte din cadrul Universității de Vest Timișoara, reînființată după 1990, specialist al sculpturii de interior. A fost distins, printre altele, cu: Premiul „Dr.Ludwig Lindner” al Asociației Artisticilor Plastici R.B.K. Wuppertal/Germania (1975), Medalia de aur a Președintelui Republicii Italia la Bienala de sculptură pe o temă dantescă, Ravenna/Italia (1978), Medalia Meritul Cultural Clasa I (1978), Medalia națională Pentru Merit în grad de Ofițer din partea Președintelui României (2000)

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2013/03/20/jecza-peter/

1938 – S-a născut Veronica Lazăr

16 octombrie 1938, București – 8 iunie 2014, Roma

Actriță de film italiană de origine română. A debutat în filmul lui Bernardo Bertolucci, Ultimul tango la Paris (1973), apărând apoi în filme ca Luna (1979), Cerul ocrotitor (1990) sau Besieged (1998). Lazăr este probabil cunoscută mai ales pentru rolul demonicei Mater Tenebrarum din filmul lui Dario Argento, Inferno (1980). S-a căsătorit cu actorul italian Adolfo Celi în 1966 cu care a avut doi copii: regizorul Leonardo Celi și actrița Alessandra Celi. Ultimul său rol a fost în filmul lui Bertolucci, Eu și tu (2012)

1939 – S-a născut Nicolae Damian

16 octombrie 1939, Sângătin, Sibiu – 19 octombrie 1998

Scriitor. A absolvit Facultatea de Medicină în 1962. A fost medic psihiatru, apoi cadru didactic la Institutul Medico-Farmaceutic din București. A debutat cu proză în 1965, în Tribuna, apoi cu volumul de povestiri Diminețile bătrâne, în 1969. Au urmat: Fete și băieți, Pribegi, noi visam, Vara, Macul galben, Cu drag, pentru Monica. A colaborat la România literară, Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Revista de psihiatrie etc. iar în specialitate, a publicat lucrarea Terapie psihotropă (1968), precum și articole de popularizare.

1940 – S-a născut Valentin Timaru

16 octombrie 1940, Sibiu

Compozitor și muzicolog și pedagog. A urmat studii muzicale la Conservatorul „Gheorghe Dima” (1959–1964), apoi la Conservatorul București, secția compoziție cu Anatol Vieru și cursuri de perfecționare la Cluj cu Sigismund Toduță. A devenit doctor în muzicologie la Conservatorul Cluj (1982). A fost profesor de muzică la Buftea, inspector cu probleme de muzică al Comitetului de cultură al județului Cluj, asistent, lector și, din 1990 profesor la catedra de compoziție a Academiei de muzică Cluj și conducător de doctorat la specialitatea Stilistică muzicală. A scris lucări de muzicologie: Morfologia și structura muzicală, Simfonismul enescian, Compendiu de forme și analize muzicale, Muzica noastră cea spre ființă, Stilistica muzicală, 3 vol. Creația muzicală cuprinde muzică simfonică: Simfonia I, Simfonia a II-a–Musica per Ungaretti, Simfonia a III-a–Miorița, Simfonia a IV-a–Sinfonia giocosa, Simfonia a V-a–Sinfonia da requiem, piese orchestrale: Moment elegiac, Vocalize II, Variațiuni pe un cântec popular, Omagiu lui Enescu, oratorii: Cântece de vremuire, Pe urmele mioriței, Liturghia solemnă, cantate: Toate drumurile duc, Mihai vodă Viteazul, Dați-mi un trup voi munților, concerte: Concertul de vioară și orcherstră, Dublul concert perntru contrabas, percuție solo și orchestră, muzică de operă: Lorelei (operă), Ciuleandra (balet), muzică de cameră, lieduri, etc.

Valentin Timaru – Sonata pentru pian nr. 1 Pian Vlad Dimulescu

1942 – S-a născut Marin Tufan

16 octombrie 1942, Istria, Constanța

Fotbalist care a jucat pe postul de atacant în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a

1945 – Au început lucrările primei conferințe naționale a Partidului Comunist, recent iesit din ilegalitate

Conferința s-a desfășurat la București, în sala de festivități a Liceului „Mihai Viteazul” în perioada 16–21 octombrie. Comitetul Central a ales din rândurile sale Biroul Politic, Secretariatul și secretarul general al partidului, în persoana lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar Partidul Comunist din România și-a schimbat denumirea în Partidul Comunist Român. La acea dată, PCR avea un pronunțat caracter multietnic, românii reprezentând mai puțin de un sfert din membrii săi. Distribuția pe naționalități era: maghiari 26%, români 23%, evrei 18%, ruși și ucraineni 10%, bulgari 10%

1950 – S-a născut Gheorghe Ene

16 octombrie 1950, Căldărăști, Buzău – 9 mai 2011

Prozator, poet și ziarist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1973. A fost membru al cenaclului Junimea condus de Ovid S. Crohmălniceanu. În anul 1990 a început o efervescentă colaborare cu cotidianul local Opinia din Buzau unde a arătat în scrierile sale, cu o energie și un umor remarcabile, dezgustul față de vechea gardă comunistă care a beneficiat de transferul de putere rezultat în urma Revolutiei din Decembrie 1989. Începând cu 2001, a scos în satul natal revista Dincoace de pod. A debutat ca prozator în antologia Desant ’83. A publicat proză: O spovedanie a textului, Aromanul trandafirului. Proză scurtă și versuri: Intrarea în Europa sau Târfa și sertarul, Starea de dizgrație, Portret în picături de rouă, Texte de dincoace.

1962 – A încetat din viață Alexandru Claudian (8 aprilie 1898, Cernavodă, Constanța – 16 octombrie 1962, București)

Sociolog al literaturii, poet, eseist și traducător, profesor universitar

1965 – S-a născut Mihai Cosma

16 octombrie 1965, București

Muzicolog, critic muzical, jurnalist și profesor universitar. A studiat pianul la Liceul de Muzică „George Enescu” din București, cu profesoara Dina Stancu, a absolvit apoi Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția muzicologie (1985–1989), la clasa tatălui său, profesorul Octavian Lazăr Cosma (singurul muzicolog membru al Academiei Române din istoria acestei instituții). Ulterior, a obținut licența în regie de teatru muzical la Academia de Muzică din București, la clasa profesorului Anghel Ionescu-Arbore, a devenit doctor în muzicologie în 2000, la Universitatea de Muzică din București, sub îndrumarea prof. univ. dr. Victor Giuleanu. A fost asistent, lector, conferențiar, în prezent profesor universitar doctor la Universitatea Națională de Muzică București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală, catedra de Muzicologie. Este autor de cărți și articole în limbile română și engleză și realizator (regizor, scenarist și producător) de filme documentare cu subiecte muzicale și producător de evenimente muzicale. Din scrierile sale: Opera în România privită în context european, Opera Națională din București – 50 de stagiuni în actuala clădire, George Enescu, destinul unui geniu, Poz(n)e cu muzicieni, Cel mai iubit dintre compozitori, Celelalte 13 – ghid de operă

1986 – S-a născut INNA

Elena Alexandra Apostoleanu; 16 octombrie 1986, Mangalia, Constanța

Cântăreață de muzică dance, pop și house din România. A început să colaboreze cu echipa de producători Play & Win în 2008, an în care a fost lansat și primul său disc single, Hot, piesă care a ajuns pe primul loc în clasamentele radio din România, Bulgaria, Polonia, Rusia, Ungaria, Turcia și Grecia. În 2011 a lansat cel de-al doilea album de studio, I Am the Club Rocker și a susținut concerte în mai multe țări europene și în Mexic. Al treilea album de studio, Party Never Ends, lansat în 2013, a fost nominalizat pentru doi ani consecutivi la categoria Cel mai bun album la Romanian Music Awards și a ajuns în top 10 în Mexic. Până în martie 2016, primele trei albume s-au vândut în peste patru milioane de exemplare, INNA devenind cântăreața cu cele mai mari vânzări la nivel mondial din România. Este o activistă pentru drepturile omului, participând în mai multe campanii împotriva violenței domestice și în campanii care sprijină copiii și drepturile LGBT

INNA – No Help

1991 – A încetat din viață Leon Levițchi (27 august 1918, Edineț, județul Hotin – 16 octombrie 1991, București)

Filolog anglist, lexicograf, traducător și eseist, cel mai mare shakespearolog român contemporan. Numele său a fost legat de ediția integrală, în 11 volume, a pieselor lui W. Shakespeare și autor de dicționare și studii de referință

1993 – România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă

România a devenit membru observator al comunității statelor și guvernelor având în comun limba franceză în cadrul Sommet-ului de la Versailles din 1991 În 1993, la Sommet-ul din Mauritius (16–18 octombrie), România a obținut statutul de membru cu drepturi depline al acestei structuri

1995 – Scriitorul sud-american Mario Vargas Llosa a vizitat România

Scriitorul a venit la București, între 12–16 octombrie, pentru a-și lansa volumul Peștele în apă. La șase zile de la plecarea din România, Llosa a publicat în cotidianul El Pais, din Spania, un editorial, intitulat Casa lui Ceaușescu. Fragmente din articol, aici: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/mario-vargas-llosa-despre-iliescu-ceausescu-si-mostenirea-comunismului

2002 – Regizorul Liviu Ciulei a primit Premiul Prometheus pentru Opera Omnia, din partea Fundației Anonimul

Liviu Ciulei, una dintre cele mai proeminente personalităţi ale culturii româneşti, important regizor, scenograf şi actor de uriaş talent, formator de trupă şi conducător de teatru,a primit, de-a lungul strălucitei sale cariere, numeroase distincții în țară și în străinătate

2002 – A încetat din viață Ileana Berlogea (16 august 1931, Jidvei, Alba – 16 octombrie 2002, București)

Istoric literar și teatrolog, profesor de istoria teatrului universal la Universitatea de Artă Cinematografică și Teatrală din București, membră a UNITER și a Uniunii Scriitorilor din România

2004 – S-a lansat postul Radio 3net

În 1963 își începea emisia Programul 3 de radio pe unde ultrascurte, post experimental, cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar și melomanilor”, iar 1973, Programul 3 a fost dedicat tineretului, fiind închis în anii ’80. După Revoluția din Decembrie 89, Programul 3 și-a reluat emisia, primind numele de Radio Romania Tineret. În 2004, SRR a fost nevoită să renunțe la una dintre cele trei frecvențe de emisie cu acoperire națională, Radio România Tineret dispărând din FM, la 1 octombrie 2004 și fiind înlocuit cu Radio3Net, care a luat ființă prin strădaniile lui Florian Pittiș. A devenit primul post de radio public din lume care emite exclusiv pe Internet. Drept omagiu, postul poartă numele Radio3Net Florian Pittiș din luna august 2007, de la moartea actorului

2012 – Doi români au furat 7 tablouri de la muzeul Kunsthal din Roterdam

În noaptea de 15/16 octombrie, în două minute, au furat picturi în ulei și acuarele în valoare estimată de 18 milioane de euro; pânzele erau semnate de Picasso, Matisse, Monet și Gauguin. Tablourile au fost arse de mama unuia dintre hoți

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „16 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: