Istoria României România frumoasă Today's Memory

19 octombrie în istoria românilor

Foto: Inaugurarea liniei ferate București-Giurgiu și a Gării București-Filaret


1497 – Armata poloneză condusă de Ioan Albert a ridicat asediul Cetății Suceava

Cetatea de Scaun a Sucevei, construită de voievodul Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare, în două etape, construind două ziduri de incintă care au înconjurat fortul mușatin, cu șapte bastioane semicirculare, lărgind și extinzând șanțul de apărare, modificând poarta de intrare. În perioada domniei lui Ștefan cel Mare, Cetatea Sucevei era apărată de o garnizoană puternică, condusă de pârcălabi (dregători domnești). În timpul asediului, portar al Sucevei era Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, urmat în funcție de Luca Arbore. Cetatea a fost asediată timp de 21 de zile de către oștile poloneze (26 septembrie–19 octombrie), dar nu a fost cucerită, iar rezistența ei a obligat armatele polone să renunțe la asediu și să ia drumul întoarcerii, dar nu au respectat clauza impusă de Ștefan cel Mare, alegând drumul care trecea prin Siret, spre Cernăuți. În consecință, oastea moldoveană condusă de Ștefan cel Mare, a atacat armata polonă, iar în lupta de la Codrii Cosminului, marele nostru voievod a obținut o mare și importantă victorie

1865 – Concesiunea privind dreptul de a fi înființată la București o bancă de scont și emisiune monetară

La 19 octombrie 1865, Domnitorul Al.I. Cuza a acordat unui grup de bancheri englezi, francezi și austrieci concesiunea de a înființa la București o bancă de scont și emisiune monetară, având un capital de 25 milioane de lei-aur numită Banca României. Patru ani mai târziu, a renunțat la privilegiul emisiunii, devenind o bancă de scont, ca precursoare a Băncii Naționale a României

1869 – Inaugurarea oficială a liniei ferate București-Giurgiu, prima de pe teritoriul vechiului Regat

Construcția a fost concesionată în 1865 asociației J.T.Barkley & J.Staniforth, linia fiind terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19/31 octombrie 1869, cu mare fast, la Gara Filaret, în prezența prim-ministrului. Gara Filaret a devenit prima gară a Bucureștilor. Cel dintâi tren românesc avea o locomotivă și trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri și cântărea în jur de 30 de tone. Din Gara Filaret au plecat două garnituri; prima, denumită Trenul de onoare Michaiu Bravu, condusă de sir John Trevor Barklay, și a doua, Trenul Dunărea, condusă de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român

1875 – S-a născut George Ranetti

19 octombrie 1875, Mizil – 2 mai 1928, București

Poet, prozator, dramaturg și gazetar. A început să scrie încă din clasa a 7-a, pentru Adevărul literar. După absolvire a frecventat cursurile Facultății de Drept din București. A lucrat ca funcționar la Poștă, după care s-a dedicat presei. A fost editor la Moftul român, revista lui Ion Luca Caragiale, a condus publicațiile Moș Teacă, Zeflemeaua, împreună cu N.D. Țăranu, a înființat, condus și scris revista umoristică Furnica. A dus o viață în sărăcie, pe care a ironizat-o de nenumărate ori. În ciuda lipsurilor materiale, scrierile sale sunt pline de umor și de energie, dar pe alocuri superficiale, din cauza grabei cu care scria. A scris și o piesă-parodie de teatru comic, Romeo și Julieta la Mizil în care ironizează moravurile politice românești. Din scrierile sale: De inimă albastră, Strofe si apostrofe, Eu rîd, tu rîzi, el rîde…, Săracu Dumitrescu, Versuri

1897 – S-a născut Jacques Byck

19 octombrie 1897, București – 10 octombrie 1964, București

Lingvist și filolog, profesor universitar. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie din București (1918-1922). A fost profesor universitar la Catedra de limba română a Universității din București. Împreună cu Alexandru Graur, a coordonat culegerea Studii de gramatică. I-a fost publicat postum volumul Studii și articole. Pagini alese

1902 – S-a născut Vladimir Dumitrescu

19 octombrie/1 noiembrie 1902, București – 11 aprilie 1991, București

Arheolog specialist în istoria societății primitive, pedagog. A absolvit Facultatea de Filozofie și Litere, Secția de istorie-gegrafie din București, pe care a absolvit-o Magna cum laude în 1925. A devenit doctor în istorie, cu teza L’Etát del ferro nel Piceno. Din 1930, a devenit docent în specialitatea arheologie preistorică a sud-estului Europei la Facultatea de Litere din București, unde a fost conferențiar. A fost apoi conservator la Muzeul Național de antichități, directorul muzeului (1935–1945) și șef de secție la același muzeu, devenit apoi Institut de Arheologie. Patriarh necontestat al arheologiei românești, a participat la săpăturile arheologice de la Sultana (1923) și cele de la Gumelnița (1925). A colaborat la Dacia, Ephemeris dacoromana, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Ichrbucs für prähistorische und ethnographische Kunst, Istros, Curentul. Deținut politic al regimului comunist, a fost arestat de Securitate chiar în timp ce făcea săpături pe un șantier arheologic, într-un sit al Culturii Cucuteni. Lucrări publicate: Necropola de incinerație din epoca bronzului de la Cârna, L’art néolitique en Roumanie

1908 – S-a născut Dumitru Almaș

Dumitru Ailincăi; 19 octombrie 1908, Negrești, Neamț – 12 martie 1995, București

Prozator, istoric, publicist și profesor universitar, autor de romane istorice și de biografii romanțate. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, specialitatea istorie-geografie (1928–1933). A făcut un stagiu de redactor la ziarele Zorile, Lumea românească, apoi a fost profesor la liceele din Siliștea, Călărași, Piatra Neamț, conferențiar și profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, la care a rămas profesor consultant și după pensionare. Membru în comitetul de conducere al Societății de Științe Istorice din România, a inițiat și condus, ca redactor-șef, revista Magazin istoric până în anul 1971. A fost consultant istoric la filmele Pintea, Iancu Jianu, zapciul, Iancu Jianu, haiducul. Din cărțile publicate: Meșterul Manole, Neculai Milescu-Spătarul, Cetatea de pe stânca verde, Fratii Buzești, Oana, Necunoscuta de la Sucevița

Cetatea de pe stânca verde Teatru radiofonic

1918 – A fost adoptată Declarația de la Iași a Comitetului național al românilor emigrați din Austro-Ungaria

Declarația de la Iași a fost redactată în 6/19 octombrie, ca răspuns la Manifestul împăratului Carol I al Austro-Ungariei „Către popoarele mele credincioase” (din 3/16 octombrie 1918). Declarația contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria și se cerea ca întreg teritoriul locuit de români să fie eliberat și unit cu România

1926 – A încetat din viață Victor Babeș (4 iulie 1854, Viena – 19 octombrie 1926, București)

Bacteriolog și morfopatolog, a pus bazele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București, unde a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabică din lume; membru titular și vicepreședinte al Academiei Române

1928 – S-a născut Adriana Fianu

19 octombrie 1928, București – 28 iunie 2000

Publicistă, traducătoare. Personalitate a lumii literare românești, redactor erudit și discret al revistei România literară. S-a aflat printre cei care au editat primul număr al Gazetei literare, în 1954, a trecut apoi la România literară în 1968. A fost asistentă de regie, apoi a făcut traduceri din engleză, dar și italiană, a scris ea însăși și a publicat comentarii despre cărți, cum ar fi Dincolo și dincoace de rampă. A fost executor testamentar al lui Al. Rosetti

1929 – S-a născut Dumitru Capoianu

19 octombrie 1929, București – 14 iunie 2012

Compozitor, violonist, dirijor. Studiile muzicale le-a urmat la Conservatorul București cu Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu), Mihail Jora (armonie), Marțian Negrea (contrapunct), Mihai Andricu (compoziție), George Enacovici (vioară) etc. A fost violonist în orchestra Teatrului Național din București și în orchestra Ansamblului Confederației Generale a Muncii, realizator muzical la Studiourile Romfilm, „Alexandru Sahia”, maestru de sunet și regizor muzical la Radiodifuziunea Română, director la Filarmonica „George Enescu” din București (1969–1973), a dirijat diverse orchestre din București și din țară (mai ales cu lucrări proprii), a publicat articole în Muzica, Contemporanul, România Literară, Cinema, Actualitatea muzicală, etc. A susținut conferințe, prelegeri, concerte-lecții, emisiuni de radio și televiziune. A compus muzică de teatru: Drumul oțelului, balet, Pistruiatul, musical în 2 acte, Cenușăreasa, muzică vocal-simfonică: Cinci cântece din Ardeal, pentru cor de femei, oboi solo și orchestră de coarde, muzică simfonică: Concert pentru vioară și orchestră, Pasărea Phöenix, Chemări ’77, Concert pentru chitară și orchestră, Concert pentru violoncel și orchestră, muzică de film: Jad, cuarț, agată, De-aș fi… Harap Alb, Alarmă în Deltă, muzică de cameră: Sonata pentru violă și pian, Trio pentru vioară, violă și violoncel, muzică corală: Rugăciune, etc.

Arcuri, Trio pentru violă, violoncel și pian Cornelia Petroiu – violă, Eugen Bogdan Popa – violoncel, Anamaria Biaciu-Popa – pian

1929 – A încetat din viață Alexandru Davila (12 februarie 1862 – 19 octombrie 1929)

Dramaturg și om de teatru, director al Teatrului Național din București și regizor al companiei de teatru, a înființat prima companie particulară de teatru Compania Davila

1933 – S-a născut Adrian Petringenaru

9 octombrie 1933, București – 29 mai 1989, București

Regizor de film artistic, de animație și documentar. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” – secția istoria și teoria artei (promoția 1969). Regizor și doctor în estetică, a abordat toate genurile cinematografice, de la documentar la animație și ficțiune. Filmografia sa cuprinde documentare și filme de animație precum: Cornel Mendrea, Pașii spre Brâncuși, 6000 de ani de artă, Brezaia, În pădurea lui Ion (premiu la Mamaia 1970), Bizanțul după Bizanț, Monumentele Capitalei, Cale lungă (premiul Asociației Cineaștilor din România 1976), Traian și Decebal, Legendă, Finala, Buchetul armelor, Perpetua renaștere, Comoara din Vis. În 1983 a publicat, la editura Meridiane, volumul Imagine și simbol la Brâncuși. A regizat printre altele, filmele Tatăl risipitor, Rug și flacără, Femeia din Ursa Mare, Cireșarii, Aripi de zăpadă, Cetatea ascunsă, Exista joi?

Cireșarii (1984)

1935 – A încetat din viață Gib Mihăescu (23 aprilie 1894, Drăgășani – 19 octombrie 1935, București)

Prozator, romancier și dramaturg interbelic. A participat la primul război mondial ca elev-ofițer, fiind combatant în 1917 în luptele de la Mărășești-Mărăști-Oituz, decorat pentru acte de bravură

1942 – S-a născut Florin Diaconescu

19 octombrie 1942, Bușteni, Prahova

Tenor. Deși nu aveau prea multe posibilități materiale, tatăl său a reușit să-i ofere lecții particulare de vioară, pian și franceză. Mai întâi a visat să ajungă violonist și să susțină concerte la Ateneul Român, după care, absolvind Institutul de Muzică, a început cariera de profesor. N-a continuat, deoarece spectacolul Evgheni Oneghin cu Valentin Teodorian, i-a declanșat în suflet microbul cântului vocal. A părăsit catedra și a devenit figurant la Teatrul Muzical din Galați. A debutat în 1970 în opereta Liliaculde Johann Strauss, la Opera Națională din București, unde a cântat apoi în Boema, Madama Butterfly, Gianni Schicchi de Puccini, Lakme de Delibes, Manon de Massenet, Lucia di Lammermoor de Donizetti, Hamlet de Pascal Bentoiu, Motanul încălțat, Bălcescu de Cornel Trăilescu, Oedipe de George Enescu, Freischutz de Weber, Don Carlo de Verdi, etc. A avut turnee în: Rusia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia, Austria, Germania, Grecia, Italia, Spania, Anglia, Turcia, Israel, Egipt, Tailanda. A fost distins cu titlurile: Cel mai bun solist liric al anului (1979), Cel mai bun interpret de operă, al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor; Premiul pentru Întreaga Carieră al Fundatiei Oedipe (1997); Meritul Cultural în grad de Cavaler (2004)

Povestirile lui Hoffman

1944 – S-a născut Mioara Velicu

19 octombrie 1944, Ireasca–Gohor, Tecuci/Galați

Interpretă de muzică populară. Provine dintr-o familie în care cântecul tradițional era cultivat în mod permanent, mama sa fiind o cântărață recunoscută în zonă. Manifestând de timpuriu aptitudini muzicale dublate de o voce remarcabilă, la 20 de ani a devenit solistă a ansamblului folcloric Rapsodia Dunării din Galați, apoi a orchestrei Trandafir de la Moldova din Vaslui. A avut turnee în țară, înregistrări de radio și televiziune, un disc, a urmat consacrarea pe plan național și angajarea la ansamblul Ciocârlia al Ministerului de Interne

Mioara Velicu – Bătuta

1961 – A încetat din viață Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1880, Pașcani – 19 octombrie1961, Vânători-Neamț)

Scriitor, povestitor, nuvelist, romancier și om politic, unul dintre cei mai prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, președinte al Uniunii Scriitorilor din România și membru titular al Academiei Române

1964 – A încetat din viață George Niculescu-Basu (9 aprilie 1882, Brăila – 19 octombrie 1964)

Cântăreț de operă (bas), artist al poporului, solist al Operei Române din București, autor de memorii

1974 – A avut loc premiera piesei Matca de Marin Sorescu

Premiera mondială a piesei a avut loc în 17 octombrie 1974 la Geneva, Le Nouveau Théâtre de Poche fiind gazda evenimentului. Premiera pe țară a avut loc două zile mai târziu, la Teatrul Mic din București, în regia lui Dinu Cernescu. În distribuție: Leopoldina Bălănuță, Vasile Nițulescu, Mitică Popescu

1982 – A încetat din viață Dan Coe (8 septembrie 1941, București – 19 octombrie 1981, Köln, Germania)

Fotbalist care a făcut parte din Echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970, ca fundaș central

1992 – A încetat din viață Nicolae Caratană (23 ianuarie 1914 (dată incertă), Horopani, Macedonia grecească – 19 octombrie 1992, Constanța)

Poet aromân, membru al Uniunii Scriitorilor din România, participant activ pe frontul din est de unde s-a întors rănit, deținut politic al regimului comunist

1996 – A încetat din viață Serafim Duicu (6 august 1938, Tismana, județul Gorj – 19 octombrie 1996)

Scriitor, critic și istoric literar, având o intensă activitate publicistică, publicând articole de istorie și critică literară în revistele vremii

1997 – Inocențiu Micu-Klein a fost reînhumat în Catedrala Sfânta Treime din Blaj

În scrierile sale, Inocențiu Micu-Klein (1692-1768), episcop greco-catolic, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, își exprimase dorința de a fi înmormântat în Catedrala ctitorită de el la Blaj. La 22 iunie 1997, a fost exhumat și transferat la Biserica Bunei vestiri a Colegiului Român Pio Romeno din Roma. La 2 august, sicriul, conținând rămășițele pământești ale Episcopului, a fost adus în țară și depus în altarul Catedralei Blajului. La 19 octombrie 1997 a fost așezat la locul de cinste, care i se cuvine, în mormântul din Catedrala Sfânta Treime, ctitorită de el la Blaj

2001 – A încetat din viață Elena Cosma (28 aprilie 1940, Leningrad – 19 octombrie 2001, București)

Pianistă, profesoară universitară la Universitatea de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală, Catedra de Instrumente de Coarde

2004 – A încetat din viață Liviu Vasilică (2 iulie 1950, Plosca, Teleorman – 19 octombrie 2004, București)

Cântăreț de muzică populară, de meserie medic pediatru

2005 – A încetat din viață Ion Stratan (1 octombrie 1955, Izbiceni, Olt – 19 octombrie 2005, Ploiești)

Filolog, poet și publicist, redactor șef al revistei Contrapunct și bibliotecar la Biblioteca „Nicolae Iorga” din Ploiești

2006 – A încetat din viață Ernest Maftei (n. 6 martie 1920, Prăjești, Bacău – d. 19 octombrie 2006, București)

Actor de teatru și film, poet și epigramist, a participat activ la evenimentele din 21 decembrie 1989 și la protestele din iunie 1990

2013 – Marea Adunare a Moților și Proclamația de la Câmpeni

În jur de 5.000 de locuitori ai Munților Apuseni și prieteni de-ai lor din toate colțurile țării (Cluj, București, Brașov, Timișoara, Sibiu, Deva, Alba Iulia, Turda, Oradea, Pitești etc.) s-au adunat pentru a le transmite un mesaj cât se poate de clar guvernanților: pe aici nu se trece cu cianură. Unii dintre ei au venit la Marea Adunare cu vacile și caii, care, la rândul lor, nu vor să aibă de a face cu cianura

Marea Adunare de la Câmpeni

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „19 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: