Istoria României România frumoasă

23 octombrie în istoria românilor

Foto: Altarul inferior al Bisericii Sfântul Nicolae din Densuș


1443 – A fost realizată decorația murală a Bisericii ortodoxe Sfântul Nicolae din Densuș

Biserica a fost ridicată pe ruinele unei construcții din antichitate, din piatră de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane. Valoroasele fragmente de pictură murală, opera unei echipe de maeștri în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească. Meșterul principal, autorul picturilor întregului altar, al primelor două registre superioare din naos și al icoanei de hram, și-a înscris numele în partea de sus a pilei din stânga intrării în biserică: „A pictat Ștefan”, inscripție completată cu o alta, tot în slavonă, aflată sub fereastra de pe latură sud-estică a absidei altarului: „[…] la anul 6952 [1443] luna octombrie 23 s-a pictat [biserica cu hramul] Sfântul Nicolae […] jupâneasă și fetelor […] Amin

Mai mult: http://ziarullumina.ro/densus-cea-mai-veche-biserica-in-care-se-slujeste-5439.html

1613 – Gabriel Bethlen a fost ales principe al Transilvaniei

Gabriel Bethlen (ca. 1580, Ilia – 15 noiembrie 1629, Alba Iulia), fiul lui Farkas Bethlen de Iktár și Druzsiána Lázár de Szárhegy, a fost principe de origine maghiară al Transilvaniei din secolul al XVII-lea. A fost numit Principe de Înalta poartă, fiind recunoscut și de Stările Transilvaniei, domnind între 23 octombrie 1613–15 noiembrie 1629. Politica sa cultural-religioasă a fost orientată spre promovarea protestantismului și lupta împotriva Contreformei simbolizată de Habsburgi, iar politica externă a fost antihabsurgică, conflictele alternând cu tratatele de pace. Cunoașterea turcilor la ei acasă i-a permis sa aibă o atitudine diplomatică eficientă față de ei ca principe. A încercat să ajungă stăpânitor al Moldovei și Munteniei, pe care, potrivit istoricilor, ar fi dorit să le unească sub numele de Dacia, dar s-a lovit de opoziția turcilor, care nu aveau nici un interes să îl lase să întreprindă o astfel de acțiune

1853 – S-a născut Emilia Lungu

23 octombrie 1853, Sânnicolau-Mare, Timiș – 16 decembrie 1932, Timișoara

Prima învățătoare din Banat, scriitoare și publicistă. A urmat patru clase secundare, la Claustrul Notre-Dame, din Timișoara. Pasionată de lectură încă din fragedă copilărie, în timpul adolescenței a început colaborarea la revistele Familia și Biserica și Școala. Cultivată și emancipată, pătrunsă de idealuri feministe, și-a dorit înființarea unei școli de fete în Banat, urmărind constant acest obiectiv. În 1872, la vârsta majoratului, a fondat la Timișoara, prima reuniune de femei din Banat, cu numele Reuniunea Damelor, solicitând sprijin pentru înființarea școlii de fete. În anul 1874 a înființat la Izvin, lângă Timișoara, prima școala de fete cu trei secțiuni: I. Școala primară inferioară, cu patru clase; II. Școala normală superioară, cu șase clase; III. Școala de industrie și economie casnică. Datorită pregătirii ei superioare, a fost numită învățătoare în noua școală, cu toate că nu absolvise cursurile de profil. A urmat în paralel cursurile Institutului Pedagogic din Arad, obținând titlul de învățătoare. A avut o intensă activitate culturală și publicistică, colaborând la diverse ziare și reviste, dar a publicat sub diverse pseudonime: Bănățeanul Moș, Bănățeanul Călător, Bănățeanul June. După moartea tragică a soțului, locotenentul Isac Puhallo, din armata austro-ungară în război și a fiului nou-născut (1891), Emilia s-a dedicat în totalitate scrisului și literaturii, publicând numeroase articole, foiletoane și nuvele în: Familia (Oradea), Amicul familiei, Noua bibliotecă română, Dreptatea, Drapelul (Lugoj), Drapelul (Chicago), Din scrierile sale: Duminica (studiu social, premiat), Fiica învățătorului (nuvelă istorică cu subiect din anul 1848), Voluntarul, Rezervistul, O pildă, etc.

1861 – A fost înființată Asociația transilvană pentru literatură și cultura poporului român, ASTRA

A fost înființată la Sibiu între 23 octombrie–4 noiembrie 1861, având un rol însemnat în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania. Statutul Asociației preciza următorul scop al acestui for cultural: „Înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de știință și arte și alte asemenea. Asociația va avea un președinte, un vicepreședinte, un secretar-prim, un secretar, un bibliotecar, și arhivar, un casier, un controlor – toți aleși pe trei ani.” A avut un rol însemnat cultural și politic în lupta de afirmare națională a românilor din Transilvania și pregătirea Marii Uniri din 1918. Prima conducere a organizației a fost girată de președintele Andrei Șaguna, vicepreședintele Timotei Cipariu și secretarul George Bariț

1864 – Alexandru Ioan Cuza, a aprobat Regulamentul pentru Școalele naționale de Arte Frumoase

În octombrie 1860, Alexandru Ioan Cuza, a semnat decretele de înființare a Școlii de Muzică și Declamațiune de la Iași și a Școlii de sculptură și pictură și a Muzeului Național de Pictură; în octombrie 1864, Regulamentul pentru Conservatorul de Muzică și Declamațiune, iar pe 23 octombrie al aceluiași an, Regulamentul pentru Școalele naționale de Arte Frumoase, cu secțiile: pictură, sculptură, gravură, arhitectură și arta grădinilor. Revizuit ulterior în 1869 și 1883, a stabilit funcționarea Conservatorului de Muzică și Declamațiune din Iași, ca singura universitate din țara noastră care reunește sub aceeași cupolă Muzica, Artele plastice și Teatrul

1877 – A încetat din viață Alexandru Papiu-Ilarian (27 septembrie 1827, Bezded, Comitatul Solnocul Interior/Gârbou, Sălaj – 23 octombrie 1877, Sibiu)

Jurist, istoric, lingvist și om politic, ministru din Transilvania, unul din principalii organizatori ai revoluției de la 1848, militant pentru Unirea Principatelor și susținător al reformelor lui Cuza, membru fondator al Societății Academice Române

1878 – S-a născut Constantin Xeni

Constantin Zender; 23 octombrie 1878, București – 1963, Montreux, Elveția

Avocat, ziarist, om politic, ministru. Licențiat în drept la București și cu doctoratul obținut la Paris în 1904, a fost apropiatul lui Take Ionescu. Figură dominantă a baroului bucureștean, a ajuns deputat din 1912 și ministru al Muncii și Ocrotirii Sociale între decembrie 1921–ianuarie 1922, în guvernul Take Ionescu și ministru de stat între februarie–octombrie 1934, în guvernul Tătărescu. Ca publicist, a colaborat la publicații precum Adevărul literar, Luceafărul, Semănătorul. A scris o monografie dedicată personalității lui Take Ionescu

1881 – S-a născut Aurel Pavel Bănuț

23 octombrie 1881, Cohalm/Rupea, Brașov/Târnava Mare – 28 iulie 1970, Brașov

Scriitor și ziarist, animator al vieții culturale din Transilvania și Banat. A fost primul director al Societății pentru Fond de Teatru Român în Transilvania și întemeietorul revistei Luceafărul de la Budapesta (din 1902). În timpul Primului Război Mondial, a dezertat din armata austro-ungară și s-a înrolat în cea românească

1905 – S-a născut Ionel Jianu

Ionel Stark; 23 octombrie 1905, București – 18 martie 1993, Paris

Eseist, traducător, critic și istoric de artă, membru (din 1935) al Societății Scriitorilor Români. A debutat în 1921 cu schița intitulată Hotărârea în revista Glasul tinerimii. După terminarea liceului a plecat la Paris, și-a luat licența în drept și litereși a lucrat la redacția ziarului Le Soir, fiind corespondent la Paris al ziarului Politica. A revenit în România în anul 1927, a colaborat la Convorbiri literare, La Roumanie nouvelle, Viața literară, Revista Fundațiilor Regale, Le Moment, Contimporanul și a semnat cronici literare în rubrici ca Interviuri, Problemele criticii dramatice, Premiere bucureștene, Cronica dramatică, De vorbă cu…, Caleidoscopul zilei, Politica teatrală, artistică și culturală. Timp de douăzeci de ani a fost cronicar dramatic la revista Vremea, a fost redactor la revista Rampa și editor al paginii pe teme culturale la revista Ultima oră. A fost profesor de Istorie a Artelor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, șeful secției de artă plastică a Editurii de Stat pentru Literatură și Artă și inspector în Direcția Generală a Teatrelor din București. În 1942 a inaugurat împreună cu Ecaterina Dulfu și Marc Haldner galeria Căminul Artei și în 1944 a înființat editura cu același nume. A rămas în memoria culturii românești în special ca un critic de artă care a făcut o serie de monografii ale artiștilor români și interanționali, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Luchian, Theodor Aman, Constantin Brâncuși, Antoine Bourdelle, Rodin și Henry Moore

1916 – A început Prima bătălie de pe Valea Jiului

Prima bătălie de pe Valea Jiului reprezintă acțiuni militare de amploare, desfășurate în timpul Primului Război Mondial în perioada 23–29 octombrie 1916, care au implicat trupele Puterilor Centrale, împotriva celor române (Armata 1 română), care apărau defileul Jiului. Au avut ca rezultat zădărnicirea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați prin trecătorile Surduc și Vâlcan și respingerea trupelor germane dincolo de fosta frontieră. S-a remarcat Generalul Ioan Dragalina, „eroul de la Jiu”

1925 – S-a născut Radu Florescu

23 octombrie 1925, București – 18 mai 2014, Mougins, Franța

Istoric american de origine română. A obținut diplomele de licență și master de la Christ Church, Universitatea Oxford în Marea Britanie, înainte de a se muta în Statele Unite ale Americii, unde și-a completat studiile prin obținerea unui doctorat la Universitatea Indiana. A fost profesor emerit de istorie la Boston College, director al East European Research Center (Centrul de Studii Est Europene) al regiunii de nord-est a Statelor Unite ale Americii, (New England), numit consul onorific (din 1996) pentru regiunea New England de către Ministerul afacerilor externe a României. Din scrierile sale: Lupta împotriva Rusiei în principatele române, Dracula, Prințul cu multe fețe; viața și timpurile sale (Dracula – Prince of Many Faces; His Life and His Times) și În căutarea lui Dracula: O istorie adevărată a lui Dracula și legendele cu vampiri (In Search of Dracula: A True History of Dracula and Vampire Legends), împreună cu Raymond T. McNally

1930 – S-a născut Georgeta Năpăruș

23 octombrie 1930, Comarnic, Prahova – 1997

Pictoriță. Între 1951–1957 a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, clasele de pictură ale profesoarelor Corina Lecca, Titina Călugăru și Adina Paula Moscu. Și-a susținut examenul de stat, cu pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpăna, cu lucrare de diplomă tabloul Țesătoare de covoare, azi dispărut. A participat la expoziții de artă românească peste hotare, expoziții internaționale de grup și expoziții personale la Sala Dalles, Institutul Italian de cultură, Institutul francez, Muzeul Literaturii Române, Galeria Veroniki Art din București; Muzeul Țării Crișurilor, Oradea; Muzeul de Artă din Ploiești; Muzeul de Artă din Cluj, etc.

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/naparus-georgeta/

1934 – S-a născut Corneliu Vasilescu

23 octombrie 1934, Bârlad

Pictor și grafician contemporan, reprezentant al expresionismului abstract. În 1960, înainte de a se înscrie la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, a debutat expozițional, la expoziția interregională a Uniunii Artiștilor Plastici Iași. A fost remarcat ca un bun desenator și colorist, devenind membru al Uniunii Artiștilor Plastici în 1968. A urmat cursurile Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucuresti, secția pictură, clasa Profesorului Gheorghe Șaru (1968–1974). În 1973 a participat, împreună cu pictorul Lucian Georgescu, la Experimentul de la Fabrica de rulmenți din Bârlad, executând 10 panouri în scopul ameliorării vizuale a unui spațiu. A participat la expoziții importante precum Autoportretul în pictura românească la Muzeul de Artă din Iași și Portretul în arta contemporană românească la Muzeul de Artă Modernă și contemporană Galați. A fost Muzeograf la Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții Artă. Din 1983 este profesor invitat la Hochschule din Darmstadt

Galerie și info: https://artindex.ro/2012/11/04/in-atelierul-lui-corneliu-vasilescu/

1940 – S-a născut Cornel Dumitrescu

23 octombrie 1940, Brașov – 1 august 2005, New York City

Avocat, ziarist. A studiat științele juridice la Facultatea de Drept din București, pe care a absolvit-o, ca sef de promoție. După terminarea facultății s-a întors la Brașov, unde a practicat cu succes avocatura. În paralel, a făcut parte din ansamblul Teatrului de Estrada, unde pentru o periodă a ocupat și functia de director. A părăsit țara în 1976 și s-a stabilit la New York, SUA. Aici, a colaborat la Radio Europa Liberă până 1988, când, împreună cu Dan Costescu, editează săptămânalul independent Lumea liberă, devenit mai târziu Lumea liberă românească. A demascat regimul totalitarist din țară, cu tentaculele lui, infiltrate în comunitățile românești din afara granițelor, a participat la mitingurile de protest ale exilului românesc împotriva dictaturii comuniste din România, precum și la sărbătorile naționale

1942 – A încetat din viață Husik Zohrabian (5 noiembrie 1871, Noul Nahicevan – 23 octombrie 1942)

Teolog armean, în 1931 a fost hirotonit ca cel dintâi episcop al Eparhiei armene, a condus Biserica Armeană din România (1920–1942)

1957 – A încetat din viață Mihai Codreanu (25 iulie 1876, Iași – 23 octombrie 1957, Iași)

Avocat, poet de factură parnasiană și simbolistă, dramaturg și traducător, directorul Teatrului Național din Iași, profesor și rector al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași și director al revistei Însemnări ieșene, membru corespondent al Academiei Române; considerat părintele sonetului românesc

1975 – S-a născut Luminița Gliga

23 octombrie 1975, Brașov

Artist vizual, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici. A absolvit, în 2002, Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Plastice, secția Pictură, la clasa prof. Sorin Ilfoveanu. Din 2008 a fost Doctor în Arte vizuale și membru al Academiei Romano-Americane de Arte și Științe ARA. Picturile sale au fost expuse în galerii din Brașov, București, Cannes, Tokio, Paris, Marsilia, Elveția, New York, Londra, Beijing, în peste 30 de expoziții personale și peste 35 de grup

Biografia ilustrată: http://artindex.ro/2013/08/03/gliga-luminita/

1975 – S-a născut Dan Bordeianu

23 octombrie 1975, București

Actor de teatru și televiziune, ocazional cântăreț. Și-a făcut debutul ca actor la doar 11 ani, atunci când a jucat alături de Maria Ploae, Mircea Diaconu și Ion Caramitru în filmul Promisiuni, regizat de Elisabeta Bostan. După ce a terminat liceul, s-a înscris la Facultatea de Drept. A renunțat însă după doar un semestru și s-a hotărât atunci să încerce la Teatru, pentru că poate fi un mai bun actor decât avocat. În primul an de facultate s-a înscris în echipa de actori a Teatrului Podul unde, sub îndrumarea lui Cătălin Naum și-a exersat talentul actoricesc. A fost absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografie, Facultatea de teatru, secția actorie, la clasa profesorului universitar Mircea Albulescu, promoția 1999. Joacă pe scena Teatrului Nottara și la TV, fiind unul din principalii protagoniști din telenovelele Numai iubirea, Lacrimi de iubire, Iubire ca în filme

17 minute întârziere (2002)

1976 – S-a născut Dana Nălbaru

23 octombrie 1976, Brașov

Cântăreață pop. A cantat alaturi de trupa Hi-Q între 1997–2003, apoi a părăsit formația pentru o carieră solo. În 2000 a apărut primul videoclip al trupei Hi-Q, iar în iulie 2000 au prezentat prima emisiune TV. Din 2008, Dana a revenit în muzică, cu o premieră în muzica românească, o dubla lansare exclusive online prin care a oferit fanilor atât noul său album, Parfum, cât și un videoclip, a scos un și un DVD, Cum să am grijă de copilul meu

Tu știi

1980 – A încetat din viață Dinu Bădescu (17 octombrie 1904, Caracal – 23 octombrie 1980, București)

Tenor, unul dintre marii artiști ai Operei Române, solist al Operelor Române din Cluj și din București

1982 – A încetat din viață Mircea Ștefănescu (11 aprilie 1898, București – 23 octombrie 1982, București)

Prozator, traducător, dramaturg și cronicar dramatic

1983 – S-a născut Iannis Zicu

23 octombrie 1983, Constanța

Fotbalist. A debutat în Divizia A la Dinamo București, a jucat pe postul de mijlocaș ofensiv la Dinamo București, Farul Constanța, F.C. Parma, Rapid București, Politehnica Timișoara, etc., a fost golgheterul sezonului 2010–2011 al Ligii I cu 18 goluri, când juca la Poli Timișoara

1998 – A încetat din viață Silviu Stănculescu (24 ianuarie 1932, Timișoara – 23 octombrie 1998, București)

Actor de teatru și film cu o lungă carieră de succes atât în teatru, la Teatrul de Comedie din București, unde a fost și director, cât și în film (a jucat în peste 40 de filme începând din anul 1960)

2001 – Legea nr. 544/12 octombrie 2001 privind accesul liber la informațiile de interes public

Adoptată de Senat în ședința din 13 septembrie și de Camera Deputaților în ședința din 18 septembrie, promulgată de Președintele României la 12 octombrie. În vigoare din 23 octombrie 2001, fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001

2001 – A încetat din viață Vasile Savonea (1 ianuarie 1932, Aiud, Alba – 23 octombrie 2001, București)

Pictor și grafician, autorul lucării Arta Naivă în Romania, considerată actul de naștere al artei naive românești

2002 – A încetat din viață Dan Costescu (7 august 1928, Slobozia – 23 octombrie 2002, New York City)

Avocat, prozator, dramaturg, editor, redactor la Radio România, arestat și condamnat ca deținut politic (1962–1964); stabilit în SUA din 1984; a colaborat la publicațiile newyorkeze Universul, Micromagazin, Lumea liberă, fiind unul dintre fondatorii celui mai citit ziar din exilul românesc, Lumea Liberă Românească

2011 – A încetat din viață Virgil Preda (2 septembrie, 1923, București – 23 october, 2011, București)

Pictor, personalitate de prim rang a artei plastice românești, întreaga sa operă, desen, pictură, colaj, poartă în ea vocația lirică a picturalului

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „23 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: