Istoria României România frumoasă Today's Memory

24 octombrie în istoria românilor

Foto: S-a inaugurat traseul Piaţa Unirii–Pipera al metroului bucureștean


 1818 – S-a născut Dimitrie Gusti

24 octombrie 1818, Iași – 25 martie 1887, Iași

Poet, traducător de fabule, autor de manuale didactice și om politic. A studiat la Academia Mihăileană și la Conservatorul din Iași, absolvit în 1839. A fost unul dintre primii actori moldoveni, dar a renunţat la actorie și a intrat ca amploiat la Divanul Domnesc. A fost apoi profesor de geografie, retorică și filosofie la mai multe școli din Iași (la Academia Mihăileană, 1845), inspector în administraţia școlilor, director la Departamentul I al școlilor din Ministerul Cultelor și Instrucţiunii Publice. S-a manifestat ca militant prounionist, fiind numit primul primar al orașului Iași. În plan politic, a fost de doctrină liberală. A îndeplinit funcţia de ministru al cultelor și instrucţiunii în două guverne consecutive, a fost ales deputat și senator liberal, în mai multe rânduri a deţinut funcţia de primar al orașului Iași. În paralel cu activitatea politică, a scris versuri și proză, cronici teatrale și a efectuat traduceri. A mai fost publicist și editor, precum și proprietar de tipografie

1853 – S-a născut Pimen (Petre) Georgescu

24 octombrie 1853, Proviţa de Sus, Prahova – 12 noiembrie1934, București

Mitropolit al Moldovei, membru de onoare (din 1918) al Academiei Române. După finalizarea stagiului inferior de la Seminarul Central din București, în anul 1874, tânărul Petre Georgescu și-a întemeiat o familie fiind numit diacon la Bisericia Sf. Vasile din Ploiești. După numai un an și ceva a rămas văduv, cu un copil. Și-a continuat cursurile teologice cu sprijinul material și moral al mitropolitului Calinic Miclescu de la București. A devenit diacon la Catedrala mitropolitană, a urmat apoi Facultatea de Teologie din Cernăuţi. Reîntors la București, mitropolitul Calinic l-a numit predicator, calitate în care tânărul teolog a fost apreciat atât de oamenii Bisericii, cât și de responsabili din stat. A intrat în cinul călugăresc la Mănăstirea Căldărușani, în 1886 fiind hirotonit ieromonah de mitropolitul Iosif Gheorghian, care ulterior i-a oferit rangul de arhimandrit. A fost printre primii profesori ai Facultăţii de Teologie din București, unde a predat apologetica creștină, teologia dogmatică și simbolica, apoi directorul Seminarului Central din București, arhiereu-vicar, cu titlul de Piteșteanu, în final mitropolit al Moldovei

1854 – A încetat din viaţă Barbu Iscovescu (24 noiembrie 1816, București, Ţara Românească – 24 octombrie 1854, Constantinopol, Imperiul Otoman)

Pictor și revoluţionar, a realizat în perioada 1848–1854 portretele fruntașilor revoluţiei: Avram Iancu, Ioan Buteanu, Simion Balintu, Petru Dobra

1894 – A încetat din viaţă Gheorghe Tăttărescu (31 octombrie 1820, Focșani – 24 octombrie 1894, București)

Pictor, pionier al neoclasicismului în pictura românească, participant la revoluţia de la 1848, idealul eliberării naţionale și al edificării unei Românii moderne fiinde transpus în compoziţii alegorice cu subiect revoluţionar, patriotic, sau istoric

1918 – Demisia Guvernului Alexandru Marghiloman

Consiliu de miniștri conservator care a guvernat între 5 martie 1918–24 octombrie 1918. Conservator și germanofil, Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru în preajma Primului Război Mondial, într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată de principalul aliat din zonă, Rusia bolșevică, România a trebuit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale. A fost un guvern de sacrificiu, Marghiloman și-a asumat responsabilitatea încheierii unei păci separate rușinoase pentru România, dar care a salvat ţara de la ocuparea totală a teritoriului său. În timp ce la București se purtau tratative dificile pentru încheierea armistiţiului, primul ministru a fost martorul primei etape din procesul de făurire a României Mari. După ce Sfatul aceasteia a votat Unirea Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii și a acţionat pentru recunoașterea acesteia. Deși semnarea armistiţiului din aprilie a permis ţării noastre să nu fie ocupată de Puterile Centrale, Alexandru Marghiloman a avut foarte mult de suferit de pe urma deciziei sale. Din acel moment și până la decesul său, va fi considerat de opinia publică un adevărat trădător de ţară.

1918 – S-a format Guvernul Constantin Coandă

Consiliu de miniștri de uniune naţională, prezidat de generalul Constantin Coandă care a guvernat între 24 octombrie 1918–29 noiembrie 1918

1918 – Mesajul secretarului de stat american Robert Lansing adresat românilor

În mai 1917, cu aprobarea guvernului român, având scrisori de prezentare de la reprezentantul diplomatic al SUA în Regatul României și beneficiind de sprijin diplomatic francez, doi refugiaţi transilvăneni, preotul greco-catolic Vasile Lucaciu și locotenentul Vasile Stoica, au plecat de la Iași către Statele Unite pe un traseu complicat care a traversat Rusia, Siberia și Japonia. Obiectivul acestei misiuni neoficiale transilvănene era să încurajeze acţiunile româno-americane în favoarea unităţii naţionale și să atragă sprijinul oficial al SUA în această privinţă. Prima întâlnire a misiunii românești a avut loc la 2 iulie 1917, la Departamentul de Stat, unde au fost primiţi de Secretarul de Stat Robert Lansing. La 24 octombrie/6 noiembrie 1918, secretarul de stat al SUA, Robert Lansing, publica mesajul său în care, între altele, se afirma că „Statele Unite se interesează de aspiraţiile poporului român, atât ale aceluia din exterior, cât și ale aceluia din limitele regatului. Guvernul Statelor Unite simpatizează profund aceste idei și nu va neglija de a-și exercita influenţa la un moment oportun, astfel ca justele drepturi politice și teritoriale ale poporului român să fie obţinute și asigurate împotriva oricărei agresiuni străine

1920 – A încetat din viaţă Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei (17 octombrie 1853, Tsarskoye Selo, Pushkin, Russia – 24 octombrie 1920, Zürich, Switzerland)

Mai târziu, Ducesă de Edinburgh și Ducesă de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mama reginei Maria a României

1921 – S-a născut Veronica Porumbacu

Veronica Schwefelberg; 24 octombrie 1921, București – 4 martie 1977, București

Poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii și traducătoare. A urmat cursurile Colegiului pentru Studenţii Evrei (1943–1944) și a luat licenţa în filozofie în 1946. a colaborat la săptămânalul Contemporanul, a fost redactor la Radio, redactor șef adjunct la Viaţa românească, redactor la Gazeta literară, șef de secţie la Uniunea Scriitorilor. În 1947 a debutat cu placheta de versuri Visele Babei Dochia și în același an ca prozatoare, cu volumul de schiţe La capătul lui 38. Alte scrieri ale sale: Anii aceștia, Mărturii, Prietenii mei, Întreg și parte, Dimineţile simple, Memoria cuvintelor, Drumuri și zile

Veronica Porumbacu – Vor trece ani

1923 – S-a născut Gheorghe Aldea–Serai

24 octombrie 1923, Saraiu, Constanţa – 9 octombrie 2016, Constanţa

Sculptor și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din 1968. A urmat Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale (1957–1963), Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, având ca profesori pe Andrei Sobotka, Boris Caragea, Costin Ioanid, Gheorghe Ghiţescu. A devenit Doctor în Istoria Artei, cu lucrarea Sculptura populară românească. A fost cercetător știinţific la Institutul de Istoria Artei și la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologie al CCES. A început activitatea expoziţională în 1964, la Expoziţia 100 de ani de la întemeierea învăţământului artistic în România, București. A fost Decorat cu cinci medalii, pentru participarea la războiul antihitlerist și merite în activitatea obștească

1933 – S-a născut Draga Olteanu-Matei

24 octombrie 1933, București

Apreciată actriţă de teatru, film, radio și televiziune. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1956 iar în luna septembrie a aceluiași an a debutat în piesa Ziariștii de Alexandru Mirodan. De-a lungul carierei sale a jucat în diferite piese de teatru: Coana Chiriţa după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii: Coana Chiriţa (1986) și Chiriţa la Iași (1987), Gaiţele de Kiritescu, Căruţa cu paie de Mircea Ștefanescu, Hagi Tudose de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Domnișoara Nastasia de G.M. Zamfirescu, Pisica în noaptea de Anul Nou de D.R. Popescu, Autorul e în sală de Ion Băieșu etc. Pe scena Teatrului Naţional a jucat în Azilul de noapte de Maxim Gorki, Crimă pentru pământ, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Sararu. Reprezentantă a generaţiei de aur a teatrului românesc, în peste 50 piese de teatru, a jucat în 90 de filme, dintre care: Un surâs în plină vară, Răzbunarea haiducilor, Bariera, Ilustrate cu flori de câmp, Iarna bobocilor, Nea Mărin Miliardar, Buletin de București, Cucoana Chiriţa, Conu Leonida fata cu reactiunea, etc. și 100 roluri în televiziune

Patima (1975)

1933 – S-a născut Andrei Andrieș

24 octombrie 1933, Chișinău, Regatul României – 4 iulie 2012, Chișinău, Moldova

Fizician din Republica Moldova, membru titular (din 1984) al Academiei de Știinţe a Moldovei, membru de onoare (din 1991) al Academiei Române. Membru PCUS, secretar al organizaţiei de partid a Academiei de știinţe din RSSM în perioada sovietică. Între anii 1984–1989 a îndeplinit funcţia de secretar știinţific general și apoi în perioada 9 noiembrie 1989–5 februarie 2004 pe cea de președinte al Academiei de Știinţe a Moldovei

1940 – S-a născut Valentina Boștină

24 octombrie 1940, Oradea – 19 octombrie1994, București

Sculptoriţă, considerată una dintre cele mai importante reprezentante ale sculpturii monumentale și de for public. A urmat Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Secţia pedagogie Plastică figurativă în piatră și bronz, la clasa profesorului Constantin Baraschi, pe care-l termină în anul 1956. A debutat la București în 1961 într-o expoziţie colectivă de portrete. În 1968 a urmat studii în Ungaria. A participat la expoziţii colective și anuale de stat, a luat parte la o mulţime de simpozioane de sculptură în România, Austia și Germania. Notorietatea i-a venit în anul 1968, cînd a organizat o expoziţie personală la Casa Ziariștilor din București, iar scriitorul și ziaristul Marcel Moreau i-a comentat această expoziţie în paginile publicaţiei Le Figaro. A creat obiecte de artă decorativă din metal, piatră și ceramică: Străbunul, Oul dogmatic, Geneza, Dragoș Vodă.

Biografie ilustrată: http://www.sculpture.ro/fisa.php?id=89

1940 – S-a născut Eugen Cucerzan

24 octombrie 1940, Târnăveni, Mureș

Eseist, istoric al filosofiei, istoric literar. A fost licenţiat în Filozofie al Universităţii „Babeș-Bolyai” Cluj (1963) și doctor în filozofie în 1978. A fost profesor de filosofie la USAMV Cluj Napoca și, ca asociat, profesor de Istoria terminologiei filosofice românești și Filosofia limbajului la UBB Cluj Napoca. A debutat cu eseul Omul, ideal și realitate în revista Ramuri (1967). Cercetător la Sectorul de Filosofie al Academiei Române, Filiala Cluj, a fost membru în Uniunea Scriitorilor din România. Dintre cărţile sale: Elemente de logică, Atomii și vidul, Repere în sociologia rurală, Flacăra de veghe, Întâlnire în fa diez minor

1945 – S-a născut Tia Șerbănescu

Ecaterina Teodorescu; 24 octombrie 1945, Sărăţeni, Ialomiţa

Prozatoare și ziaristă. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universităţii din București în 1968. În același an a primit repartiţie la ziarul România liberă, unde a lucrat iniţial la Secţia externe, apoi la Secţia cultură. A lucrat la Cotidianul, Curentul, Clipa. A primit Premiul pentru jurnalism Flacăra, Premiul „Pamfil Șeicaru”. Din scrierile sale: Balada celor rău iubiţi, Mai multe inele, Muntele de pietate, Cumpărătorii, Femeia din fotografie.

1946 – S-a născut Anda Călugăreanu

24 octombrie 1946, București – 15 august 1992, București

Actriţă și interpretă de muzică ușoară și folk. Prima apariţie mai importantă a fost cu formaţia Sincron, în anul 1965. A colaborat ani de-a rândul la Cenaclul Flacăra. A fost foarte cunoscută pentru activitatea sa la televiziune. O perioadă destul de îndelungată a format, împreună cu actorii Dan Tufaru, cu care a și fost căsătorită, și Florian Pittiș, un trio muzical-cupletistic, care, în regia lui Alexandru Bocăneţ, a fost unul dintre punctele de atracţie ale spectacolelor de estradă ale Televiziunii. Au rămas celebre cupletele sale alături de Toma Caragiu. A luat parte la numeroase festivaluri și turnee în ţară și peste hotare. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediţia a II-a (1969), unde a luat menţiune. A jucat și în filme: Bietul Ioanide, Vânătoarea de vulpi, Secretul lui Nemesis, O zi la București

Pomul care face ciori

1949 – A încetat din viaţă Nicodim Ganea (14 iunie 1878, Bistra, jud. Alba – 24 octombrie 1949, Bistra, judeţul Alba)

Compozitor, dirijor și om de cultură, dirijor al corului Societăţii Academice „Petru Maior” din Budapesta, a compus muzică de teatru, muzică vocal-simfonică și muzică corală, a scris piese de teatru, poezie și texte pentru muzică, ș.a.

1958 – S-a născut Magda Catone

24 octombrie 1958, București

Actriţă de teatru și film. A absolvit Academia de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1982, la clasa profesorilor Amza Pellea și Ion Cojar. După terminarea facultăţii a fost repartizată la Petroșani, la Teatrul de Stat, acolo unde l-a cunoscut pe soţul său de mai târziu, Șerban Ionescu, actor de teatru și film, la rândul lui. Și-a făcut debutul în film în anul 1981, când încă era în facultate, în pelicula lui Lucian Pintilie, De ce trag clopotele Mitică?. A jucat la Teatrul de Comedie din București. Printre premiile câștigate se numără Premiul de interpretare la Festivalul de teatru de la Brașov din 1983 și Premiul special al juriului la Festivalul de Teatru de la Costinești din 1984. Dintre filmele în care a jucat: Imposibila iubire, Salutări de la Agigea, Flăcări pe comori, De ce are vulpea coadă?, Telefonul, Divorţ… din dragoste, Dragoste și apă caldă, Balanţa, Une mere comme on n’en fait plus, Zapping, Milionari de weekend

Dragoste și apă caldă (1992)

1964 – Compania 258 Cercetare din garnizoana Iași se transformă în Batalionul 161 Cercetare, cu reședinţa la Vaslui

Prin Ordinul Ministrului Forţelor Armate, la data înfiinţării unitatea fiind constituită din comanda batalionului și statul major, aparatul politic, serviciul tehnic, spatele batalionului și serviciul financiar, subunitatea de asigurare de luptă (plutonul transmisiuni), subunităţile de luptă cu o companie de cercetare pe tancuri, o companie de cercetare pe transportoare blindate, o companie de cercetare în adâncime și subunităţi și formaţiuni de spate, potrivit volumului menţionat anterior

1972 – S-a născut Ruxandra Dragomir

24 octombrie 1972, Pitești

Fostă jucătoare de tenis, a câștigat 9 turnee de tenis la simplu (1990–2001). La data de 15 august 1997 a ocupat locul 15 pe lista celor mai buni jucători de tenis din lume. A fost președintă a Federaţiei Române de Tenis

1983 – A încetat din viaţă Elie Carafoli (15 septembrie 1901, Veria, Grecia – 24 octombrie 1983, București)

Inginer, constructor de avioane, creatorul școlii românesti de aerodinamică, membru titular al Academiei Române

1987 – S-a inaugurat traseul Piaţa Unirii–Pipera al metroului bucureștean

Ultimele două tronsoane ale Magistralei II, cuprinse între staţiile Piaţa Unirii și Pipera, în lungime de 8,5 km, cu 5 staţii au fost date in exploatare, cu o întârziere de câteva luni faţă de termenul planificat. Ulterior, a fost adăugată staţia Piaţa Romană

1996 – A încetat din viaţă Romica Puceanu (19 ianuarie 1927, București – 24 octombrie 1996, București)

Solistă de muzică lăutărească ţigănească, supranumită regina cântecului lăutăresc, apreciată pentru vocea ei unică și pentru temele cântecelor sale

2013 – A încetat din viaţă Ilarie Hinoveanu (27 septembrie 1934, Vânjuleţ, Mehedinţi – 24 octombrie 2013, Craiova)

Poet și jurnalist cultural, unul dintre fondatorii Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „24 octombrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: