Istoria României România frumoasă

2 Noiembrie în istoria românilor

Foto: Primele alegeri parlamentare în România Mare


1659 – S-a încheiat domnia lui Gheorghe Ghica în Moldova

Gheorghe Ghica (3 martie 1600–2 noiembrie 1664, Constantinopole), a fost domn al Moldovei între 3/13 martie 1658–2 noiembrie 1659 și al Țării Românești între 20 noiembrie 1659–1 septembrie 1660. Este fondatorul familiei Ghica; a venit în Moldova înaintea domniei lui Vasile Lupu, ocupându-se cu negoțul, a fost adus la curte, devenind Vornicul cel Mare al Țării de Jos și în fine, a fost trimis Capuchehaia – reprezentantul permanent al domnitorilor Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan la Constantinopol. La mazilirea lui Gheorghe Ștefan, i s-a acordat domnia Moldovei. La încheierea domniei din Moldova a fost numit domn în Țara Românească

1765 – Împărăteasa Maria Tereza a Austriei a ridicat Transilvania la statutul de Mare Principat

În urma insistențelor Dietei transilvane dominate de nobili maghiari, titlul de Principat al Transilvaniei a fost transformat în Marele Principat al Transilvaniei, printr-o diplomă a Curții din Viena. Decretul, semnat de împărăteasa Maria Tereza la 2 noiembrie 1765, recunoștea contribuția provinciei la lupta „Creștinătății împotriva turcilor” și se stipula explicit că Transilvania „nu este supusă niciunui alt regat sau altei stăpâniri”, aluzie evidentă la pretențiile unor nobili maghiari, ci „este cârmuită de propriile sale legi, magistrate și instituții și administrată de guvernatorul și consiliul provincial sub supravegherea noastră, din care pricină, ca să nu lipsească acestui Principat nimic din strălucirea și magnificența de care se bucură alte provincii de sub stăpânirea noastră”. În toată această perioadă, însă autonomia principatului s-a diminuat, iar Dieta nu mai era decât o cameră de înregistrare a deciziilor imperiale

1784 – Răscoala țărănească condusă de Horea, Cloșca și Crișan

În ziua de 2 noiembrie, Crișan a adunat iobagii răsculați în afara satului Curechiu, încercând să îi convingă să continue drumul spre Alba Iulia. Țăranii, speriați de intervenția trimișilor nobilimii, se temeau că, mergând la Alba Iulia, le vor fi atacate familiile rămase acasă. Adunarea țăranilor s-a mutat la biserica din sat, unde până la urmă Crișan a reușit să îi convingă să atace nobilimea. Mulțimea iobagilor s-a îndreptat spre Crișcior, unde a sosit înainte de vremea amiezii. Aici a avut loc primul atac, fiind uciși aproape toți nobilii întâlniți în cale, iar clădirile care le aparțineau fiind devastate și jefuite. Familia nobiliară Kristyori, cea mai afectată de atac, avea origini românești, dar se maghiarizase în decursul timpului. În jurul orei 15, în aceeași zi, iobagii au atacat orașul Brad, unde, după ce au ucis o parte din nobilii care opuneau rezistență, au distrus toate bunurile nobiliare găsite. De la Brad oastea răsculaților s-a împărțit în două, o parte plecând spre Ribița, alta spre Mihăileni

1816 – A încetat din viață Gheorghe Șincai (28 februarie 1754, Râciu, Mureș – 2/24 noiembrie 1816, Svinia, Slovacia)

Istoric, filolog, traducător, poet, reprezentant al Școlii Ardelene; spirit iluminist, cu o contribuție fundamentală în răspîndirea culturii în mediul rural din Transilvania; a elaborat alături de Samuil Micu prima gramatică tiparită a limbii române

1846 – A început turneul lui Franz Liszt în țările române

A început în Banat, la Timișoara. În sala festivă a Palatului Municipal, pe 2 noiembrie, pianistul a interpretat următoarele bucăți muzicale: Andante din Lucia din Lamermoor (Donizetti-Liszt), Fantezie din opera Norma (Bellini-Liszt), Andante cu variațiuni de Ludwig van Beethoven, Ave Maria și Regele ielelor de Franz Schubert, Fantezie pe cântece maghiare de Franz Liszt și Marșul lui Rákóczy, în prelucrarea sa. A urmat un al doilea recital, în 4 noiembrie, tot la Timișoara, iar repertoriul abordat a cuprins lucrările: Uvertura la opera Wilhelm Tell, de Gioacchino Rossini, Păstrăvul, de Franz Schubert, Hexameron, de Franz Liszt, Variații de bravură pe o temă din Puritanii de Vicenzo Bellini, o mazurcă și o poloneză de Frédéric Chopin, Fantezie pe cântece maghiare de Franz Liszt și, la final, Marșul lui Rákóczy. Succesul a fost deplin. Liszt a primit nenumărate buchete de flori, o cunună din lauri dar și poezii tipărite

Franz Liszt – Hungarian Fantasy

1854 – A încetat din viață Anton Pann (Antonie Pantoleon Petrov; cca 1796–1798, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria – 2 noiembrie 1854, București)

Poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist, autorul muzicii imnului național al României

1864 – Inaugurarea Școlii Naționale de Arte Frumoase din București

Înființată la 5 octombrie 1864 prin decretul dat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și ca urmare a demersurilor făcute de pictorii Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu, școala a fost inaugurată la 2 noiembrie. Așa o importanță i s-a acordat inaugurării Școlii Naționale de Arte Frumoase, încât ea a fost cinstită cu fanfară și gardă de onoare

1872 – S-a născut Cincinat Pavelescu

20 octombrie/2 noiembrie 1872, București – 30 noiembrie 1934, Brașov

Poet și epigramist, autor de romanțe, lieduri, cantilene, serenade și madrigaluri. A debutat în Biblioteca familiei cu poezia Visuri triste, semnată P.C. de la Milcov (1891). A urmat, în perioada 1891–1895, Facultatea de Drept a Universității din București și cursuri la Sorbona, în vederea pregătirii pentru elaborarea tezei de doctorat, care va fi susținută la București în 1897 cu teza: Despre agenții diplomatici. În 1892 a publicat poezia Fecioara, în Literatorul, revistă literară, înființată de Alexandru Macedonski, devenind din 1893 codirector, alături de Macedonski și principesa Maria D. Ghica. A început cariera juridică în 1899, ca ajutor de judecător la Plăinești (azi Dumbrăveni, Vrancea), judecător supleant la Tribunalul Neamț și la Râmnicu-Sărat, Snagov, Ocolul VI București, apoi judecător în comuna urbană Corabia, Romanați, judecător și consilier la Curțile de Apel din Chișinău și Brașov. A fost prim-redactor al revistei Convorbiri critice. În perioada războiului a ajuns la Paris, unde a editat Le courier franco-roumain, politique, économique et littéraire. În 1911 a publicat unicul său volum de Poezii, iar în 1925, un volum de Epigrame. Critica literară l-a socotit, în unanimitate, „maestru al epigramei românești”. A fost distins cu Premiul Național pentru poezie (1927)

1873 – S-a născut Dimitrie Paciurea

2 noiembrie 1873, București – 14 iulie 1932, București

Sculptor, membru post-mortem (din 2012) al Academiei Române. A studiat la Școala de Arte și Meserii, secția Mecanică, apoi Sculptură (1890–1894), avându-l ca profesor pe sculptorul Wladimir Hegel, care i-a insuflat cultul pentru formă, și care l-a sprijinit să își continue studiile la Paris (1896–1900). A studiat la Școala de Arte Decorative și Industriale din Paris, la Școala de Belle-Arte în atelierele lui Gabriel Thomas și Jean-Antoine Injalbert, în cadrul Academiei Julian, în atelierele lui William Bouguereau și Gabriel Ferrier. A debutat în 1894 la Expoziția artiștilor în viață, fiind apoi prezent la Saloanele Oficiale, la manifestările Cercului artistic și ale Tinerimii artistice, se află printre membrii fondatori ai Societății Arta română (1919). Stilul său simbolic și reprezentațional contrastează puternic cu stilul simplificat până la esența pură al contemporanului și conaționalului său Constantin Brâncuși. A creat lucrări monumentale: Omul primitiv, Gigantul, Sfinxul, Zeul Pan, sculptură: Christ încoronat cu spini, seria Himere, portrete, compoziții: Fata cu ulciorul

Biografie ilustrată: http://www.sculpture.ro/fisa.php?id=634

1882 – S-a născut Ioan Flueraș

2 noiembrie 1882, Chereluș, comitatul Arad – 7 iunie 1953, închisoarea Gherla

Rotar, publicist, fruntaș social-democrat din Arad, Vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Primii patru ani de școală i-a urmat la școala confesională română unită din Chereluș. Din lipsa mijloacelor materiale, părinții l-au dat ucenic la un meșter din Pâncota. În anul 1901 a absolvit examenul de calfă, fapt care i-a dat dreptul de a se angaja ca lucrător calificat. Tot atunci s-a înscris în Partidul Social Democrat, în rândurile căruia a activat până la moarte. A trăit între anii 1903–1918 la Budapesta. Între 1918–1920 a fost membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei și Banatului, în care a deținut portofoliul sănătății. A redactat ziarul Tribuna Socialistă. Neînțelegându-se cu socialiștii din Vechiul Regat, a fost ales deputat la alegerile din 1928 pe listele Partidului Național Țărănesc. A fost președinte al Confederației Generale a Muncii între 1926–1938, când sindicatele au fost interzise în România. A fost arestat de autoritățile comuniste în iunie 1948 și condamnat la 15 ani temniță grea pentru crimă de înaltă trădare. A fost omorât în închisoarea din Gherla în 1953 de către alți deținuți

1902 – A luat ființă prima societate fraternală românească din America

Societățile fraternale ale românilor din America (borturi) s-au întemeiat folosind experiența adusă de acasă, a societăților civile, alternative, românești din Banat, Ardeal și Bucovina și utilizând ca model practic organizațiile fraternale, religioase ori seculare întemeiate de grupuri etnice ajunse în America înaintea românilor. Astfel, prima societate fraternală a românilor-americani a fost înființată la 2 noiembrie 1902, Carpatina din Cleveland, Ohio. A fost urmată de multe altele, ca Vulturul din Homstead, Pennsylvania, Deșteaptă-te Române din Detroit

1908 – S-a născut Dimitrie Berea

2 noiembrie 1908, Bacău – 14 ianuarie 1975, Paris

Pictor român, stabilit în Franța. A studiat la Facultatea de Arhitectură din București, unde, împreună cu profesorul Theodorescu-Sion și un coleg și prieten, a fondat o academie de pictură nonconformistă Ileana, care a ajutat la dezvoltarea tinerilor talentați. A devenit în anii ’30 cel mai promițător tânăr artist plastic al României și s-a remarcat ulterior ca portretist. A fost invitat de guvernul italian să se înscrie la Academia Regală de Arte Frumoase din Roma, timp în care a expus, a călătorit la Paris. În anii ’50 a devenit cetățean francez, în anii ’60, călătorind des la New York, a devenit pictor oficial al vedetelor de la Hollywood și a fost căutat de capete încoronate și de alte oficialități, de oameni politici la modă sau de scriitori de succes

Dimitrie Berea, celebrul pictor uitat de România

1912 – S-a înființat Comisia de atletism, alergări pe jos și concursuri

Parte din Federația Română a Societăților Sportive, precursoarea Federației Române de Atletism de azi

1916 – Trupele Puterilor Centrale au ocupat orașul Târgu Jiu

În timpul celei de A doua bătălii de la Târgu Jiu, în seara zilei de 1/14 noiembrie, apărarea forțelor române a fost ruptă, iar a doua zi forțele germane au ocupat orașul Târgu Jiu (29 octombrie/11 noiembrie–4 noiembrie/17 noiembrie). Inamicul a pătruns în Câmpia Olteniei

1916 – A încetat din viață Mircea, Principe al României (13 ianuarie 1913, București – 2 noiembrie 1916, Buftea)

Cel de-al treilea băiat și cel mai mic copil al Reginei Maria și al Regelui Ferdinand. A murit de febră tifoidă, în plin Prim Război Mondial, în timp ce în apropierea Bucureștiului se dădeau lupte, iar trupele inamice se apropiau de oraș

1918 – Consiliul Național Român Central și-a început activitatea la Arad

Consiliul s-a întrunit în 20 octombrie/2 noiembrie în casa lui Ștefan Cicio Pop, care a fost numit președintele consiliului. De la această dată, consiliul a început formarea organizațiilor teritoriale, comitatense, cercuale și comunale, prin intermediul cărora consiliul nu doar a orientat, ci a condus efectiv viața politică din Transilvania

1919 – Alegerile parlamentare pentru primul Parlament al României Mari

S-au desfășurat între 2–4 noiembrie pentru Adunarea Deputaților și 7–9 noiembrie pentru Senat, fiind pentru prima dată când cetățenii din toate provinciile românești au ales un singur Parlament al României. Alegerile din 1919 s-au desfășurat în baza a trei legi electorale. Prima, publicată în 16 mai 1918, a înlocuit principiul votului censitar cu cel al votului universal. Primul articol al legii spunea că „toți cetățenii români majori vor alege prin vot obștesc obligatoriu, egal, direct și secret“. Trebuie să subliniem că dreptul la vot îl aveau doar bărbații, femeile fiind exceptate de la exercitarea acestui drept. Absența la vot era sancționată cu o amendă între 20–500 de lei. Legea fiind valabilă doar în Vechiul Regat și în Basarabia, în august 1919 s-a publicat câte o lege electorală pentru Transilvania, respectiv Bucovina, care impuneau scrutinul majoritar

1920 – A fost înființată Societatea Compozitorilor Români

La sediul Conservatorului bucureștean, s-a materializat inițiativa creării unui organism profesional care să apere și să garanteze prioritățile fundamentale ale creatorilor de muzică, Societatea Compozitorilor Români. Între cei care au semnat actul de naștere al nou fondatei organizații se numărau: Ion Nonna Otescu, Alfred Alessandrescu, Constantin Brăiloiu, Dumitru Georgescu-Kiriac, Mihail Jora, Filip Lazăr, Dimitrie Cuclin, Constantin Nottara, Mihail Andricu, Theodor Rogalski. Nefiind prezenți în Capitală, transilvănenii Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu și Ion Vidu au comunicat în scris acceptul integrării lor, iar George Enescu – aflat în străinătate, dar fiind la curent și sprijinind proiectul și demersul constituirii, a anunțat acceptul său de a deveni președintele Societății. Acum, Uniunea Compozitorilor Români

1929 – În București s-a generalizat tramvaiul electric, renunțîndu-se la cel cu cai

La 9 decembrie 1894 s-a dat în folosință în Capitală primul tramvai electric, între Obor și Cotroceni. Prima linie a purtat numărul 14, pentru că până la data respectivă, funcționau deja 13 linii de tramvaie cu cai. S-a adoptat extinderea liniilor de tracțiune electrică, o vreme au circulat și tramvaie cu cai și electrice, iar în 1929 încetează circulația tramvaielor cu cai. De pe urma lui, n-au mai rămas decât câteva șine, pe străzile Ion Ghica și Smârdan. După 1944, au dispărut și acestea. Se crede că ar fi fost predate aliaților sovietici ca fier vechi, în cadrul despăgubirilor de război

1955 – S-a născut Răzvan Ionescu

2 noiembrie 1955, București

Actor de teatru, teolog, scriitor și profesor universitar. Este licențiat în teologie și teatru. A jucat pe scenă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” și Teatrul Național din București, jucând în: Îmblânzirea scorpiei, Menajeria de sticlă, Dimineața pierdută, Câinele grădinarului, Anton Pann. A apărut în filmul Doi haiduci și o crâsmariță. Scriitor, a publicat: Timpul omului din eternitatea Domnului, România și Julieta la fix, Când sfinții mergeau la teatru. A primit Marele premiu de interpretare cu recitalul de poezie și chitară clasică Rime de mătase la prima ediție a Galei tânărului actor, Costinești, 1983, Premiul de Interpretare pentru cel mai bun rol masculin la Festivalul de Teatru „Lucian Blaga” 1995

Doi haiduci și o crâsmariță

1941 – Postul Radio Iași a emis pentru prima oară, sub numele Radio Moldova

Ocupația sovietică a Basarabiei din iunie 1940, a însemnat închiderea postului Radio Basarabia. Personalul și arhiva au fost retrase la Huși, dar nu și emițătorul de 20 kw. Cadavrele angajaților de la emițător au fost găsite într-un puț părăsit din curtea postului, iar clădirea, cu tot ce se afla în ea, a fost aruncată în aer. În 1941, inginerul Emil Petrașcu, alături de jurnalistul Alexandru Hodoș – fost director adjunct de programe la Radiodifuziune, a propus instalarea la Iași a postului de 5 kW, produs de firma italiană Magnetti Marelli. La 2 noiembrie, într-o zi de duminică, răsunau – pentru prima dată în eter – cuvintele „Aici Radio Moldova”, pe lungimea de 259 de metri, aceste prime cuvinte fiind rostite de crainicul Petre P. Andrei

1998 – A încetat din viață Ștefan Pascu (14 mai 1914, Apahida, Comitatul Cluj – 2 noiembrie 1998, Cluj-Napoca)

Istoric, membru titular al Academiei Române, membru supleant al CC al PCR

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei

0 comentarii la „2 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: