Istoria României România frumoasă Today's Memory

3 Noiembrie în istoria românilor

Foto: A fost fondat în București Muzeul de Istorie Naturală și Antichități


1784 – Răscoala țărănească condusă de Horea, Cloșca și Crișan:

Nobilii din satul Ribița au fost atacați dis-de-dimineață. Aceștia au opus rezistență, ucigând nouă țărani. După ce rezistența nobililor a fost înfrântă, o parte dintre ei au fost uciși, iar bunurile lor distruse sau jefuite. Una dintre cele mai afectate familii nobiliare a fost familia Ribitzei, care avea rădăcini românești, dar în timp se maghiarizase. În aceeași zi au fost atacați nobilii din satul Mihăileni, câțiva dintre ei uciși, iar averile lor jefuite sau distruse. În cursul zilei s-au ridicat și țăranii români din satele Hărțăgani și Săliște cu scopul de a ataca curțile generalului conte Francisc Gyulay din satul Trestia. Întorși din drum de un ștempar care le spusese că în sat sunt numai bunuri imperiale, pe care să nu le prade, țăranii au fost readuși la Trestia de doi iobagi români ai generalului și toate averile nobiliare au fost jefuite sau distruse. Iobagii din satul Trestia au continuat jaful și a doua zi, cei din cele două sate vecine întorcându-se acasă după prima zi. Provizorul generalului a fost ucis la Lunca, iar bunurile generalului din același sat, plus cele din Luncoi și Biscaria au fost nimicite

1834 – A fost fondat în București Muzeul de Istorie Naturală și Antichități

Muzeul a fost înființat la Porunca domnească a lui Alexandru Dimitrie Ghica Voievod dată prin actul 142/3 noiembrie 1834 către Eforia Școalelor, pe baza proiectului redactat de donatorul colecțiilor, Marele vornic Mihalache Ghica. Astăzi, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Actuala clădire, care adăpostește colecțiile muzeului, a fost inaugurată în prezența Regelui Carol I, la 24 mai 1908

 

1860 – Deschiderea oficială a cursurilor la Gimnaziul „Matei Basarab” din București

În 25 noiembrie 1859, Alexandru Ioan Cuza a emis Decretul Domnesc nr. 158, de „înființare a Gimnaziului „Matei Basarab”, ce poartă numele domnitorului ocrotitor al culturii și iubitor al artelor, care în afară de multe institute de pietate, a înființat tipografii spre a se tipări cărți în limba română, a scos limba slavonă din biserici și a pus fundamentul culturii limbii naționale”. Deschiderea oficială a cursurilor Gimnaziului „Matei Basarab” a avut loc la 3 noiembrie 1860, în casele lui Ioan Urlățeanu din Calea Craiovei (Rahova)

1863 – A apărut prima revistă umoristică, Aghiuță. Foaie umoristică, satirică și critică

Publicată de B.P. Hasdeu la București, de la 3 noiembrie, săptămânal, duminica, în 8 pagini, iar de la nr. 23, până la nr. 28 (27 aprilie–21 mai 1864), de două ori pe săptămână, joia și duminica, în 4 pagini, tipărită în alfabetul latin. Și-a îndreptat critica împotriva coaliției burghezo-moșierești

1866 – S-a născut Traian Demetrescu-Tradem

Traian Rafael Radu Demetrescu; 3 noiembrie 1866, Craiova – 17 aprilie 1896, București

Poet pre-simbolist și prozator. În ziarele craiovene Alarma, Clopotul i-au apărut primele poezii: Durerei, Victoriei, Plânsul, Domnișoarei V., Poetul (1883), apoi, publicând în Vocea Oltului poezia Ploaie din senin, a fost remarcat de poetul Alexandru Macedonski, care i-a publicat în revista Literatorul câteva poezii, printre care Meditațiune, Bătrânețe, Plânsul fericirii, Nenorocire. Primul volum de versuri, Poesii i-a apărut în 1884, prefața fiind semnată de Alexandru Macedonski. În 1888, împreună cu G.D. Penicioiu, a tipărit Revista Olteană, publicație literară-științifică, modernistă, democratică, în linia Literatorului. Aici poetul a publicat peste 20 de poezii originale, studii critice, trei traduceri de poezie, patru nuvele, portrete literare, cronici teatrale etc. În același an i s-a tipărit și cel de-al treilea volum de versuri, Amurg. Alte volume de versuri: Freamăte, Cartea unei inimi, Sensitive, Priveliști din viață

1892 – S-a născut Maria Antonescu

3 noiembrie 1892, Calafat – 18 octombrie 1964, București

Soția mareșalului Ion Antonescu. A fost căsătorită cu ofițerul de poliție Gheorghe Cimbru; după decesul soțului a plecat la Paris, s-a căsătorit cu omul de afaceri Guillaume Auguste Joseph Pierre Fueller, de care a divorțat (1919–1926). La 29 august 1927, s-a căsătorit, pentru a treia oară, cu colonelul Ion Antonescu. În 1941 a fost numită președintă a Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale. După arestarea mareșalului, a fost arestată în Gorj, deținută în București, trimisă la Moscova, returnată la București, ținută în beciurile Ministerului de Interne, apoi la Malmaison, la închisoarea din str. Uranus, la Jilava și, într-un final, la Mislea. În 1950 a fost judecată și condamnată pentru crime economice în cadrul colaborării sale cu Centrala Evreiască – CE, condusă de Radu Lecca. Din 1955 i-a fost impus domiciliu forțat la Lățești, lângă Bordușani

1900 – A încetat din viață Eufrosina Popescu (20 octombrie 1821, București – 3 noiembrie 1900)

Actriță și cântăreață de renume european, activând atât în teatrul dramatic, cât și în cel liric

 

Ziua Ordinului Bărbăție și Credință

1903 – S-a instituit Medalia pentru bărbăție și credință

Prin Decretul Regal nr. 2.812/3 noiembrie 1903 și modificat prin Înaltul Decret Regal nr. 2.523/12 octombrie 1904 care a fost conferită ofițerilor și agenților de poliție care au dat dovadă de bărbăție și credință în îndeplinirea funcției sau oricărui funcționar public sau persoană particulară care va fi contribuit la menținerea sau restabilirea ordinei și siguranței publice, va fi adus servicii importante poliției, va fi salvat viața sau avutul unei persoane cu pericolul vieții sale, ori va fi săvârșit un act de bărbație sau credință.

 

1903 – S-a născut Marcel Anghelescu

3 noiembrie 1909, Craiova – 22 februarie 1977, București

Celebru actor de teatru și film. A absolvit Conservatorul de Artă Dramatică de la Chișinău în 1933. A jucat roluri de comedie, dramă, roluri de compoziție, cu predilecție comice, pe scena Teatrului Național din Iași și a Teatrului Național din București: Lanțul slăbiciunilor, Pe răspunderea mea, Două lozuri, O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Bădăranii, Steaua fără nume, etc., multe din rolurile de pe scenă ajungând pe marele ecran. A avut peste 50 de apariții în filme și nenumărate la televizune. A fost distins cu titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (1953), cu cel de de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă (1964), Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) și a fost laureat al Premiului de stat

Corigența domnului profesor (1966)

1907 – S-a născut Ștefan Bossun

3 noiembrie 1907, Măceșu de Jos, județul Dolj – 1993

Prozator și publicist. A urmat, cu întreruperi, liceul la Craiova. Din 1925 a fost, pe rând, funcționar la Tribunalul Județean Dolj, bibliotecar la editura și revista Ramuri, secretar al Teatrului Național din Craiova, a condus filiala din Craiova a Uniunii Scriitorilor. A colaborat la ziare și reviste craiovene: Presa Olteniei, Jurnalul, Cugetul românesc, Tribuna Olteniei, Vatra etc. Cele câteva volume de proză: Scrisori din satul meu, Fata din pădure, A fost într-o toamnă, Acolo cântă apele, Zbor în amurg, Poveștile Jiului certifică, prin tematica lor, un scriitor de esență realistă, atras, mai ales, de universul rural

1916 – A început Bătălia de la Târgu Jiu

Bătălia de la Târgu Jiu s-a desfășurat între 3/16 noiembrie–4/17 noiembrie și a avut ca rezultat învingerea forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, în împrejurimile orașului Târgu Jiu, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia s-a desfășurat imediat după cea de-a doua bătălii de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor germane. Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei și Dobrogei

 

Ziua Vânătorilor de Munte

1916 – S-au înființat trupele de Vânători de Munte

Marele Cartier General, prin Ordinul nr. 234/3 noiembrie 1916, a decis transformarea Școlii Militare de Schiori din București în Corpul Vânătorilor de Munte. Organizarea inițială era pe 3 batalioane a câte 3 companii fiecare, cu un efectiv de 2000 de soldați

 

1918 – S-a născut Petru Buzgău

3 noiembrie 1918, Socodor, Arad – 1999, Arad

Pictor și grafician, cu numeroase expoziții de grup și personale. A absolvit Academia de Arte Frumoase, București, promoția 1943, secția Grafică și Pictură. Din 1949, a participat cu regularitate la expozițiile organizate de Filiala UAP, Arad. A fost distins cu Premiul pentru Gravură Muzeul Simu (București, 1943). A participat la numeroase expoziții de grup și personale

Imagine: http://artindex.ro/2013/04/01/buzgau-petre/

1919 – Inaugurarea Universității Naționale a Daciei Superioare din Cluj

Istoricul Vasile Pârvan a susținut lecția inaugurală intitulată sugestiv Datoria vieții noastre, în fața unei audiențe impresionante formate din profesori, studenți, dar și din alți reprezentanți ai elitei românești transilvănene. A adus un omagiu jertfei depuse de tinerii ostași români la înfăptuirea unității naționale a statului, text de mare însemnătate istorico-culturală, pus în circulație autonom, apoi în volumul de autor, nu mai puțin notabil, Idei și forme istorice (1920)

1923 – S-a născut Dan Berindei

3 noiembrie 1923, București

Istoric, membru titular (din 1992) și vicepreședinte (din 2006) al Academiei Române, descendent al voievodului Constantin Brâncoveanu. În 1945 a absolvit secția de Istorie a Universității din București cu calificativul magna cum laude și publicat primul studiu: Revoluția din 1848 în Franța și tinerii români aflați la Paris. A fost cercetător științific la Institutul de Studii și Cercetări Balcanice și la Institutul de Istorie și Filozofie al Academiei Române. După îndepărtarea sa abuzivă din cercetarea științifică (1952–1955), a fost rechemat la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București, fiind succesiv: cercetător, cercetător principal, secretar științific, vicepreședinte al Consiliului științific. În anul 1969 și-a luat doctoratul în istorie cu teza intitulată Orașul București, reședință și capitală a Țării Românești (1459–1862). Din 1990 a fost profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universității din București și profesor la Politehnica din București, unde a predat cursul de Istoria României în context universal și profesor la Universitatea Hyperion. A fost membru în biroul Asociației Internaționale de Istorie Contemporană a Europei, membru titular străin al Academiei Poloneze de Științe și Litere, președinte al Comitetului Național al Istoricilor din România și președinte al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei. Din 2004 este membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române. A publicat peste 500 lucrări științifice, dintre care peste 50 de cărți, în special referitor la istoria politică universală și românească a secolelor XVIII-XX, precum și istoria culturii: Revoluția română din 1821, Societatea românească în vremea lui Carol I, Diplomația românească modernă, Revoluția română din 1848-1849: Considerații și reflecții, Românii și Europa în perioadele premodernă și modernă, etc.

1924 – S-a născut Paul Cornea

3 noiembrie 1923, București – 7 octombrie 2018, București

Istoric, critic și teoretician literar. A urmat Liceul Evreiesc de Băieți Cultura din București, unde l-a avut profesor pe dramaturgul și eseistul Mihail Sebastian. A fost licențiat în Litere și Filosofie al Universității din București, secția Sociologie în 1948. A devenit doctor în filologie în 1971. A deținut funcții importante, înainte de 1990, în Consiliul Culturii, în domeniul cinematografiei, a fost cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. După 1990 a devenit secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, decan al Facultății de Litere (1990–1993). A fost specialist în perioada Preromantismului românesc și a Romantismului, teoretician literar cu interese în zona literaturii comparate și a teoriei literare. Inițiază și conduce (din 1967) seria de Documente și manuscrise literare. Dintre lucrările sale: Studii de literatură română modernă, De la Alecsandrescu la Eminescu, Oamenii începutului de drum, Conceptul de istorie literară în cultura românească, Itinerar printre clasici, Aproapele și departele

1926 – S-a născut Iulian Mihu

3 noiembrie 1926, București – 20 iunie 1999, București

Regizor de film, publicist. A fost absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” (promoția 1955). Primele sale două filme au fost scurtmetraje: La mere (1953), regizat împreună cu colegul său Manole Marcus și Jocurile copilăriei (1955). Primul lungmetraj, Viața nu iartă (1957), era ecranizarea unui roman scris de Alexandru Sahia. Dintre filmele sale: La mere, Poveste sentimentală, Felix și Otilia, Nu filmăm să ne-amuzăm, Alexandra și infernul, Marele singuratic, Lumina palidă a durerii

Marele singuratic (1976)

1928 – Inventatorul Anastase Dragomir a înregistrat, în Franța, o nouă cerere de brevet

Renumit pentru invenția unei versiuni timpurii a unui scaun ejectabil, Anastase Dragomir, împreună cu un alt inventator român, Tănase Dobrescu, a depus cererea de brevetare cu nr. FRD678566 19281103 din 3 noiembrie 1928 cu numele Nouveau systeme de montage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne (Nou sistem de montare al parașutelor la aparate de locomoție aeriană)

1933 – S-a născut Mariana Stoica

3 noiembrie 1933, București – 31 ianuarie 2009, București

Soprană, prim-solistă la Opera Națională Română din Cluj Napoca și a Operei Naționale București, remarcabilă în producțiile wagneriene. Și-a început cariera artistică la Opera Națională Română din Cluj Napoca în anul 1962 ca prim-solistă. Din anul 1968 și până în 1986, soprana a putut fi urmarită în spectacole ale Operei Naționale București. Pe scenele din România, dar și din Europa, a interpretat un repertoriu foarte bogat, jucând în roluri titulare în Lohengrin, Walkiria, Olandezul zburator de Richard Wagner, Othelo, Aida, Bal Mascat de Giuseppe Verdi, Tosca, Manon Lescaut, Turandot de Giacomo Puccini, Carmen de Georges Bizet, Gioconda de A. Ponchielli, etc.

Richard Wagner – Tannhauser Dich teure halle!

1936 – S-a născut Mircea Moldovan

3 noiembrie 1936, Blaj, Alba

Regizor de film apreciat pentru comediile și filmele istorice, dar și documentare. Este licențiat al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București – secția actorie (1959) și regie-film (1968). A fost actor la Teatrul Național din Craiova și la Teatrul de Stat din Sibiu, regizor și director general (1991–1993) al Studiourilor „Sahia”, director general al postului de televiziune Soti (1993–1994), consilier parlamentar, membru și președinte al Consiliului Național al Audiovizualului, CNA. Spectacolele de teatru în regia sa sunt mai puțin numeroase, dar trebuie menționat _Horea,_ montat la Teatrul de Stat din Turda, premiat la Festivalul de Teatru de la Oradea. Filme: Toamna bobocilor, Pintea, Iarna bobocilor, Convoiul, Totul se plătește, Expediția, Ziua cea mai lungă

La rascrucea marilor furtuni (1980)

1936 – A încetat din viață Filip Lazăr (6 mai 1894, Craiova – 3 noiembrie 1936, Paris)

Compozitor și pianist, membru fondator al Societătii Compozitorilor Români, membru fondator și președinte al Societății Muzicale Triton; a compus muzică simfonică, de cameră, de teatru, corală, vocală

1938 – S-a născut Nicolae Dragoș

Nicolae Răcănel; 3 noiembrie 1938, Cleșnești–Glogova, Gorj

Poet, jurnalist și traducător, profesor. A urmat Facultatea de Filologie a Universității din București (luându-și licența în 1960). A fost profesor la Târgu Cărbunești, după care, în 1962, a început o lungă carieră în presă: redactor la Viața studențească, redactor-șef la Scînteia tineretului, Luceafărul, șef de secție la Scînteia, Ordinea. A mai colaborat la România literară, Ramuri, Contemporanul, etc. A debutat cu poezie în Luceafărul (1958) și editorial cu volumul de versuri Moartea Calului Troian (1968). Alte volume: Coloana de-a lungul, Zăpezi fără întoarcere, Scrisoare în sat, Scutier la umbra clipei, Fabule cu sau fără morală, Fântâna din oglinzi

1942 – S-a născut Claudiu Iordache

3 noiembrie 1942, București

Eseist, poet și prozator, deputat, membru al Uniunii Scriitorilor. A studiat la Institutul Politehnic din Timișoara, dar a întrerupt studiile și a absolvit Facultatea de Istorie de la Universitatea Craiova. A lucrat la diverse publicații: Expres, Privirea, Lumea Magazin, Opinii paralele, Curentul, Republica. A participat la Revoluția Română din 1989, fiind membru în Comitetul Revoluționar înființat în balconul Operei din Timișoara, a aderat la Frontul Salvării Naționale, fiind primul președinte al acestuia din județul Timiș și vicepreședinte la nivel național, a fost membru fondator al Frontului Democratic Român, al partidului Convenția Solidarității Sociale, consilier de Stat la Președinția României. Lucrări publicate: Iisus s-a născut la Timișoara, România pierdută, Singur între români, Fata și moartea, Polul de putere, Agonia postdecembristă, Românul frumos. A fost distins cu Medalia Revoluția Română din Decembrie 1989, ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2004), etc.

1943 – S-a născut Alexandru Ecovoiu

3 noiembrie 1943, București

Romancier contemporan. Deși a debutat în anii ’80, a intrat în atenția publicului și a criticii literare abia în 1995, o dată cu publicarea romanului Saludos (Premiul Uniunii Scriitorilor din România 1996, Premiul Revistei Observator–München 1998). Talentul și l-a confirmat prin publicarea romanului Stațiunea (Premiul Academiei Romane 1997). A mai scris: Sigma, Ordinea, După Sodoma

 

1947 – A încetat din viață Alexandru C. Cuza (A.C. Cuza; 8 noiembrie 1857, Iași – 3 noiembrie 1947, Sibiu)

Profesor de economie politică la Universitatea din Iași, om politic, militant antisemit și membru titular al Academiei Române

1948 – Marea Adunare Națională a României a adoptat Decretul nr. 302/3 noiembrie 1948 privind naționalizarea instituțiilor sanitare particulare

Regimul comunist a naționalizat instituțiile medico-sanitare, întreaga asistență medicală trecând în seama statului

1948 – Marea Adunare Națională a României a adoptat Decretul nr. 303/3 noiembrie 1948 privind naționalizarea industriei cinematografice și reglementarea comerțului cu produse cinematografice

Un total de 383 cinematografe și un platou de 200 mp au trecut în proprietatea statului

1956 – A fost deschisă prima stagiune permanentă a Operei de Stat din Iași

Opera de Stat din Iași a fost înființată la 1 ianuarie 1956 și își desfășoară activitatea în clădirea Teatrului Național, construit în 1896, după un proiect al arhitecților austrieci Fellner și Helmer, cei care au proiectat și operele din Viena, Zurich, Odessa, Zagreb, Cluj, etc. Prima sa stagiune a debutat în seara de 3 noiembrie 1956 cu spectacolul Tosca de Giacomo Puccini, sub bagheta dirijorului Radu Botez, regia artistică fiind semnată de Hero Lupescu, iar scenografia de Zoltan Gerzanich. A devenit o tradiție ca anual, în deschiderea stagiunii la Opera de Stat din Iași să fie prezentată opera Tosca

Giacomo Puccini – Tosca Te Deum • Oleg Ionese

1970 – A încetat din viață Ștefan Gh. Nicolau (10 iunie 1874, Ploiești – 3 noiembrie 1970, București)

Medic dermatolog, membru titular al Academiei Române, membru al Academiei de Științe Medicale din România, membru al societăților de dermatologie din Argentina, Bolivia, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia, Spania, Turcia și Statele Unite

1971 – Plenara CC al PCR

București, 3–5 noiembrie

Nicolae Ceaușescu a prezentat Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătățirea activității ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educația socialistă a maselor. A fost adoptat programul ideologic al partidului, bazat pe Tezele din iulie, ceea ce a pus astfel capăt perioadei scurte de relativă liberalizare de după 1965, începând o perioadă neostalinistă în politica internă, marcată printr-o înăsprire a politicii în domeniul culturii și față de intelectuali

1979 – S-a născut Emilian Dolha

3 noiembrie 1979, Turda

Fost fotbalist care a jucat în poziția de portar la Rapid București, Olimpia Satu Mare, Gloria Bistrița, Dinamo București, cu patru selecționări la echipa națională

1990 – A încetat din viață Virgil Ianovici (13/26 octombrie 1900, Roman – 3 noiembrie 1990, București)

Geolog mineralog, profesor la Universitatea din București, membru titular al Academiei Române, membru corespondent al Academiei de Științe din România

1991 – Mitingul organizat de Frontul Popular din Moldova la Chișinău

A avut loc un miting în cadrul căruia demonstranții au cerut unirea Republicii Moldova cu România și demisia președintelui Mircea Snegur, căruia i s-a reproșat receptivitatea față de apelurile lui Boris Elțîn de a strânge relațiile cu Federația Rusă. În urma acestui miting, a fost adoptată stema de stat a Republicii Moldova

1992 – A încetat din viață Ion Dumeniuk (5 mai 1936, Socii Noi – 3 noiembrie 1992, Chișinău)

Lingvist, profesor universitar, publicist și om de stat moldovean

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #TraianDemetrescuTradem #MarcelAnghelescu #DanBerindei #PaulCornea #IulianMihu #MarianaStoica #MirceaMoldovan

0 comentarii la „3 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: