Istoria României România frumoasă Today's Memory

6 Noiembrie în istoria românilor

Foto: Liberalii au fost înlăturați din guvernul Petru Groza


1563 – A încetat din viață Despot-Vodă (Ioan Iacob Heraclid; 1511, Grecia – 5 noiembrie 1563, Suceava)

Domn al Moldovei (18 noiembrie 1561–5 noiembrie 1563), de origine greacă, născut pe insula Creta sau Samos, unde tatăl său era marinar. A emis primul taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental. A murit lovit de buzduganul lui Tomșa, după care trupul său a fost decapitat, iar capul său împăiat a fost trimis la Constantinopol

1601 – Radu Șerban a jurat credință împăratului Rudolf al II-lea

La 20 octombrie 1601, Radu Șerban a fost ales domnitor al Munteniei în tabăra de la Cărstinești de oastea lui Mihai Viteazul, căreia i se alăturasera și boierii Buzești. Atacat de Simion Movilă, fostul domnitor, a fost silit să se retragă în Transilvania, unde a jurat credință împăratului Rudolf II al Austriei la 6 noiembrie 1601. Cu sprijinul împăratului, a revenit pe tronul Țării Românești

1879 – S-a născut Petre V. Haneș

6 noiembrie 1879, Călărași – 17 aprilie 1966, București

Istoric literar. A urmat Facultatea de Litere a Universității din Bucuresti. A devenit Doctor in litere în 1920. A fost profesor de limba română la Liceele „Matei Basarab”, „Mihai Viteazul” și Seminarul Pedagogic din București. A ținut cursuri libere la Facultatea de Litere din București. A avut și alte funcții în învățământ: inspector școlar, membru permanent în Consiliul Ministerului Instrucțiunii Publice, secretar general. A debutat în 1900, în Noua revistă română. S-a consacrat studiilor de istorie literară, publicate în Revista universitară, Viața nouă, Convorbiri literare, Preocupări literare (unde a fost și director), Biserica ortodoxă română, Limba și literatura, etc. A înființat Societatea Prietenii Istoriei Literare (1926), fiind, în ultimii ani ai vieții, membru activ al Societății de Știinte Filologice, unde a îngrijit editări din Al. Russo, N. Bălcescu, Gr. Alexandrescu, M. Kogalniceanu, etc. Cercetător conștiincios și onest, a publicat: Cântarea României, Alexandru Russo, Dezvoltarea limbii române în prima jumătate a sec. al XlX-lea, Studii de literatura română, Evangheliarul românesc din 1561 în comparațiune cu cel slavonesc, Un călător englez despre români, Scriitori basarabeni, Studii literare, Istoria literară în călătorii, Vechile noastre cazanii: Coresi, Varlaam, Mănăstirea Dealu, etc., acordând egală atenție tuturor epocilor de cultură română. A scris și Istoria literaturii românești, editata și în franceză

1883 – Tratatul de aderare a României la Tripla Alianță a fost ratificat de regele Carol I

Tratatul de alianță româno-austro-ungar, semnat, la Viena, într-un cadru strict secret la 18/30 octombrie 1883, a fost ratificat la 6 noiembrie 1883 de regele Carol I și la 12 noiembrie 1883 de Wilhelm I și Francisc Iosif. Aderarea Italiei la tratat s-a realizat abia la 3/15 mai 1888

1903 – A încetat din viață Zaharia Boiu (1 martie 1834, Sighișoara, Imperiul Austriac – 6 noiembrie 1903, Sibiu)

Poet și publicist, cel care a tradus faimosul Memorandum adresat împăratului Franz Josef al Austriei în 1892, membru corespondent al Academiei Române

1905 – S-a născut Simion Stolnicu

Alexandru Botez; 6 noiembrie 1905, Comarnic, Prahova – 29 noiembrie 1966

Poet, considerat de critica literară ca situându-se în descendența liricii lui Ion Barbu. A absolvit Facultatea de Litere din București și a devenit membru al Cenaclului Sburătorul. Aici, Eugen Lovinescu i-a schimbat numele cu pseudonimul literar Simion Stolnicu. După părerea lui George Călinescu, poezia lui Simion Stolnicu este caracterizată „printr-o gramatică dificilă și un limbaj în care precumpănește un delir neologistic”. A publicat volume de versuri: Punct vernal, Pod eleat, Șerpuiri între lut și torțele de aur și Printre scriitori și artiști (memorialistică)

1910 – A încetat din viață Gheorghe Panu (sau George Panu; 3 martie 1848 – 6 noiembrie 1910)

Avocat, om politic liberal, ziarist, scriitor și memorialist

1914 – S-a născut Alexandru Mitru

6 noiembrie 1914, Craiova – 19 decembrie 1989, București

Prozator, autor de literatură pentru copii și tineret. A urmat, la București, cursurile Facultății de Științe (1933–1935) fiind licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București în 1940. A lucrat ca profesor de limba română la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. A debutat în 1932 cu nuvela Păpușa. Din scrierile sale: Legendele Olimpului, Din marile legende ale lumii, Săgeata căpitanului Ion, Povești cu tâlc, Povești despre Păcală și Tândală, Cântecul Columnei, Portretul dragostei.

1930 – S-a născut Pavel Darie

6 noiembrie 1930, Prajila, județul Soroca, Basarabia – 20 noiembrie 2015, Chișinău

Poet, prozator și traducător din Republica Moldova. Între 1950–1955 a studiat la Institutul de Literatură ”Maxim Gorki” din Moscova. A fost redactor la ziarul Colhoznicul Moldovei, șef de secție la săptămînalul Cultura Moldovei, redactor, apoi șef de redacție la Editura Cartea Moldovenească. La început, s-a afirmat ca scriitor pentru copii, prin plachetele de versuri Ce-a fost în pădure, Povestea bobului de grâu și volumele de proză O scrisoare călătoare, În scrânciobul vântului. În poezia pentru maturi, Vase comunicante, Am vrut să știu…, Scrisoare către tine, Revenire, Cântece de iarnă, cucerește cititorul prin lirismul de factură meditativă și melodicitatea discursului

1934 – S-a născut Mircea Pascu

6 noiembrie 1934, Petroșani

Vicepreședinte al Federației Române de Fotbal între anii 1983–1989. A fost secretar, vicepreședinte și președinte al clubului de fotbal Jiul Petroșani, apoi președinte la Corvinul Hunedoara. În cadrul forurilor fotbalistice internaționale: membru al Comisiei de organizare a competițiilor fotbalistice europene, membru în comisia de protocol FIFA, membru al Comisiei fair-play a UEFA și FIFA adviser. Totodată Mircea Pascu a fost numit membru de onoare al UEFA pe viață

1936 – S-a născut Emil Loteanu

6 noiembrie 1936, Clocușna, județul Hotin, Regatul României/raionul Ocnița, Republica Moldova – 18 aprilie 2003, Moscova)

Regizor de film, scenarist, poet și scriitor moldovean. După anexarea Basarabiei de către URSS în 1944, a rămas la Rădăuți, împreună cu tatăl său, în timp ce fratele său, Marcel, și-a însoțit mama la București. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuți. A fost prins și predat grănicerilor români, care l-au trimis la București, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat filmul artistic Viața învinge. A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins. A urmat cursuri de actorie la Școala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă (MHAT) din Moscova (1954–1956) și de regie la Institutul Unional de Cinematografie (VGIK) din capitala URSS (1956–1962). După absolvirea Școlii de regie, a fost angajat în anul 1962 la studioul Moldova-film, lucrând regizor la studioul Mosfilm din Moscova. În anul 1968 a devenit membru al PCUS. A debutat ca regizor în 1963 cu filmul Așteptați-ne in zori. Filmul Lăutarii (1972) a obținut Premiul Scoica de Aur la Festivalul de film de la San Sebastian (Spania). Același premiu îl va primi pentru Șatra (1976), considerat a fi cea mai populară creație a regizorului basarabean. Poet talentat, a publicat de-a lungul vieții mai multe plachete de versuri: Zbucium, Versuri, dar și trei volume de proză: Vioara albă, Bucolica, Lăutarii

Lăutarii (1971)

1937 – S-a născut Ioan-Alexandru Silberg

6 noiembrie 1937, Cluj-Napoca – 18 noiembrie 2006

Chimist, membru corespondent (din 1996) al Academiei Române. A făcut studiile universitare la Facultatea de Chimie a Universității din Cluj, unde, în 1970 și-a susținut doctoratul, continuându-și specializarea în Germania, Franța, Marea Britanie și SUA. După o bogată activitate de cercetător, în 1990 a devenit profesor de chimie organică, ulterior șef al Catedrei de chimie organică a Universității din Cluj și, un timp, profesor invitat la Universitatea din Marsilia. Din anul 2000 a fost directorul Institutului de Cercetări în Chimie „Raluca Ripan” din Cluj. A adus contribuții notabile în chimia heterociclurilor, în primul rând a fenotiazinei, compus de bază în cele mai importante medicamente cu acțiune asupra sistemului nervos central. Rezultatele cercetărilor sale au fost expuse în peste o sută de lucrări și studii, publicate singur sau în colaborare și peste 40 de comunicări susținute în manifestări științifice internaționale: Recent Advances in the Chemistry of Phenothiozines (în colaborare), Metode magnetice de analiză, Chimie organică, Chimia organică a compușilor naturali, etc.

1938 – S-a născut Dumitru Constantin Dulcan

6 noiembrie 1938, Mârghia de Sus, Lunca Corbului, Argeș

Medic neurolog și psihiatru, autor de literatură filozofică și metafizică, profesor. De profesie medic militar, cu specializările neurologie și psihiatrie, și-a legat numele de Spitalul Militar Central din București, unde a condus secția de neuropsihiatrie, apoi clinica de neurologie, având gradul militar de general de brigadă începând cu 1993. Conferențiar universitar și apoi profesor universitar, predă la Universitatea „Titu Maiorescu” din București, unde este șef al catedrei de neurologie. Este membru al unor societăți științifice naționale și internaționale: Academia Americană de Neurologie, Societatea Europeană de Neurologie, Organizația Internațională de Cercetare a Creierului, precum și președinte al Societății Române de Acupunctură. Cartea sa de debut, Inteligența materiei (1981) a fost distinsă în 1992, cu premiul Academiei Române pentru filozofie „Vasile Conta”. În această carte autorul arăta că „știința deținea, deja”, dovezile existenței lui Dumnezeu, manifestat în toate formele vii. Alte scrieri: Mintea de dincolo (abordează experiențele morții clinice), Oglinda conștiinței, Somnul rațiunii, Către noi înșine, Culmi și limite, etc.

1938 – S-a născut Dumitru Rusu

6 noiembrie 1938, Ilișești, Suceava

Pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A absolvit studiile la Liceul de Artă Octav Băncilă Iași (1959), cu profesorii Mihai Cămăruț și Petre Hîrtopean și la Institutul de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj Napoca (1965), Specialitatea Pictură cu profesorul Alexandru Mohi. Are expoziții personale și de grup în țară și străinătate

Galerie: http://dumitrurusu.blogspot.ro/

1940 – S-a născut Mihai Zamfir

6 noiembrie 1940, București

Scriitor, istoric și critic literar contemporan, profesor universitar. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității din București, promoția 1962, secția română-portugheză. A fost discipolul profesorului Tudor Vianu, în studenție participând la ședințele Cercului de stilistică, înființat și condus de acesta. A urmat un stagiu de specializare în Franța, la Universitatea din Nisa, sub îndrumarea profesorului Pierre Guiraud. A revenit în România, a susținut doctoratul în 1970, cu teza Proza poetică românească în secolul al XIX-lea (coordonată de Șerban Cioculescu), devenind doctor în litere. Este specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată și traducător din limba portugheză. A început activitatea didactică după absolvirea facultății, asistent la Facultatea de Litere. În decursul timpului a parcurs toate gradele universitare, iar în 1975 a înființat secția de limba și literatura portugheză de la Universitatea București. În prezent este profesor la Universitatea București, la catedra de literatură română a Facultății de litere, dar și la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. Colaborează și cu universități din țările de limbă portugheză. A fost consilier în Ministerul Învățământului, Ambasador al României în Portugalia (1997–2001) și în Brazilia (din 2007). Debutul său literar s-a petrecut în 1962, cu articole în revista Contemporanul. A publicat literatură de specialitate: Proza poetică românească în secolul XX, Formele liricii portugheze, Din secolul romantic, Discursul anilor 90, dar și literatură beletristică: Educație târzie, Fetița, Se înnoptează. Se lasă ceața.

1942 – S-a născut Dan Ursuleanu

6 noiembrie 1942, Cernăuți, Regatul României – 2 martie 2013, București

Jurnalist și scriitor, realizator de emisiuni de radio. În 1965 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, după care a lucrat scurt timp la revista Luceafărul. În decembrie 1966 s-a angajat la Redacția Copii-Tineret a Radioteleviziunii Române unde, peste două decenii a fost reporter și realizator de emisiuni precum: Caravana fanteziei, La frontierele cunoașterii, Club T și Laboratoarele performanței. Din 1982, în colectivul redacțional al Programului III, a realizat emisiuni ca Extemporal la fantezie, Trecem pe recepție, Căutătorii de energie și Exerciții pentru acasă – redenumită mai tîrziu Logicon, un concurs de probleme și jocuri de logică, la care ascultătorii puteau participa prin poștă cu rezolvări și propuneri de noi probleme. Emisiunea Logicon a stabilit recordul de scrisori primite la radio, circa 20.000 pe an. A realizat, sub titlul Teatru de divertisment, circa 200 de emisiuni. După 1989, i s-a propus funcția de redactor-șef al Programului III, dar a refuzat, acceptând în schimb să înființeze Secretariatul General Radio, Direcția de Relații cu Publicul, al cărui director a fost pînă în 1996. A conceput și înființat postul de radio Antena Bucureștilor, redenumit mai tîrziu Radio București și apoi București FM. A făcut parte din Consiliul de Administrație al Radiodifuziunii și a fost purtător de cuvînt al acestei instituții. A scris o serie de cărți umoristice și de versuri pentru copii: Umor pe patru roți, Comic-voiajor, Lupul care a uitat proverbele și Poveste cu poze și pozne.

1943 – S-a născut Petre Geambașu

6 noiembrie 1943, Petrești, Alba

Solist vocal, instrumentist (chitară, pian), șef de formație. În 1967 a absolvit Conservatorul, în București, iar doi ani mai târziu a obținut trofeul pentru cea mai bună voce, la Festivalul Tineretului din URSS. În 1971 a fost distins cu locul al treilea la Festivalul de muzică ușoară de la Mamaia. După turnee susținute în RFG, Israel și URSS, laureatul Festivalului Televiziunilor din capitalele țărilor socialiste a înființat în orchestra Star 2000 cu care a făcut turnee în întreaga țară și în străinătate. Noua denumire a formației artistului este Petre Geambașu Show Band, compusă din 12 instrumentiști și 4 soliste vocale

Petre Geambașu Show Band – Perdon

1944 – S-a născut Ioan Robu

6 noiembrie 1944, Târgu Secuiesc

Arhiepiscop, mitropolit romano-catolic de București și membru de onoare (din 2001) al Academiei Române. A absolvit Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Iași în 1968, iar la 15 august, în Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului, a fost hirotonit preot prin impunerea mâinilor episcopului Petru Pleșca. A activat ca vicar în parohia din Craiova, apoi ca paroh excurens la Tulcea, Kogălniceanu (Caramurat) și Buzău, profesor, iar mai apoi rector al Institutului Teologic din Iași. În noiembrie 1983, conduce Arhidieceza de București, mai întâi ca administrator diecezan, apoi ca episcop-administrator apostolic. În data de 8 decembrie 1984, profesorul Robu fost consacrat episcop la Roma, de către cardinalul Agostino Casaroli, iar la 14 martie 1990, papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe episcopul Ioan Robu în funcția de arhiepiscop și mitropolit de București

1945 – S-a născut Valeriu Babanski

6 noiembrie 1945, Babele, raionul Ismail, Bucovina/Ucraina – 2009, Chișinău

Poet și prozator. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău în 1972. A colaborat la revista Basarabia, fiind apoi redactor-șef al revistelor Quo vadis și Columna. A debutat cu volumul de nuvele Cântecul păsării măiestre (1983), urmat de Duhul apelor (1988) și Mielul de Paști (1991). Ca poet, a scris parodii de succes: Sarcofagul lui Tutankamon

1947 – Liberalii conduși de Gheorghe Tătărăscu au fost înlăturați din guvernul Dr. Petru Groza

Adunarea Deputaților din România a votat o moțiune de neîncredere în activitatea liberalilor lui Gheorghe Tătărăscu. Comisia s-a întrunit pe 3 noiembrie, exprimându-și neîncrederea în Gheorghe Tătărăscu, titularul portofoliului externelor prin moțiunea: în procesul conducătorilor fostului P.N.Ț., s-a descoperit că la Conferința de Pace de la Paris, secretarul delegației române, Oprilan, funcționar superior din Ministerul afacerilor Externe, a participat la acțiunea grupului Gafencu–Cretzianu. Servicii de la Ministerul de Externe au predat documente secrete spionilor din serviciul unor puteri străine, au servit ca organe de legătură între grupurile de trădători dinăuntru și dinafara țării. Titularul Ministerului afacerilor Externe i-a tolerat și i-a finanțat. În minister au fost menținute elemente colaboraționiste […] Comisia de politică externă a Adunării Deputaților, îsi exprimă neîncrederea în Gh. Tătărăscu și în consecință cere Camerei un vot de neîncredere. În 6 noiembrie, în ședința Cabinetului de Miniștri, Petru Groza a citit scrisorile prin care liberalii tătărăscieni își prezentau demisiile din guvern. Erau semnate de Tătărăscu, Gh. Vântu, ministrul lucrărilor publice, Alexandru Alexandrini, ministru de finanțe, Marin Florescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne și C. Tegăneanu, ministru secretar de stat la Ministerul Educației. Astfel, reprezentanții liberali au fost înlăturați din guvernul Dr. Petru Groza, iar activitatea Partidului Național Liberal a încetat până în ianuarie 1990

1947 – S-a născut Alex Ștefănescu

6 noiembrie 1947, Lugoj, Timiș

Critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, în 1970. A lucrat succesiv în redacțiile publicațiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin. Din 1990 a fost redactor, apoi redactor-șef la România literară. La sfârșitul lui 1994 a înființat o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefănescu. A fost membru al Consiliului de Administrație al TVR (1998–2002). Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă. Opera sa de căpătâi, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, a fost Istoria literaturii române contemporane (1941–2000). În acestă lucrare, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul a răspuns întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?” Aceasta analiză cuprinzătoare, incluzând toți scriitorii importanți din această epocă, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie a literară, îl plasează pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu sau Nicolae Manolescu. Alte scrieri: Jurnal de critic, Dialog în bibliotecă, Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Jurnal secret, Cum se fabrică o emoție, Mesaj către tineri. Redescoperiți literatura!

1949 – S-a născut Olga Delia Mateescu

6 noiembrie 1949, Livezile, Bistrița Năsăud

Actriță de teatru și film, scriitoare. Între 1968–1969 a fost studentă la Facultatea de Filologie (Secția Limbi romanice și clasice), în aceeași perioadă, începând activitatea la teatrul studențesc Podul, apoi urmând studiile teatrale la IATC (1969–1973). Activitatea teatrală a desfășurat-o pe scena Teatrului Național București, unde a jucat în piese precum: Audiție pentru Medeea,a cărei autoare este, regia Silviu Jicman, Așteptând la Arlechin de Noel Coward, Mașinăria Cehov de Matei Vișniec, Dragoste în hala de pește de Israel Horovitz. Debutul pe marele ecran a avut loc in 1974, cu filmul Tată de Duminică. După Revoluția din 1989, a decis să își continue studiile și a obținut doctoratul în Istoria Teatrului (1999), sub conducerea prof. univ. Ileana Berlogea, în cadrul UATC, fiind profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică București. Este societară de onoare a Teatrului Național „I.L. Caragiale”, membră a Uniunii Scriitorilor din România și UNITER, distinsă cu numeroase premii și distincții pentru activitatea sa artistică. Din filmele sale: Bălcescu, Domnisoara Nastasia, Dumbrava minunată, Așteptând un tren, Colierul de turcoaze, Aștept provincia, Secretul Mariei, De ce eu? A scris volume de teatru ca Exercițiu de nemurire, Statuia Libertății, Căderea, Capricii, Medeea în război cu timpul, E…, Ferma de struți, romanele Manuscrisul și Câinele doctorului, volumul de proză scurtă Șampanie în lanul de grâu

Tată de duminică (1974)

1957 – A încetat din viață Ștefan Pașca (20 martie 1901, Crișcior, Hunedoara – 6 noiembrie 1957, Cluj)

Lingvist și filolog, membru corespondent al Academiei Române

1958 – S-a născut Rodica Bretin

Rodica Apostol; 6 noiembrie 1958, Brașov

Scriitoare de literatură istorică și fantastică și traducătoare. Ca formație profesională este cercetător științific, fiind absolventă a Universității din Brașov, 1982. A debutat publicistic în anul 1982, iar în 1985, la Editura Albatros, i-a apărut primul volum personal: Efect Holografic. A urmat o bogată activitate publicistică: între 1982–2010 i-au apărut 150 de proze, traduceri, eseuri și articole culturale în 18 publicații, printre care The Historian, Science et Vie, Antares-France, România Literară, Astra, Magazin, Meridian, Baricada, Magazin Internațional, Jurnalul de București, Tribuna și START 2001 și 10 antologii din România, Franța, Anglia, și Italia. Între 1986–1990 lucrează ca cercetător științific la MEN–SSCAM București, apoi ca lector și ulterior ca redactor șef la Editura Baricada, unde a înființat și condus patru colecții specializate de literatură istorică, fantastică, horror și SF, a devenit consilier editorial la Editura Nova, unde, a ocupat funcția de redactor șef (1998–2001). A participat la cercetările istorice și arheologice efectuate în 1998 în Languedoc, Franța, și în 2002 la Milano, în Italia, este lector la redacția Știință–Frontierele Cunoașterii a Editurii Cartea de Buzunar. A realizat sau colaborat la 60 de emisiuni difuzate între 1982–2010 de 5 posturi de televiziune și radio din Franța și România (Arte, TV 5, TVR 2, Radio România 2 și Radio România Internațional), a fost realizator de programe TV (cinematografie fantastică și de artă) și redactor-șef la Compania Națională de Film, Televiziune și Video Canal b

1964 – S-a născut Iustin Panța

6 noiembrie 1964, București – 27 septembrie 2001

Poet și publicist. A absolvit în 1989 Facultatea de Electronică din București. A început activitatea literară în cenaclurile Transilvania din Sibiu și Universitas din București, a debutat publicistic în 1985, în revista Transilvania, cu poezie și editorial în 1991, cu volumul de versuri Obiecte mișcate. A colaborat cu poezie și articole de opinie la majoritatea revistelor de literatură și cultură din țară, dar și din Franța, SUA, Marea Britanie, Italia, Danemarca, Spania, Canada, Macedonia, Germania, Austria, Grecia, Serbia, Suedia, Bulgaria, Turcia. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România – ASPRO, al Asociației Ziariștilor din România și al Societății Liber-Art. Din scrierile sale: Lucruri simple sau echilibrul instabil, Limitele puterii sau mituirea martorilor (în colaborare cu Mircea Ivănescu), Familia și echilibrul indiferent, Banchetul. echilibrul stabil.

1971 – S-a născut Luminița Dinu-Huțupan

6 noiembrie 1971, Piatra Neamț

Fostă jucătoare de handbal, în prezent antrenor de portari la Centrul Național Olimpic de Excelență (CNOE) din Râmnicu-Vâlcea. Este considerată cea mai bună portăriță din toate timpurile a României. A debutat în 1987 la Fibrex Săvinești, după care a jucat la: Oltchim Rm. Vâlcea, RK Krim Ljubljana, având peste 200 de apariții în echipa națională. Este de 3 ori câștigătoare a Ligii Campionilor EHF Feminin, de 2 ori câștigătoare a SuperCupei Europei, de 10 ori câștigătoare a Ligii Naționale din România și a Campionatului Național Sloven, de 9 ori câștigătoare a Cupei României și a Cupei Sloveniei, câștigătoare a Cupei Cupelor 2007, iar individual: cel mai bun portar la Campionatul European de Handbal Feminin din 2000, cel mai bun portar la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2005, cel mai bun portar din toate timpurile – votată cu 93,77% pe pagina oficială IHF

1976 – A încetat din viață Ilie Lazăr (12 decembrie 1895, Giulești, Maramureș – 6 noiembrie 1976, Cluj)

Jurist, doctor în drept, politician, fruntaș al Partidului Național Țărănesc în perioada interbelică, deputat. A luptat în Primul Război Mondial pentru eliberarea orașelor Cernăuți și Sighet. Implicat în înscenarea de la Tămădău, arestat de către autoritățile comuniste sub acuzația de trădare, deținut politic

1988 – A încetat din viață Theodor V. Ionescu (8 februarie 1899, Dorohoi, Botoșani – 6 noiembrie 1988, București)

Fizician și inventator, profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași și Universitatea din București, membru titular al Academiei de Științe din România, membru titular al Academiei Române, a făcut descoperiri remarcabile în fizica plasmei

1993 – A încetat din viață Alexandru Piru (22 august 1917, Mărgineni, Bacău – 6 noiembrie 1993, București)

Critic și istoric literar, scriitor, profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universității din București, senator, membru post-mortem al Academiei Române

1997 – A încetat din viață Sever Frențiu (15 noiembrie 1931, Săcuieni, Bihor – 6 noiembrie 1997, Arad)

Pictor și scenograf, a colaborat cuTeatrul de Marionete din Arad, Teatrul de Stat din Arad, Teatrul „Jokay Szinház” din Debrețin, Studioul cinematografic Buftea, Teatrul „Ion Creangă”, București, etc.

2005 – A încetat din viață Petre Sălcudeanu (8 septembrie 1930, Gligorești–Luna, Cluj – 6 noiembrie 2005, București)

Scriitor, scenarist de film, autor de cărți și scenarii SF și om politic, ministru al Culturii, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România

2013 – A încetat din viață Dana Comnea (2 octombrie 1933, București – 6 noiembrie 2013, București)

Actriță de teatru și film, a jucat la Teatrul de Stat din Galați, Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulești

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #PetreVHaneș #SimionStolnicu #AlexandruMitru #PavelDarie #MirceaPascu #EmilLoteanu #DumitruConstantinDulcan #DumitruRusu #MihaiZamfir #DanUrsuleanu #PetreGeambasu #IoanRobu #AlexȘtefănescu#OlgaDeliaMateescu #RodicaBretin #IustinPanta #LuminițaDinuHutupan

0 comentarii la „6 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: