Istoria României România frumoasă Today's Memory

12 Noiembrie în istoria românilor

Foto: La Timișoara s-a introdus iluminatul electric al străzilor


 

1570 – A încetat din viață Doamna Ruxandra Lăpușneanu (1538, Suceava – 12 noiembrie 1570, Iași)

Principesă din Moldova, fiica domnului Moldovei, Petru Rareș, și a soției acestuia, Elena Brancovici, soția lui Alexandru Lăpușneanu, regenta fiului ei Bogdan Lăpușneanu

 

1784 – Răscoala țărănească condusă de Horea, Cloșca și Crișan:

La Tibru, județul Alba, se afla staționată o parte însemnată a oastei iobagilor români, cca 1.400 oameni, condusă de Cloșca și de fiul lui Horea, Ion. Aveau țintă localitatea Gâlda, unde se aflau închiși de câțiva ani câțiva țărani români acuzați de răzvrătire, pe care doreau să-i elibereze, apoi să atace orașul Aiud. Un detașament al armatei austriece, din regimentul secuiesc ecvestru de graniță, sub comanda vicecolonelului Schultz, a primit misiunea de a se pune în legătură cu răsculații pentru a le afla intențiile și a încerca să-i determine să renunțe la acțiune și să se întoarcă acasă. Armata, fără ordin împotriva răsculaților, nu îndrăznea să-i atace pentru a nu stârni și mai mult furia iobagilor, tragând de timp până când ar fi primit instrucțiuni de la împărat. Primul demers a fost făcut de locotenentul Xaverius Probst, care la 7 noiembrie a plecat în munți cu un detașament de 24 husari; la 10 noiembrie a întâlnit oastea răsculaților, la Părău Turcului. Dându-se drept român, locotenentul Probst a reușit să comunice cu românii, aflând doleanțele lor. Aceștia ceruseră armatei austriece: „1. Să roagă să fie liberi de iobăgie; 2. Să fie militarizați; 3. Să fie lăsați iarăși în libertate câțiva oameni, cari să află închiși la Gâlda”. Armistițiul instituit la 12 noiembrie a folosit austriecilor – după cele 8 zile de la întreruperea ostilităților, furia țăranilor se domolise și aceștia nu mai aveau forța de a se opune și de a continua răscoala. În Zărand a fost trimis pentru a obține un armistițiu cu țăranii răsculați medicul român Ioan Piuariu-Molnar din Sibiu. Acesta a obținut de la iobagii răsculați un armistițiu de 15 zile, promițându-le că va remite autorităților revendicările lor. Cel mai însemnat ajutor dat austriecilor a fost cel al episcopilor bisericii ortodoxe, Nichitici, Petrovici și Popovici, care au fost personal în zonele răsculate și au încheiat armistiții cu iobagii răsculați. Acești episcopi erau de origine sârbă, biserica ortodoxă română fiind supusă în acea vreme celei sârbe, ca politică de dezbinare dusă de habsburgi. Toate armistițiile au fost încheiate cu promisiunea că revendicările țăranilor români vor fi transmise guvernului Transilvaniei de la Sibiu, dar guvernatorul Ardealului, Samuel Bruckenthal nu a luat în considerare plângerile răsculaților și nu a dorit să discute cu ei.

Prima știre despre izbucnirea răscoalei în Transilvania a ajuns la Viena în dimineața zilei de 12 noiembrie 1784, cu întârzierea specifică mijloacelor de comunicare din epocă. Vestea răscoalei a căzut într-un moment cât se poate de prost pentru împăratul austriac Iosif al II-lea, care se găsea în fața izbucnirii unui posibil război european. El se afla în conflict cu olandezii, care la începutul lunii octombrie opriseră intrarea unei nave sub pavilion imperial spre gurile Scheldei, de unde a pornit un conflict deschis. De aici, scenariul posibil era pornirea unui război împotriva Imperiului austriac, Olandei aliindu-i-se Prusia și Franța. Imperiul rus avea o poziție neprecizată, iar Imperiul otoman era și el interesat de conflict. Lucrurile erau și mai complicate în urma ideii Austriei de a schimba Olanda pentru Bavaria. Răscoala românilor nu numai că îl punea pe Iosif al II-lea în situația de a-și dispersa forțele necesare în caz de război, dar îi crea și o imagine negativă, dând idei și altora de a se răscula pe cuprinsul Imperiului austriac. Din aceste motive, prima reacție a împăratului austriac a fost să ordone deplasarea de forțe militare importante în Transilvania și reprimarea rapidă și dură a răscoalei, în aceeași zi în care a primit noutățile. Astfel, regimentele De Vins și Wurtemberg au primit ordin să se deplaseze în Transilvania și să acționeze împreună cu armata deja existentă în provincie. S-a cerut trimiterea artileriei din cetatea Timișoara împotriva românilor, iar de la Buda alte piese de artilerie cu muniția aferentă. Pe capul conducătorilor răscoalei s-a pus un premiu de 300 ducați. Regimentele de grăniceri români de la Orlat și din Caraș urmau să fie ținute sub supraveghere strictă, deoarece fiind formate din români, austriecii nu aveau încredere că nu vor trece de partea răsculaților

1850 – A încetat din viață Constantin Diaconovici Loga (1 noiembrie 1770, Caransebeș, Imperiul Austriei – 12 noiembrie 1850, Caransebeș, Imperiul Austriei)

Pedagog iluminist și scriitor bănățean, profesor, director de școală, cunoscut mai ales prin Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, prima încercare de creare a unei terminologii gramaticale românești

1853 – A încetat din viață Zilot Românul (Ștefan Ioan Fănuță; cca. 27 decembrie 1787, București – 12 noiembrie 1853, București)

Jurist, istoric, poet și cronicar, a scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli până la Răscoala lui Tudor

1857 – Decizia introducerii timbrelor poștale în Moldova

Din dorința de a-și afirma independența față de Imperiul Otoman, o comisie întrunită la Iași la 12 noiembrie 1857, a hotărât introducerea timbrelor poștale pe teritoriul Moldovei S-a decis emiterea unor mărci poștale pe care era prezentată stema țării – capul de bour. Este vorba despre patru valori ale primei emisiuni Cap de bour, pusă în vânzare în vara anului următor

 

Ziua Statului Major General

1859 – A fost creat Statul Major General al Armatei

Statul Major General a fost creat la 12/24 noiembrie1859 prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 din 12/24 noiembrie 1859 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Statul Major al Apărării asigura, conducerea, organizarea, planificarea și operaționalizarea celor trei forțe armate, Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale. Suveranitatea civilă asupra Armatei Române a fost asigurată fără întrerupere, de la înființare, prin subordonarea Statul Major al Apărării Ministerelor de Război sau de Apărare. În funcția de șef al acestui nou organism, a fost numit colonelul Ion Emanoil Florescu

Ziua cercetașilor militari

1859 – Constituirea Secției a II-a din Corpul de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite

Prin același ordin de zi, domnitorul Al.I. Cuza a semnat actul de constituirea Secției a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General, un prim element organizat al cercetării în Armata Română

Ziua geodezilor militari

1859 – S-a înființat primul Serviciu Topografic Militar din țara noastră

Prin același ordin de zi al domnitorului Alexandru Ioan Cuza

 

1861 – A apărut ziarul economic, politic, literar și comercial Țăranul român

Hebdomadarul Țăranul român, jurnal politic, economic, literar și comercial, editat de Ion Ionescu de la Brad în 1861, exprima o platformă progresistă și a apărut la București, între 12 noiembrie 1861–17 martie 1863

1862 – S-a născut Vasile Goldiș

12 noiembrie 1862, Mocirla/Vasile Goldiș, Arad – 10 februarie1934, Arad

Pedagog, om politic, membru de onoare (din 1919) al Academiei Române. Între 1873–1881, a fost elev al Liceului Teoretic din Arad pe care l-a absolvit ca șef de promoție, remarcîndu-se cu aptitudini deosebite pentru istorie, literatură și filozofie. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie, cu bursă din partea Episcopiei Ortodoxe Române din Arad, la Universitatea din Budapesta și la Universitatea din Viena. În anii studenției la Budapesta și Viena a activat în cadrul societăților studenților români „Petru Maior” și România Jună. A obținut diploma de licențiat în litere și filozofie și a fost numit în 1885, candidat de profesor la Liceul Eotvos din Budapesta, anul următor s-a stabilit la Caransebeș ca profesor de istorie și limba latină, la Institutul Pedagogic-Teologic, a început activitatea publicistică la Foaia diecezană a Episcopiei Române din Caransebeș și a îndrumat societatea de lectură a tinerilor români și foaia acesteia, Progresul. A publicat manuale de latină, istorie și constituție pentru elevii din liceu, programe și abecedare pentru școlile primare. În 1893, a devenitt membru al Partidului Național Român și colaborator activ al ziarului Tribuna din Sibiu. A cerut abandonarea tacticii rezistenței pasive față de politica oficială a guvernelor de la Budapesta și Viena față de români și înlocuirea cu o tactică activă, elastică, care să țină cont de conjunctură și de sarcinile imediate care stăteau în fața poporului român din Transilvania. A fost deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918

1869 – A încetat din viață Gheorghe Asachi (1/12 martie 1788, Herța, Moldova – 12 noiembrie 1869, Iași)

Poet, prozator și dramaturg, unul din întemeietorii nuvelei istorice românești, a condus numeroase reviste literare, a fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică

1878 – I.L. Caragiale a citit, la banchetul Junimii, prima sa creație dramatică, O noapte furtunoasă

Fiind redactor la Timpul, Eminescu a vorbit cu Titu Maiorescu. I-a zis că are un băiat bun, Caragiale, peniță acidă. Conu Titu i-a permis să citească O noapte furtunoasă la ședința aniversară din 12 noiembrie a Junimii. Bătăi din palme, aplauze. Subiectul era bun, scris ca la carte, societatea din acele vremuri, de actualitate. Titu Maiorescu și prietenii săi au recunoscut în noul dramaturg pe scriitorul mult așteptat, cu subiecte originale, în autentic mediu românesc și în plină actualitate

O noapte furtunoasă Teatru radiofonic

1881 – La București a fost înființată Facultatea de Teologie ortodoxă

După Unirea Principatelor s-a simțit nevoia înființării unei facultăți de Teologie Ortodoxă. Repetatele încercări ale unor ierarhi și ale Sinodului General al Bisericii Ortodoxe Române au dus în cele din urmă la deschiderea oficială în cadrul Universității din București a acestei facultăți .Deschiderea oficială a Facultății de Teologie a avut loc la data de 12 noiembrie 1881, însă abia în anul 1890 Legea privind Facultatea de Teologie din București, publicată în Monitorul Oficial, nr. 74, din ziua de marți 3/15 iulie 1890, a recunoscut înființarea acestei instituții

1884 – La Timișoara s-a introdus iluminatul electric al străzilor

De la acea dată, Timișoara a aparținut, pe lângă Paris, Nürnberg, Steyr și Berlin, primelor orașe din Europa cu iluminat electric stradal. Sistemul de iluminat în întregime electric era compus dintr-o rețea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent. Totodată a intrat în funcțiune la Timișoara prima centrală electrică de curent alternativ pentru iluminatul public. Centrala electrică, cu cazan de abur și dinamuri Brush, 300 CP, 2100 V, construită de filiala din Viena a lui International Electric Company Limited, avea o putere instalată de 30kW iar instalațiile au fost pornite între 15–30 noiembrie, pentru o perioadă de probă. Centrala Electrică de la Timișoara a pus bazele Sistemului Electroenergetic Național, devenind astfel prima rețea de distribuție a energiei electrice în curent alternativ a României

1916 – Trupele germano-austro-ungare au ocupat orașul Râmnicu Vâlcea

La 12/25 noiembrie, Râmnicu Vâlcea a fost ocupat în urma unei puternice ofensive desfășurate între 3 octombrie–14 noiembrie. Ocuparea vremelnică a orașului Râmnicu Vâlcea și instaurarea de către trupele centrale a unui regim despotic prin rechiziționarea și confiscarea bunurilor aparținând locuitorilor, exploatarea nemiloasă a țăranilor, muncitorilor, jefuirea cruntă a bogățiilor naturale, distrugerea instalațiilor industriale și secătuirea rezervelor materiale și materii prime, au dat o grea lovitură economiei locale

1916 – Ministerele şi autorităţile centrale au părăsit Bucureștiul și s-au îndreptat spre Iași

Datorită precarei dotări militare și lipsei sprijinului aliat promis, cu tot eroismul ostașilor săi, la jumătatea lui noiembrie 1916, Romania a pierdut Dobrogea, Oltenia, ajungând în prag de înstrăinare și capitala. Fiindcă la 11 noiembrie armatele inamice au trecut Dunărea și se apropiau de București, Consiliul de Miniștri a hotărât transferarea reședinței la Iași. Drept consecință, sâmbătă, 12 noiembrie, ministerele și autoritățile centrale, cu zestrea și funcționarii superiori îmbarcați în trenuri, au pornit spre Moldova. Între ele se afla și trenul care transporta tezaurul țării, adăpostit în lăzi grele cu lingouri, monede străine din aur și alte valori. Au fost depozitate în subsolul clădirii Băncii Naționale din strada Ștefan cel Mare și în spațiile Vămii de vizavi de gară

1922 – Prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie

La sfârșitul Primului Război Mondial, în timpul negocierilor premergătoare semnării Tratatului de la Trianon (1920), ideea înființării unei rute aeriene între Paris și București a fost sugerată de marele diplomat român, Nicolae Titulescu, omologului său francez, Generalul Maurice Duval. Urmare a acestei idei, a luat ființă, pe 23 aprilie 1920, Compania Franco–Română de Navigație Aeriană, prima companie mondială de transport aerian transcontinental de pasageri, mărfuri și poștă. Simbol al cooperării franco-române în domeniul aviației, Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a realizat cursa transcontinentală pe ruta: Paris–București (Băneasa)–Istanbul. Zborul comercial a decolat pe 12 noiembrie 1922 din Paris și a urmat traseul Strasbourg–Praga–Varșovia–Viena–Budapesta–București, aterizând la Istanbul. Cursa a acoperit 3144 km, distanța dintre Paris și București fiind parcursă în 24 de ore

1922 – S-a născut Titus Moisescu

12 noiembrie 1922, Bughea de Jos, Argeș – 15 februarie 2002, București

Muzicolog, bizantinolog și editor. Studiile muzicale le-a început la Seminarul Teologic din Curtea de Argeș (1933), continuându-le la Seminarul Teologic din Buzău și la Conservatorul din București (1953). S-a perfecționat în domeniul bizantinologiei cu Ioan D. Petrescu și Gheorghe Ciobanu (muzică paleomedie bizantină). A urmat Școala de Ofițeri de Rezervă din Câmpulung Muscel (1942–1944), a participat la cel de-al doilea război mondial, a fost prizonier în orașul Gorki, URSS (1944–1948). A fost redactor, apoi director la Editura Muzicală București, unde a inițiat (1976) și a realizat seria de volume Izvoare ale muzicii românești, cu secțiunile Documenta (surse publicate în facsimile) și Transcripta (transcrieri în notație muzicală actuală). În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială a lui Titus Moisescu a reușit să aducă muzicologia românească la nivel internațional. A publicat: Muzica bizantină în evul mediu românesc, Monodia bizantină în gândirea unor muzicieni români, Lieduri și arii din opere și operete, Coruri pentru copii și tineret, Școala muzicală de la Putna, Dinu Lipatti – Cinq chansons de Verlaine, George Enescu – Manuscriptum

1934 – A încetat din viață Pimen Georgescu (24 octombrie 1853, Provița de Sus, Prahova – 12 noiembrie 1934, București)

Mitropolit al Moldovei, membru de onoare al Academiei Române

1937 – S-a născut Nicolae Mărășescu

12 noiembrie 1937, București – 7 august 2016, București

Atlet, antrenor de atletism, politician, secretar general al Federației Române de Atletism, senator. Absolvent al Institutului de Cultură Fizică din București (1966), în calitate de antrenor, la CSM Craiova și la loturile naționale, a pregătit atleți de renume mondial ca Natalia Andrei, Fița Lovin, Maria Radu, Doina Melinte, Ella Kovacs, Ana Pădureanu, Sorin Matei, Petru Drăgoescu. A fost antrenorul român cu cele mai multe medalii câștigate de sportivii pregătiți de el la principalele competiții atletice internaționale la nivelul seniorilor (peste 26 de medalii, dintre care două la Jocurile Olimpice, șapte la Campionatele Mondiale și 17 la Campionatele Europene). A fost distins cu titlul de antrenor emerit (1982)

1947 – Regele Mihai al României a mers la Londra, însoțit de Regina Elena, mama sa

Familia regală din România a fost invitată din partea Regelui Angliei la nunta moștenitoarei tronului, prințesa Elisabeta cu prințul Filip, Duce de Edinburgh. Pe Regele Mihai l-au surprins insistențele primului ministru Petru Groza ca el să onoreze invitația. Scopul premierului era de a demonstra lumii că membrii familiei regale nu erau ținuți prizonieri. Surprizele au continuat pentru tânărul rege, care s-a trezit condus la Aeroportul Baneasa de o serie de oficialități. Groza, încălcând, ca de obicei, eticheta a apărut îmbrăcat într-un palton peste costumul de tenis și cu racheta în sacoșă. El, asemenea comuniștilor din țară, spera ca regele să urmeze exemplul celorlalți monarhi est-europeni și să rămână în exil, dupa cum a recunoscut ulterior Gheorghiu-Dej. La 15 noiembrie, Mihai și Regina-Mamă Elena au sosit la Londra, fiind invitați să cineze la Palatul Buckingham, alaturi de Regele George al VI-lea, tatăl principesei Elisabeta. Printre ceilalți invitați, monarhii români și-au regăsit rude și prieteni. Cu acestă ocazie a cunoscut-o pe prințesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soție

1947 – S-a născut Nicolae Diaconu

12 noiembrie 1947, Țicleni, Gorj

Poet, traducător și publicist. A urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Coleg de serie cu Ion Mircea, Adrian Popescu și Marcel Constantin Runcanu, a făcut parte din Cenaclul Echinox și din redacția revistei cu același nume. A fost profesor la Isaccea (Tulcea), s-a mutat la Târgu Jiu, unde a fost redactor la ziarul Gazeta Gorjului, apoi documentarist la Casa Corpului Didactic Gorj, după 1990 a fost consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Gorj. Primele poezii i-au fost publicate în revista Ramuri (1968); a colaborat cu versuri, traduceri (din Dante și Quasimodo), eseuri, articole și reportaje la Echinox, Tribuna, Steaua, Amfiteatru, Flacăra, Gazeta Gorjului, Ramuri, Viața românească, Luceafărul, Orizont, Brâncuși, Coloana, Literatorul, Gorjeanul, etc. Editorial, a debutat în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalți. Alte volume: Doar o transcriere, În voia literaturii

1949 – S-a născut Adriana Babeți

12 noiembrie 1949, Oradea

Critic literar, eseistă, prozatoare și traducătoare. A debutat publicistic în 1969 în revista Amfiteatru cu proză scurtă. Debutul editorial a avut loc în 1990 cu romanul Femeia în roșu (scris în colaborare cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu). Din 1990 a coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, activitatea grupului de studii comparate central europene A treia Europă. A predat literatura comparată la Universitatea de Vest din Timișoara. Dintre cărțile publicate: Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir: Strategii de lectură, Despre arme și litere, Amazoanele. O poveste, Arahne și pânza

1955 – S-a născut Sorin Cârțu

12 noiembrie 1955, Cornu, Dolj

Fost fotbalist, actual antrenor, a evoluat pe postul de atacant, câștigând de trei ori Divizia A și de patru ori Cupa României, toate cu FC Universitatea Craiova. Tot cu FC Universitatea Craiova, dar ca antrenor, a reușit în sezonul 1991–1992 eventul cupă-campionat. A antrenat și Pandurii Târgu Jiu, Steaua București, CSU Craiova

1961 – S-a născut Nadia Comăneci

12 noiembrie 1961, Onești

Cea mai celebră gimnastă din România. A concurat pentru prima dată la nivel național în România, în 1970, ca membră a echipei orașului său. Curând, a început antrenamentele cu Béla Károlyi și soția acestuia, Márta Károlyi, la vârsta de 13 ani, primul său succes major a fost câștigarea a trei medalii de aur și una de argint la Campionatele Europene de la Skien, Norvegia 1975. În același an, agenția de știri Associated Press a numit-o Atleta Anului. A fost prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică, câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur, considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile. A fost primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame

Nadia Comaneci – First Perfect Score Montreal 1976 Olympics

1964 – Reprezentanțele diplomatice de la București și Oslo au fost ridicate la nivel de ambasadă

Relațiile diplomatice dintre România și Norvegia au fost stabilite în mai 1917, întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania, restabilite la 31 mai 1946 și ridicate la rang de ambasadă la 12 noiembrie 1964

1968 – Stabilirea de relații diplomatice, la nivel de ambasadă între România și Ecuador

Primele contacte oficiale datează din 8 aprilie 1880, după ce guvernul român a notificat proclamarea independenței de stat a României, la care Ecuador a răspuns la 8 iulie 1881. Relațiile diplomatice au fost stabilite la 12 noiembrie 1968, la nivel de ambasadă, iar în iulie 1973 și, respectiv, aprilie 1974 România și Ecuador au deschis ambasade la Quito, respectiv București, conduse la nivel de însărcinat cu afaceri a.i.

1978 – S-a născut Alexandra Maria Lara

Alexandra Plătăreanu; 12 noiembrie 1978, București

Actriță germană, născută în România, fiica actorului Valentin Plătăreanu. S-a mutat cu familia în Germania când avea patru ani și a absolvit liceul Francez din Berlin, după care a studiat la școala de actorie Charlottenburg Theaterwerkstatt. A jucat în filmul Ultimele zile ale lui Hitler (Der Untergang) din 2004, nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin în 2005. În anul 2005 a fost premiată cu Goldene Kamera. In 2008 a facut parte din juriul Festivalului de la Cannes. In 2005 a facut parte din juriul Festivalului International de Film Transilvania Din filmografie: Sperling und der falsche Freund, Der Tunnel, Doctor Zhivago, Leise Krieger, Der Fischer und seine Frau, I Really Hate My Job, Control, Youth Without Youth, The Dust of Time, The Reader, The Nazi Officer’s Wife, Rush, Geostorm

Napoléon (2001)

1990 – A fost înființată Banca Comercială Română

S-a constituit prin preluarea activităților comerciale ale Băncii Naționale a României, în urma publicării Statutului BCR SA din 12 noiembrie 1990, în vigoare din 19 noiembrie

2000 – A încetat din viață Henry Mălineanu (25 martie 1920, București – 12 noiembrie 2000)

Compozitor de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru, dirijor de teatru și de revistă, laureat al Premiului de Stat, Artist Emerit

2004 – A încetat din viață Alexandru Vona (Alberto Henrique Samuel Bejar y Mayor; 3 martie 1922, București – 12 noiembrie 2004, Neuilly)

Scriitor româno-francez, evreu, a părăsit România în 1947, după ce a primit Premiul Fundațiilor Regale pentru scriitori tineri pentru volumul de poezie (în manuscris) Vitralii, care n-a mai fost publicat deoarece editura a dispărut odată cu venirea comuniștilor la putere

2013 – A încetat din viață Geo Costiniu (23 aprilie 1950, București – 12 noiembrie 2013, București)

Actor de teatru și film, a jucat pe scena Teatrului Giulești și pe marile ecrane

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #VasileGoldis #TitusMoisescu #Nicolae Marasescu #NicolaeDiaconu #AdrianaBabeti #SorinCartu #NadiaComaneci #AlexandraMariaLara

0 comentarii la „12 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: