Istoria României România frumoasă Today's Memory

13 Noiembrie în istoria românilor

Foto: Mihai Viteazul a început războiul antiotoman al Valahiei și Moldovei


1594 – Mihai Viteazul a început războiul antiotoman al Valahiei și Moldovei

La doar un an după înscăunarea sa, Mihai a chemat toți creditorii săi la vistieria domnească pentru a „încheia socotelile”. Dar socotelile sale nu erau cele ale creditorilor… În mulțimea celor adunați să își primească banii, au lovit tunurile. Supraviețuitorii au fost masacrați de armata domnească. Au urmat circa 2.000 de ieniceri, întreaga garnizoană turcească din București, în frunte cu emirul. Mihai Viteazul, împreună cu domnitorul Moldovei, Aron Tiranul, a pus la cale o revolta împotriva turcilor, care a fost declanșată simultan la București și Iași, în data de 13 noiembrie 1594, prin masacrarea creditorilor și soldaților turci aflați în cele două capitale românești. Acesta a fost semnul declanșării războiului antiotoman din Moldova și Țara Românească. Aderarea Țării Românești, sub conducerea lui Mihai Viteazu la Liga Sfântă a condus la izbucnirea unei revolte antiotomane. Pe acest fundal, Mihai a pornit o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți, atacând cetățile turcești de pe ambele părți ale Dunării (Giurgiu, Hârșova, Silistra ș.a.). A urmat o serie de victorii împotriva tătarilor și turcilor (la Putineiu, la Padina Șerpătești de lângă satul Stănești) culminată cu incendierea Rusciucului. După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă a pornit o campanie similară, prin atacarea foarte dură a turcilor din cetățile Tighina, Chilia și Cetatea Albă, prin incursiuni efectuate în nordul Dobrogei (până la Marea Neagră) și prin ocuparea și prădarea orașului Ismail

1865 – S-a născut Ștefan Stâncă

13 noiembrie 1865, Iași – 26 ianuarie 1897, Iași

Medic și publicist, cu preocupări de filosofie și sociologie, membru post-mortem (din 1948) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Medicină a Universității din Iași și din București (1882–1885), apoi a devenit Doctor în medicină cu o teză care constituie, totodată, lucrarea sa fundamentală: Mediul social ca factor patologic (1891). Lucrarea reprezintă o abordare de pionierat a problemelor de sănătate publică. S-a specializat în străinătate în oftalmologie. A atras atenția, printre primii la noi, asupra primejdiei accidentelor de muncă și a necesității prevenirii lor, ca și a bolilor profesionale, fiind considerat un adevărat pionier al medicinei preventive. A fost medic de plasă în județele Prahova, Dâmbovița și Ilfov, desfășurând o activitate de veritabil apostolat. A lucrat ca medic oftalmolog la București, apoi medic la spitalele din Moinești și Tg. Ocna. S-a preocupat, în paralel, de răspândirea cunoștințelor cultural-științifice în rândul populației, desfășurând o rodnică activitate publicistică, scriind numeroase articole în diverse periodice politice și în reviste medicale. Socialist, a colaborat la Munca, Lumea nouă, Adevărul, Românul, Contemporanul. Una din bolile sociale pe care a denunțat-o în repetate rânduri, tuberculoza, l-a răpus la numai 32 de ani

1893 – S-a născut Reuven Rubin

Rivn Zelicovici; 13 noiembrie 1893, Galați – 13 octombrie 1974

Pictor israelian din România. Și-a petrecut tinerețea la Fălticeni, unde a semnat punerea în scenă a piesei Avarul de Moliére. În 1912, a plecat în Palestina (pe atunci sub stăpânire otomană) să studieze artele la Bezalel Academy of Art and Design din Ierusalim, a continuat studiile la Paris, la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. La izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial s-a întors în România, unde a trăit anii războiului. În 1921, a plecat în SUA, cu prietenul său, artistul Arthur Kolnik, cu care a împărțit un atelier în Cernăuți, l-au cunoscut pe Alfred Stieglitz, care le-a organizat prima expoziție la Anderson Gallery. După expoziție, în 1922, cei doi s-au întors în Europa, iar în 1923, Rubin a emigrat în Palestina, unde a devenit unul dintre fondatorii noului stil, Eretz-Yisrael, cu teme istorice, folclorice și multe portrete de yemeniți, evrei hasidici, și arabi. A fost cel dintâi reprezentant diplomatic, cu rang de ministru plenipotențiar, al statului Israel în România

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/05/16/rubin-zelicovici-reuven-isaac/

1894 – S-a născut Raymonde Han

13 noiembrie 1894, Focșani – martie 1962, București

Poetă, soția sculptorului Oscar Han. A urmat studii muzicale, de pian, la Berlin. A debutat cu poezie în Gândirea, a colaborat la Viața Românească, Azi, Viața literară, în Curentul a susținut cronica muzicală. Zaharia Stancu i-a inclus șapte poeme în Antologia poeților tineri (1934). Unicul volum al poetei este Cartea dimineții

Fată de primăvară

Te prinde primăvară ca o rochie subțire

Îmbrăcată la o despărțire.

Primul fluture tresaltă-n soare;

Ca să te asemui, caut o floare,

Caut o floare-n vânt și-n minte.

Fată mare, adu-ți aminte

Cum treceai încununată de-albăstrele

Și-n gând nevinovată de tot,

Așa cum trec căprițele în turma de oi,

Cu fire de iarbă în bot.

Azi mersul ți-e catifelat.

Și farmecul din tine crește pe-nserat;

Atunci toate tainele se-nchid în gând

Ca mâinile pruncului plăpând.

 

1914 – A încetat din viață Dimitrie Anghel (16 iulie 1872, Cornești, Iași – 13 noiembrie 1914, Iași)

Poet, prozator, reprezentant al simbolismului român, traducător

1918 – Instalarea guvernului provizoriu, Consiliul Secretarilor de Stat în Bucovina

În virtutea suveranității naționale și pe baza hotărârilor Constituantei țării Bucovinei, luate în adunarea din 27 octombrie 1918, Consiliul Național din Basarabia a adoptat o lege fundamentală prin care și-a asumat întreaga putere de stat. Prin Legea adoptată în 12 noiembrie 1918 în Bucovina, puterea executivă a provinciei a fost preluată de un Consiliu al Secretarilor de Stat, cu rol de guvern provizoriu, condus de Iancu Flondor, care era și secretar de stat pentru justiție. La 13 noiembrie, lista cu membrii Consiliului a fost trimisă la Iași. În aceeași zi, Iancu Flondor cere aprobarea Guvernului român ca Armata (Divizia 8 Regală) să ocupe întreg teritoriul Bucovinei, în hotarele sale istorice

1930 – S-a născut Georgeta Horodincă

13 noiembrie 1930, Căușanii Mari, Tighina, Basarabia – 1 iulie 2006, Paris

Eseistă, prozatoare, istoric și critic literar, traducătoare. S-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Iași, dar n-a finalizat-o,continuând studiile la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1950–1951). A fost redactor la România liberă, Gazeta literară, Studioul Cinematografic București; redactor-șef adjunct și din nou redactor la Secolul 20; redactor-șef adjunct la Luceafărul. A debutat în lașul literar în 1950; debutul editorial a fost în 1956 cu studiul Duiliu Zamfirescu și contribuția lui la dezvoltarea romanului nostru realist. A publicat studii monografice: Jean-Paul Sartre, Dimitrie Anghel, Portret în evantai, volume de critică: Structuri libere, Studii literare; un volum de nuvele și povestiri: Bastarzii și un roman, Somnambulii soarelui. A tradus scrieri de Pierre Gamara, Jan Otcenasek, Michel Butor, Michel Zevaco, Albert Camus, Gafitan Picon. A fost distinsă cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române (1979). În 1982 s-a stabilit în Franța

1931 – S-a născut Radu Florescu

13 noiembrie 1931 – 7 septembrie 2003

Arheolog, istoric de artă, profesor, muzeograf și muzeolog. A urmat Universitatea din București, absolvind cursurile Facultății de Istorie în 1954, lucrarea de licență Agricultura în Dobrogea la începutul stăpânirii romane, publicată în paginile revistei Studii și cercetări de istorie veche. A fost cercetător la Institutului de Istoria Artei, la Institutul de Arheologie din București, e în cadrul Direcției Monumentelor Istorice. A fost primul președinte al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, președinte al Comitetului Național ICOM după 1989, Director General al Muzeului Național de Istorie a României. A fost autor a numeroase cărți, studii, manuale, cursuri, albume, meritele sale științifice având o largă recunoaștere. Legați direct de cercetările din zona Severinului, Grigore Florescu (1892–1960) și fiul său, Radu Florescu, au servit arheologia severineană contribuind la dezvoltarea prestigiosului muzeu din Drobeta-Turnul Severin.

1941 – S-a născut George Chirilă

13 noiembrie 1941, Blăgești, Bacău

Poet și actor. A absolvit în 1964 Facultatea de Filosofie din Iași. A lucrat ca asistent la Catedra de socialism științific a aceleiași facultăți, profesor de istorie la Roznov, redactor la redacția culturală a Televiziunii Române, redactor la Editura Minerva și apoi la revistele Contemporanul, Pentru patrie, director general al Consiliului Național al Audiovizualului și, ulterior, redactor la Cronica română. A debutat publicistic în 1955, în Flacăra din Piatra Neamț, iar volumul de debut, Agora, a fost publicat în 1969. Alte volume: Orientalia, Portretul focului, Peisaj de vânătoare, Într-o barcă de fildeș, Fântâna din lacrimă

1950 – S-a născut Ioana Crăciunescu

13 noiembrie 1950, București

Actriță de teatru și cinema și poetă. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București și a devenit actriță a Teatrului „Constantin Nottara”, unde a jucat mai mult de 50 de roluri; în 1974 a debutat pe marele ecran în filmul Actorul și sălbaticii. În 1991 a plecat în Franța, invitată pentru câteva luni, și a rămas 15 ani. A jucat la Paris, la teatrul de poezie românească Opium de la Haute Allier, dar și la Avignon, în Belgia, Luxemburg… A adaptat pentru scenă și a regizat spectacolul Les Chants de Maldoror de Lautréamont. A revenit periodic în România și a continuat să joace la București și la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, a susținut recitaluri de poezie. A fost membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariștilor români, a UCIN și UNITER. A jucat în filme: Ion – blestemul pământului, blestemul iubirii, De ce trag clopotele, Mitică?, Duminică în familie, Quelque part vers Conakry, My friend Christi. A publicat volume de poezie: Duminica absentă, Iarna clinică, Creștet și gheare

Ion Blestemul pământului, blestemul iubirii (1980)

1955 – S-a născut Romeo Cosma

13 noiembrie 1955, București

Jazzman, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Este absolvent al Conservatorului „George Enescu” din Iași, unde a urmat două secții, mai întâi Pedagogie Muzicală, apoi și Compoziție Muzicală, la cea de-a doua având șansa să lucreze cu maeștri ai muzicii românești, Vasile Spătărelu și Anton Zeman, care i-au influențat cariera, fiind primul român care și-a dat doctoratul în muzică jazz. În 1981, împreună cu doi prieteni, înființat Clubul de Jazz „Richard Oschanitzky”, la Casa de Cultură a Studenților din Iași. A fost profesor coordonator la Casa de Cultură a Studenților (CCS), întemeietor și profesor al Clasei de Jazz de la Universitatea de Arte „George Enescu”, considerat creatorul etno-jazz-ului. În 2002 a scos albumul Solo piano… în Paris pentru care a primit premii și numeroase aprecieri din partea criticilor. Se bucură de aplauze pe scene din întreaga lume. Dintre albumele sale: Blue Note, Tribute to Dave Brubeck

https://www.youtube.com/watch?v=KI3cW9H06Do

Romeo Cosma – Divertisment pentru orchestră • Orchestra de Camera a Universității de Arte „George Enescu” Iași

1955 – A încetat din viață Romulus Cioflec (1 aprilie 1882, Araci, Covasna – 13 noiembrie 1955, Iași)

Prozator, jurnalist și publicist, a scris la Viața Românească din Iasi, Românul din Arad și a colaborat cu numeroase publicații

1960 – Stabilirea de relații diplomatice între România și Cipru

România a stabilit relații diplomatice cu Cipru imediat după proclamarea independenței de stat a acestei țări, la 13 noiembrie 1960. S-a convenit ca reprezentarea să fie la nivel de ambasadă

1960 – S-a născut Teodora Ungureanu

13 noiembrie 1960, Reșița, Caraș-Severin

Fostă gimnastă de talie mondială, antrenoare și arbitră internațională de gimnastică artistică. A început gimnastica la Clubul Școlar Reșița. În 1971 s-a înscris la școala de gimnastică de la Onești, condusă de Marta și Béla Károlyi. La primele Campionate Naționale la care a participat, în 1971, s-a clasat pe primul loc în concursul de la individual compus la categoria copii. A fost medaliată la Jocurile Olimpice de vară din 1976 (Montreal, Canada), iar la ultima competiție la care a participat, Jocurile Mondiale Universitare din 1979 (Mexico City, Mexic), a câștigat medalia de aur la individual compus

Teodora Ungureanu – 1976 Olympics EF Uneven Bars

1960 – A încetat din viață Gheorghe Teodorescu Kirileanu (13 martie 1872, Holda, Neamț/Suceava – 13 noiembrie 1960, Piatra-Neamț)

Cărturar, bibliofil, folclorist și editor, membru de onoare al Academiei Române

1964 – S-a născut Christian Tămaș

13 noiembrie 1964, Letca, Sălaj

Scriitor, filosof, orientalist și traducător. Este licențiat în limbă și literatură arabă a Universității din București, în 2006 a obținut gradul de master în educația adulților la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, iar în 2007 a obținut titlul de doctor în filosofie la aceeași universitate, cu teza Strategii de comunicare în Coran. A fost consilier pe științe umaniste la IBC Cambridge, Marea Britanie, cercetător în domeniul științelor umaniste la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași. Opera sa include romane: Cavalerul negru, Blestemul catharilor, Labirint, proză scurtă: Liniștea albă, studii de cultură și civilizație: Trezirea la nemurire, Crize contemporane: disoluția sacrului, Crize contemporane: ofensiva islamului, (E)L. Avatarurile unui articol hotărât

1977 – A încetat din viață Constantin C. Giurescu (13/26 octombrie 1901, Focșani – 13 noiembrie 1977, București)

Istoric, profesor la Universitatea din București și om politic, membru titular al Academiei Române, unul dintre întemeietorii Institutului de Istorie Națională

1984 – A încetat din viață Eta Boeriu (Margarita Caranica; 23 februarie 1923, Turda, Cluj – 13 noiembrie1984, Cluj-Napoca)

Scriitoare, poetă și traducătoare, distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România

1988 – A încetat din viață Vlad Georgescu (20 octombrie 1937, București – 13 noiembrie 1988, München)

Istoric, politolog, jurnalist, profesor universitar, director al postului de Radio Europa liberă din München. A murit de un cancer galopant, existând indicii puternice că ar fi fost iradiat sau intoxicat cu o substanță radioactivă

2000 – A încetat din viață Gheorghe Ghimpu (26 iulie 1937, Colonița, Lăpușna, Regatul României/Republica Moldova – 13 noiembrie 2000, Chișinău)

Profesor, om politic, fondator al Mișcării de Eliberare Națională, membrul al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova

2002 – A încetat din viață Alexandru Dragomir (8 noiembrie 1916, Zalău – 13 noiembrie 2002, București)

Filosof de talie mondială, limitat de regimul comunist

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #StefanStanca #ReuvenRubin #RaymondeHan #GeorgetaHorodincă #RaduFlorescu #IoanaCraciunescu #RomeoCosma #TeodoraUngureanu #ChristianTamas

0 comentarii la „13 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: