Istoria României România frumoasă Today's Memory

22 Noiembrie în istoria românilor

Foto: Muzeul de Istorie al Bucureștiului – Casa Moruzi


1806 – A început un nou război ruso–turc, desfășurat exclusiv pe teritoriul Principatelor Române

Conflict armat din lunga serie de războaie dintre Imperiile Rus și Otoman, izbucnit în contextul războaielor napoleoniene și purtat în întregime pe teritoriul Moldovei și Țării Românești, între 22 noiembrie 1806–28 mai 1812. Sultanul otoman, încurajat de înfrângerea suferită de ruși la Austerlitz, a detronat pe domnitorul Munteniei, Constantin Ipsilanti și pe cel al Moldovei, Alexandru Moruzi, amândoi fiind considerați rusofili. În același timp, francezii, aliați în acel moment cu Turcia, au ocupat Dalmația și amenințau cu o eventuală invazie în Moldova și Muntenia. Pentru a asigura siguranța frontierelor sudice ale imperiului împotriva unui atac al francezilor, rușii au mutat o armată cu un efectiv de 40.000 de oameni în Principatele Dunărene. Ca răspuns imediat, turcii au blocat traficul navelor rusești prin strâmtori și au declarat război Rusiei. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Imperiul Otoman a cedat Basarabia Imperiului Rus

1850 – Ofisul Domnului Munteniei, Barbu Dimitrie Știrbei, privind țiganii robi

În lipsa unei măsuri de eliberare generale, domnitorul Țării Românești, Barbu Știrbei a emis la 22 noiembrie/4 decembrie 1850 o ordonanță în favoarea sclavilor particulari, cerând Sfatului Administrativ al țării să împiedice „ca o familie de țigani să fie împărțită, în caz de donație sau de vânzare și să vegheze ca actul de vânzare sau de donație, pentru a fi confirmat, să conțină numele părinților și copiilor lor”. Ofisul interzicea, de asemenea, vînzările de țigani între particulari și vânzările de țigani sub patru membri (atunci când era vorba de una până la trei familii). În cazurile respective, proprietarii particulari erau „obligați să se adreseze Visteriei care-i răscumpăra și-i punea în libertate

1869 – S-au deschis cursurile Facultății de Medicină din București

Înființată la 12 noiembrie 1869, Facultatea de Medicină a fost prima facultate de medicină în cadrul Universității din București, și, totodată, pe teritoriul țării noastre; primul decan a fost medicul chirurg Nicolae Turnescu. Construcția actualei clădiri a Facultății de medicină a fost complet terminată și inaugurată în 1903

1870 – S-a născut Ion Ionescu-Bizeț

22 noiembrie/4 decembrie 1870, Creața–Dascălu, Ilfov – 17 septembrie 1946, București

Inginer și matematician, membru corespondent (din 1919) al Academiei Române. A fost profesor la Școala politehnică din București, secretar, vicepreședinte și președinte al Societății Politehnica. A condus lucrările de construcție a numeroase poduri, printre care podul peste Borcea (prima porțiune a podului peste Dunăre), podul de la Bobolia pe Valea Prahovei, podul metalic curb de cale ferată și șosea peste bazinul de la Giurgiu, a elaborat proiectul pentru Șantierul naval de la Turnu-Severin, etc. Este autorul unui studiu de deviere spre Prut a apelor Siretului în vederea construcției unei centrale hidorelectrice și a transformării Prutului într-un canal navigabil între Galați și Iași. A excutat harta hidrografică a bazinului Dunării. A fost unul dintre întemeietorii revistei Gazeta matematică. A desfășurat o activitate bogată în Societatea Politehnica, înființată în 1881, cu ocazia inaugurării căii ferate Buzău–Mărășesti

1878 – S-a născut Romald Bulfinsky

22 noiembrie 1878, Craiova – 13 ianuarie 1953, București

Actor de teatru și film. A urmat liceul la Brăila, unde a jucat în formația Societății literare locale. A debutat în anul 1902 pe scena de Teatrului Național din Craiova în rolul Banul Miked din Vlaicu Vodă de Alexandru Davila. În 1906 a fost invitat la Teatrul Național din Iași unde, după un an, a devenit societar. A interpretat o serie de drame în trupa lui Alexandru Davila, apoi a revenit la Teatrul din Craiova pentru ca, în final, din 1913, să se angajeze la Teatrul Național din București unde, încă de la început, a fost numit societar. Cu mici întreruperi, împreună cu Mișu Fotino, își încearcă norocul într-o companie dramatică la Teatrul Mic (1927 – 1928). După scurt timp se reîntoarce la Național continuînd seria succeselor. Încearcă din nou o pasageră ședere la Teatrul Ventura și, din nou, în 1931, la Teatrul Național București. Sa jucat aici până la pensionare, în 1936, dar a continuat să joace la teatre particulare, sub direcția de scenă a lui Sică Alexandrescu, iar la 27 februarie 1947 a fost numit director al Teatrului Național din Craiova. A jucat, pe scenă, în: A douăsprezecea noapte, Îmblânzirea scorpiei și Nevestele vesele din Windsor de Shakespeare și în filme: Oțelul răzbună, Manasse, Drumul iertării, Focuri sub zăpadă.

Manasse (1925)

1884 – S-a născut Alexandru Rusu

22 noiembrie 1884, Șăulia, comitatul Turda-Arieș – 9 mai 1963, închisoarea Gherla

Primul episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului (din 1930), ales în 1946 mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, dar nerecunoscut de autoritățile pro-sovietice de la București, unul din liderii rezistenței greco-catolice din Transilvania în timpul prigoanei comuniste. A absolvit studii teologice la Universitatea din Budapesta, unde a primit titlul de doctor în teologie în anul 1910. A fost hirotonit preot (1910), iar apoi a fost numit profesor titular al catedrei de Teologie Dogmatică din cadrul Academiei Teologice din Blaj, fiind și rector (1925–1930), redactor al prestigioasei reviste Cultura Creștină, de la Blaj, precum și redactor, apoi director al ziarului Unirea, în care a publicat numeroase articole și studii, iar din 1931, după instalarea ca episcop de Maramureș, a fost senator de drept, în Parlamentul României. La 28 octombrie 1948 a fost arestat și întemnițat. În 1957 Tribunalul Militar din Cluj l-a condamnat pe Alexandru Rusu la 25 de ani de muncă silnică, „pentru instigație și înaltă trădare”. S-a stins în închisoarea Gherla

1901 – A încetat din viață Vasile Alexandrescu-Urechia (V.A. Urechia; 15 februarie 1834, Piatra Neamț – 22 noiembrie 1901, București)

Istoric, profesor la Universitatea din Iași și la Universitatea din București, scriitor și om politic, membru fondator al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Spaniole

1913 – A fost inaugurat Teatrul Municipal Maior Gheorghe Pastia din Focșani

Construcția teatrului a fost realizată la inițiativa maiorului în rezervă Gheorghe Pastia, care a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrărilor de construcție și de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea orașului Focșani. Lucrările pentru construcția clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie. La inaugurare s-a prezentat spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Național din Iași, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu

1916 – S-a născut Mihail Grecu

22 noiembrie 1916, Faraoani, Imperiul Rus/Odesa, Ucraina – 9 aprilie 1998, Chișinău, R. Moldova

Artist plastic român din Basarabia, care a fondat modernismul plastic basarabean și a contribuit la formarea Școlii Naționale de Pictură. A studiat la Academia de Arte Frumoase din București (1937–1940), după Al Doilea Război Mondial a studiat la Colegiul republicat de arte „I. Repin” din Chișinău, apoi a frecventat lecții de pictură la Școala de Arte, atelierul lui I. Hazov, Chișinău. În 1957 a participat la primele expoziții unionale și internaționale. Creația sa a cunoscut trei perioade distincte, care i-au marcat operele. Prima – însușirea profesională a limbajului plastic profesionist în domeniul desenului compoziției și cromaticii coloristice. Cea de-a doua reflectă experimentele coloritului decorativ, iar ultima – un interes sporit pentru materiale noi și colaj; concomitent se adresează tradițiilor artei populare prin prisma simbolicii mesajului. Format în spațiul cultural românesc, Mihail Grecu a fost considerat un inovator și o „personalitate complexă și extrem de dotată”, care a revoluționat artele plastice din Moldova, rămânând în același timp pe terenul fertil al tradiției românești. Considerat un colorist pasionat, căutător de armonii inedite, pictura sa este interesantă și prin inovații tehnologice (colaj, coloranți fluorescenți, efecte metalice).

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2017/01/05/despre-cel-mai-mare-pictor-al-basarabiei-mihail-grecu/

1919 – S-a născut Romeo Ghircoiașiu

22 noiembrie 1919, Cluj – 21 martie 1995, Cluj

Profesor universitar, muzicolog și pianist. A studiat la Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940–1944), susținând doctoratul în 1948 și Conservatorul din Cluj, obținând doctoratul în 1970. A urmat o carieră universitară la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” fiind pe rând asistent, lector, conferențiar și profesor și culminând cu funcția de rector al acestei instituții (1970–1976). A fost totodată cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Tematica sa principală de cercetare a fost istoria muzicii românești. Cărți publicate: Contribuții la istoria muzicii românești, vol. I, Studii enesciene, Cultura muzicală românească în secolele XVIII-XIX.

1928 – Convenția privind expozițiile internaționale

A fost semnată la Paris la 22 noiembrie 1928, printre țările semnatare se afla și România. Au fost stabilite principiile de clasificare, organizare și funcționare a acestor expoziții

1930 – S-a născut Ion Marinescu

22 noiembrie 1930, Craiova – 20 septembrie 1998, București

Actor de teatru, film, radio și televiziune și producător de film. A studiat la Conservatorul Cornetti din Craiova, sub îndrumarea lui Costel Rădulescu. Ca actor și-a făcut debutul, la 17 ani, la Teatrul Național din Craiova în rolul Prezentatorului din piesa Școala femeilor de Molière. Pe scenă, a jucat la teatrele din Ploiești, Reșita, Oradea, Craiova, la Teatrul Mic, Teatrul „B. Ștefănescu Delavrancea” și Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, toate trei din București. A fost solicitat frecvent la radio, televiziune și în cinematografie, a scris versuri. Din filmografie: Mutter Courage, Judecătorul și călăul, Gioconda fără surâs, Săgeata căpitanului Ion, Piticul din grădina de vară, Evadarea, Revanșa, Pentru patrie, Vlad Țepes, Drumul oaselor, Misterele Bucureștilor, Craii de Curtea Veche. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967)

Un petic de cer

1931 – S-a deschis pentru public Muzeul de Istorie al Bucureștiului

În iulie 1921, la propunerea primarului Gheorghe Gheorghian, consiliul comunal București a hotărât înființarea Muzeului Comunal București. Inițiativa s-a putut însă concretiza abia după ce primăria capitalei a pus la dispoziția muzeului Casa Moruzi, o clădire istorică situată pe Calea Victoriei. Inaugurarea a avut loc pe data de 22 noiembrie 1931, în prezența primului-ministru Nicolae Iorga a primarului general Dem I. Dobrescu și a foștilor primari Gheorghe Corbescu și Emil Predescu. După anul 1959, colecțiile muzeului au fost adăpostite în incinta Palatului Șuțu, iar din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București

1932 – A încetat din viață Karl Petri (17 decembrie 1852, Sighișoara – 22 noiembrie 1932, Sighișoara)

Entomolog sas din Transilvania. Lucrarea sa de căpătâi este Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zum Jahr 1911 (Fauna gândacilor din Transilvania pe baza cercetărilor efectuate până în anul 1911)

1937 – S-a născut Vasile Anghel

22 noiembrie 1937 – 12 septembrie 2014

Fotbalist, atacant, conducător al secției de fotbal la Dinamo București. A absolvit Facultatea de Drept din București în 1963, cursul postuniversitar de Relații Internaționale și Institutul de Drept Comparat al Universității din New York (1969). A fost vice-președinte și șef al secției de fotbal, apoi președintele secției de fotbal la Dinamo București. Este personalitatea de care se leagă cea mai importantă performanță europeană a clubului Dinamo București – trei titluri de campioni consecutiv (1981–1982, 1982–1983, 1983–1984), două cupe ale României (1981–1982 și 1983–1984) calificare în Cupa Campionilor Europeni. În ediția ‘84, Dinamo București reușea cea mai mare performanță europeană, semi-finalele Cupei Campionilor Europeni

1938 – S-a născut Victoria Comnea

22 noiembrie 1938, București

Biolog, prozator și traducător. A absolvit în 1966, Facultatea de Biologie din Universitatea București. A lucrat cercetător științific în domeniul microbiologiei până în 1989. Este autoare a numeroase lucrări de specialitate și brevete de invenție. În același timp, a scris povestiri, romane și poezii. A debutat în revista Luceafărul, în 1988, cu poezii. Romanele Perfect distractiv, Capcana, Manuc au fost începute și, în mare parte scrise, înainte de căderea regimului ceaușist. Aflată sub „supraveghere informațională” (1981–1989), a refuzat orice compromis. Nu a publicat, dar a continuat să scrie. După anul 1990, a renunțat la activitatea științifică în favoarea celei de traducător și scriitor, a publicat romanele Perfect distractiv, Capcana, Ultima adoratoare, Manuc, volumul de povestiri Un romb de cer, și un jurnal de călătorie, America din Valea Adormită

1939 – A încetat din viață Agatha Bârsescu (9 septembrie 1857 sau 1863, București – 22 noiembrie 1939, București)

Actriță de teatru, prima din România prezentă pe scenele multor teatre din Europa și din America

1940 – Prima întrevedere cu Hitler a Mareșalului Ion Antonescu

Mareșalul Ion Antonescu a fost singurul om de stat și conducător militar din Europa care a avut 20 de întrevederi cu Adolf Hitler, pe parcursul a mai multor ore și chiar zile. Prima întâlnire a Mareșalului cu Hitler a avut loc la Berlin, între 2225 noiembrie 1940. Au participat, din partea română: Ion Antonescu și Mihail Sturdza, iar din partea germană, Hitler, J. von Ribbentrop și feldmareșalul Wilhelm Keitel, șeful OKW. Ion Antonescu s-a angajat să reorganizeze țara și să o fortifice în sfera economică, precum și în viața administrativă, politică, intelectuală și militară, subliniind că avea în vedere un singur scop și anume „să contribuie la victoria Axei în război

1942 – S-a născut Lucian Bureriu

22 noiembrie 1942, Lugoj, Timiș

Poet, prozator, eseist, jurnalist, membru în Uniunea Scriitorilor din România, în Uniunea Ziariștilor, în Uniunea Internațională a Ziariștilor (cu sediul la Praga) și în Clubul Presei Transatlantice. Este absolvent al Facultății de Filologie de la Universitatea din Timișoara în 1965. A fost profesor în Timișoara, apoi reporter și redactor la Radioteleviziune, studioul Timișoara, redactor și secretar principal de redacție la revista Orizont din Timișoara, bibliotecar la Biblioteca Județeană Timiș. A debutat în 1960 cu poezia Primul om, în revista Scrisul bănățean din Timișoara și editorial în 1968, cu volumul de versuri Afectivități conștiente. Volume publicate: Concert pentru mâna stângă, Viața refolosibilă, Uraganul de fier, Armura demnității, Atlantida memoriei

1956 – S-au deschis Jocurile Olimpice de Vară de la Melbourne, Australia

A XVI-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Melbourne în perioada 22 noiembrie–8 decembrie 1956. Au participat 67 de țări și 3.184 de sportivi care s-au întrecut în 145 de probe din 17 sporturi. România a obținut 13 medalii, 5 de aur: Leon Rotman la kaiac canoe – 1.000 m și kaiac canoe, 10.000 m, Nicolae Linca la box, cat. semimijlocie (69 kg), Ștefan Petrescu la tir, pistol viteză individual și Dumitru Alexe & Simion Ismailciuc la kaiac canoe, 1.000m; 3 de argint: Gheorghe Negrea la box, cat. semigrea (81 kg), Mircea Dobrescu la box, cat. muscă (51 kg) și Olga Szabo-Orban la scrimă, floretă individual; 5 de bronz: Francisc Horvath la lupte greco-romane (57 kg), Gheorghe Lichiardopol la tir, pistol viteză individual, Elena Leuștean la gimnastică, sol, Constantin Dumitrescu la box, (63,5 kg) și Elena Mărgărit, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Inovan, Elena Leuștean, Elena Săcălici, Emilia Vătășoiu la gimnastică, echipe

1956 – A fost arestat Paul Goma

După înfrângerea revoluției maghiare din 1956, în luna noiembrie a aceluiași an, Paul Goma și-a predat în semn de protest carnetul de membru UTM după care, în 22 noiembrie 1956 a fost arestat și acuzat de „tentativă de organizare de manifestație ostilă”. În martie 1957 a fost condamnat la doi ani de închisoare corecțională, pe care i-a executat la Jilava și Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forțat în Bărăgan, la Lătești, raionul Fetești (azi Bordușani, Ialomița), unde a rămas până în 1964

1958 – S-a născut Atena-Elena Simionescu

22 noiembrie 1958, Filipești, Bacău

Grafician, estetician, profesor universitar, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România. A absolvit în 1985 Institutul de Arte plastice, decorative și design Ion Andreescu din Cluj-Napoca, specializarea grafică, cu profesorii Fest Ladislaw, Ioan Horvat Bugnariu, iar în 1993 a primit o bursă de documentare și cercetare în arte vizuale de 3 luni la Universitatea Complutense, Facultatea de Arte din Madrid. În 2006, a obținut doctoratul în domeniul Științe umaniste-Filosofie, specializarea estetica artelor vizuale la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași. Este profesor și rector la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași. A avut expoziții personale în Iași sau în străinătate, Montreal, Canada; Valencia, Venezuela

Biografie ilustrată: http://uapriasi.ro/simionescu-atena-elena/

1972 – A încetat din viață Horia Hulubei (15 noiembrie 1896, Iași – 22 noiembrie 1972, București)

Fizician, profesor la Universitatea din Iași și la Universitatea din București, membru titular al Academiei Române, unul din fondatorii învățământului superior românesc în domeniul fizicii atomice și nucleare

1989 – S-a născut Gabriel Torje

22 noiembrie 1989, Timișoara

Fotbalist care evoluează în postul de mijlocaș la clubul Dinamo București. A jucat de la 16 ani la Poli Timișoara, Dinamo București, Udinese Calcio, Granada CF, RCD Espanyol și la Echipa Națională. A fost desemnat fotbalistul român al anului 2011

 

2002 – Emisiunea de mărci poștale România invitată la NATO, Praga 21 noiembrie 2002

Emise de Romfilatelia, sunt mărci poștale tematice cu hologramă dedicată aderării României la NATO; reprezintă o premieră în activitatea de editare a poștei Române, fiind primul timbru cu hologramă din țara noastră

2006 – A încetat din viață Lucian Raicu (Bernard Leibovici, 12 mai 1934, Iași – 22 noiembrie 2006, Paris)

Eseist și critic literar, redactor la Gazeta literară, România literară precum și la Europa Liberă, Radio France International, stabilit în Franța din 1986

2007 – A încetat din viață Ioanichie Bălan (10 februarie 1930, Stănița, Neamț – 22 noiembrie 2007, Mănăstirea Sihăstria)

Arhimandrit, duhovnic, scriitor. Spre sfârșitul vieții s-a stabilit la Mănăstirea Sihăstria, unde a continuat activitatea misionară de popularizare a credinței ortodoxe

2009 – Primul tur al alegerilor prezidențiale din România și referendumul pentru Parlamentul unicameral

Au fost primele alegeri prezidențiale din România care au avut loc separat de alegerile legislative, primele alegeri prezidențiale care s-au desfășurat odată cu un referendum și primele alegeri prezidențiale din România după aderarea la Uniunea Europeană

2010 – A încetat din viață Gabriel Stănescu (9 septembrie 1951, București – 22 noiembrie 2010, București)

Poet optzecist, eseist și editor român american, membru al Uniunii Scriitorilor din România

2013 – A încetat din viață Mircea Crișan (Mauriciu Kraus; 1924, Maramureș – 22 noiembrie 2013, Düsseldorf, Germania)

Actor, cabaretist, regizor și umorist, celebru în România anilor 1950–1960 și în Germania restul vieții

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #IonIonescuBizeț #RomaldBulfinsky #AlexandruRusu #MihailGrecu #RomeoGhircoiașiu #IonMarinescu #VictoriaComnea #VasileAnghel #LucianBureriu #AtenaElenaSimionescu #GabrielTorje

0 comentarii la „22 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: