Istoria României România frumoasă Today's Memory

29 Noiembrie în istoria românilor

Foto: Ziua infanteriei marine române


1474 – Prima scrisoare a Voievodului Moldovei, Ștefan cel Mare, către Papa Sixtus al IV-lea

La 29 noiembrie 1474, domnul Moldovei Ștefan Cel Mare, a adresat Papei de la Roma, Sixtus al IV-lea o scrisoare cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. După ce turcii (cu ajutor de la valahi) au fost bătuți crunt de moldoveni în repetate rînduri, a devenit limpede că Imperiul Otoman, ajuns în culmea puterii sale, nu putea accepta o țară mică precum Moldova în calea întinderii sale, fiind de așteptat o încleștare puternică. Ștefan cel Mare s-a adresat papei Sixt al IV-lea, propunînd organizarea unei coaliții creștine antiturcești. Corespondența ulterioară conține câteva scrisori datate 20 martie 1476, 29 martie 1476, 3 aprilie 1476, 9 aprilie 1476 și 13 ianuarie 1477. Ele ilustrează aspecte de politică internă și externă patronate de cele două personalități, cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. Corespondența a fost fără rezultat, Moldova și domnul ei Ștefan al III-lea au rămas singuri în fața hoardelor turcești și ale sateliților acestora

1784 – Răscoala țărănească condusă de Horea, Cloșca și Crișan:

La 29 noiembrie trupa de 70 soldați comandați de maiorul Dolcinengo a fost atacată la Lupșa și respinsă cu pierderi. Locotenentul Mesterhazi a pornit din Zlatna în ajutor, cu o trupă de 10 soldați. Au fost uciși sau răniți, câțiva scăpând cu fuga. În aceeași zi, la Ilia s-a adunat un mare număr de răsculați români, împotriva cărora a pornit sublocotenentul Teleky cu 24 soldați, care însă nu au putut face față din cauza inferiorității numerice și s-au retras, cerând ajutor urgent. Tot atunci românii au atacat Roșia Montană, însă opunându-se minerii înarmați, localitatea nu a suferit pagube ca în ridicarea anterioară. În același timp armata austriacă a atacat Ponorul și Râmețul. Vicecolonelul Schultz, cu 143 infanteriști și 68 husari secui, după ce a încercat să îi aducă la supunere cu vorba bună pe cei 1.000 țărani români înarmați care i se opuneau, s-a retras la Cacova după o luptă soldată cu un mort și 15 răniți, provocând răsculaților 17 morți și luându-le trei prizonieri. Locotenentul Probst, pornit în ajutor la ordinul vicecolonelului cu 40 de cavaleriști, a fost hărțuit cu focuri de armă tot timpul drumului și s-a retras la Zlatna, considerând prea periculos să se aventureze mai departe cu atât de puțini oameni. În dimineața zilei de 29 noiembrie o patrulă de 9 husari, trimisă de căpitanul Richard de la Zlatna avea misiunea să patruleze la Mogoș și Valea Mămăligani, dar a fost atacată cu focuri de pușcă de către români. Fără a suferi pierderi, a fost nevoită să se retragă din cauza inferiorității numerice. O altă patrulă de husari, venind de la Trascău, a fost atacată de români, un husar ucis, iar restul capturați

1852 – A încetat din viață Nicolae Bălcescu (29 iunie 1819, București – 29 noiembrie 1852, Palermo)

Istoric de renume, cel mai de seamă reprezentant al mișcării pașoptiste române, editor al revistei Magazin istoric pentru Dacia

1880 – S-a născut N.D. Cocea

Nicolae Dimitrie; 29 noiembrie 1880, Bârlad – 1 februarie 1949, București

Avocat, scriitor, jurnalist și publicist și politician comunist. A fost fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, ginerele fondatorului ziarului Adevărul, Constantin Mille. Mama sa, Cleopatra, publicist și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae. Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Viitorul social, Facla, Chemarea, a fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter. Din scrierile sale: Vinul de viață lungă, Fecior de slugă, Nea Nae.

1888 – A încetat din viață Iacob Cristian Stanislau Cihac (Czihak) (19 august 1800, Aschaffenburg – 29 noiembrie 1888, Aschaffenburg)

Medic și naturalist român de origine cehă, membru de onoare al Societății Academice Române; a organizat serviciul sanitar al armatei din Moldova și, împreună cu Mihai Zotta, Cercul ieșean de citire medicală

1912 – S-a născut Eugen Brote

29 noiembrie 1850, Rășinari, Sibiu – 5 decembrie 1912, Brașov

Agronom, publicist și politician. Studiile superioare le-a efectuat la Budapesta, unde a studiat economia și agricultura. După finalizarea studiilor a revenit la Sibiu, unde a înființat Telegraful Român împreună cu Nicolae Cristea, Dimitrie Comșa și Daniil Popovici Barcianu. A fost, de asemenea, unul dintre membrii fondatori ai ASTRA, ocupând diferite poziții în asociație între anii 1877–1888. În același timp a fost și membru în Consistoriul Arhiepiscopiei Ordotoxe a Sibiului. S-a implicat în crearea ziarului Tribuna, iar după arestarea lui Ioan Slavici, a devenit conducătorul redacției. A fondat Reuniunea Română de Agricultură la Sibiu, fiind unul dintre militanții întăririi economice a românilor din Transilvania. În plan politic a fost ales vicepreședinte al Partidului Național Român în octombrie 1880, făcând parte din redactorii Memorandumului Transilvaniei, făcând parte din delegația de 237 de persoane care a mers la Viena pentru a-l înmâna împăratului Franz Josef. A fost principalul susținător al Partidului Național Liberal, în Transilvania. În 1904 a înființat prima bancă de credit funciar din România. A publicat nenumărate articole necesare conștientizării noilor tehnici agricole. A pledat permanent pentru folosirea ortografierii latine. A publicat lucrarea Chestiunea românilor din Transilvania și Ungaria, lucrare premiată de Academia Română

1916 – S-a înființat Serviciul foto-cinematografic al Armatei Române

Armata, conștientă de importanța imaginii atât pentru informarea opiniei publice cât și pentru instrucție, s-a arătat interesată de cinematograf încă de la începuturile sale, sprijinind realizarea primului film de lung metraj românesc, Războiul de independență (1912). Intrarea României în Marele Război a adus în actualitate și necesitatea înființării unui serviciu care să imortalizeze acțiunea Armatei Române și să ofere viitorimii o valoroasă sursă pentru cunoașterea istoriei, dar și un material care să fie utilizat în scop didactic pentru elevii din școlile militare. În plin război, și-a creat, obligată de necesitățile frontului, propriul Serviciu Foto cinematografic, creat cu sprijin francez, după modelul existent în armata franceză. Primul document important în crearea serviciului a fost Ordinul nr. 1.041/29 noiembrie 1916, prin care se înființa Serviciul Fotografic al Armatei pe lângă Biroul de Informații al Marelui Cartier General, prin comasarea secțiilor fotografice de la Batalionul de Specialități. În cadrul acestuia urma să funcționeze și o secțiune cinematografică. Cel care a primit sarcina să se ocupe de înființarea serviciului a fost arhitectul român Ioan Oliva

1916 – Primul număr al Bukarester Tageblatt

Ziarul oficial al autorităților de ocupație, a apărut între 12 decembrie 1916–11 noiembrie 1918 în două ediții, germană și română, redactat de o serie de jurnaliști români, judecați și condamnați după război, pentru colaboraționism: Dimitrie Karnabatt, Ion Slavici, Tudor Arghezi, Cinstantin Stere, Dem. Theodorescu

1918 – Demisia guvernului Constantin Coandă

Consiliu de miniștri de uniune națională prezidat de Constantin Coandă, care a guvernat în perioada 24 octombrie/6 noiembrie–29 noiembrie/12 decembrie 1918. Regele Ferdinand I l-a desemnat pe generalul Coandă să formeze guvernul. Ca urmare a victoriilor obținute de Antanta pe parcursul verii anului 1918, România a decis reintrarea în război împotriva Puterilor Centrale, regele decretând mobilizarea generală și reintrarea României în război de partea Antantei. Trebuie menționat faptul că țara noastră ieșise din război în aprilie 1918, guvernul Marghiloman semnând un tratat de armistițiu foarte împovărător cu Puterile Centrale, pe care Regele nu l-a semnat. Așadar, una din primele măsuri adoptate de noul cabinet a fost considerarea acestui Tratat de Pace ca fiind un act nul și neavenit. Pe timpul mandatului său, s-a sfârșit Primului Război Mondial; au avut loc Unirea Bucovinei cu România și Unirea Transilvaniei cu România. După capitularea Puterilor Centrale și făurirea României Mari, guvernul de uniune națională, condus de Constantin Coandă, și-a depus mandatul în favoarea liberalului Ion I.C. Brătianu

1918 – S-a format Guvernul Ion I.C. Brătianu (5)

Consiliu de miniștri liberal, în care erau reprezentate toate provinciile istorice, prezidat de Ion I.C. Brătianu, a guvernat în perioada 29 noiembrie–12 septembrie 1919. A decis ca problemele specifice ale Basarabiei să fie soluționate de Directorate

1921 – A încetat din viață Paulina Cruceanu (26 februarie 1865, Iași – 29 noiembrie 1921, București)

Prima femeie farmacist, cu diplomă universitară, din România, șefa Depozitului de Medicamente din Iași

1922 – S-a născut Dumitru Mazilu

29 noiembrie 1922, Broșteni, Vrancea – 12 iulie 1981, București

Traducător, A fost licențiat al Facultății de Drept a Universității din București în 1945. Între anii 1941–1943 a urmat doi ani la Facultatea de Litere. A lucrat ca bibliotecar, avocat, redactor la ESPLA, redactor-șef la Editura Univers, lector principal la serviciul de sinteză și coordonare tematică al Centralei Editoriale. Cu excepția unui volum original de însemnări de călătorie, Spre culmile Carpaților (1955, în colaborare cu O. Manițiu), activitatea sa literară a luat forma traducerii operelor de frunte ale unor importanți autori britanici si americani, Jack London, Oscar Wilde

1922 – A încetat din viață Vasile Lucaciu (21 ianuarie 1852, Apa, Comitatul Sătmar – 29 noiembrie 1922, Satu Mare)

Preot, membru marcant al Partidului Național Român din Transilvania, importantă personalitate politică, culturală și istorică ale românilor ardeleni, militant pentru drepturile românilor din Transilvania

1924 – S-a născut Mihai Mereuță

29 noiembrie 1924, Santa Mare, Botoșani – 1 aprilie 2003, București

Actor de teatru, film și televiziune. A urmat Facultatea de Litere și Filozofie din Iași, cursurile de limbă română și filozofie. În paralel a urmat și cursurile Conservatorului „George Enescu” din Iași, la absolvire fiind angajat la Teatrul Național din Iași. Totuși, debutul ca actor l-a avut pe scena Teatrului Municipal din Ploiești, în rolul Cetățeanului turmentat din piesa O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale. În 1957, la solicitarea Luciei Sturdza Bulandra, a venit pe scena bucureșteană. A jucat în Tineri căsătoriți caută cameră, Interviu, Opera de trei parale. Ultimul rol important în care a putut fi aplaudat a fost cel din piesa Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii, jucată pe scena Teatrului Național din București, în regia lui Gelu Colceag. Activitatea în lumea teatrului a fost completată de sute de piese radiofonice și de peste cincizeci de roluri ca actor de film în: Mihai Viteazul, Păcală, Ecaterina Teodoroiu, Misterele Bucureștilor, Iancu Jianu, Pe aici nu se trece

Învingătorul lui Napoleon de D.D Pătrășcanu Cu: Mitică Popescu, Colea Răutu, Mihai Mereuță. Regia: Sergiu Ionescu (1996)

1933 – A încetat din viață Victor Râmniceanu (12 septembrie 1856, Buzău – 29 noiembrie 1933, București)

Jurist, membru de onoare al Academiei Române; unul dintre fondatorii jurisprudenței românești

1934 – S-a născut Flavia Buref

29 noiembrie 1934, Craiova – 18 decembrie 2016, București

Actriță de film, scenaristă, poetă și realizatoare de emisiuni de radio și TV. Provenită dintr-o familie de aromâni refugiată în România din Bitola, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București în 1956. A debutat în filmul Dincolo de brazi (1957), în regia lui Mircea Drăgan și Mihai Iacob. Din 1974 a scris texte de muzică ușoară, romane, versuri, cărți de copii. A scris textele pentru cântecele din filmele Eu, tu și Ovidiu (1977) și Mama (1977). A realizat peste 300 de emisiuni de televiziune și a scris multe scenarii pentru Teatrul Național Radiofonic

A fost prietenul meu (1963)

1938 – Legația României de la Paris a fost ridicată la rangul de ambasadă

Relațiile dintre români si francezi sunt străvechi: în 1396, cavalerii lui Jean Nevers au luptat împotriva turcilor alături de soldații domnitorului Valahiei, Mircea cel Bătrân… în 1798, Franța a deschis un consulat general la București și un viceconsulat la Iași. După unirea Moldovei cu Țara Românească, sprijinită cu căldură de Franța, este deschisă calea spre noi relații diplomatice între România și Franța. Acestea au fost stabilite, la nivel de legație, la 8/20 februarie 1880, Mihail Kogălniceanu fiind primul ministru plenipotențiar al României la Paris, iar la 29 noiembrie 1938, relațiile diplomatice au fost ridicate la rang de ambasadă, primul ambasador al României la Paris fiind numit Gheorghe Tătărescu

1938 – S-a născut Dan Popper

29 noiembrie 1938, București – 12 august 2015

Fost baschetbalist cu o lungă carieră administrativă în sport. A jucat baschet la C.S. Dinamo București ca junior și senior, component al lotului național și al celui seniori a României. În 1961 a absolvit Institutul de Cultură Fizică și Sport din București. A fost antrenor la secția de atletism a Clubului Sportiv Școlar Viitorul București și secretar al Clubului, cercetător lal Centrul de Cercetări Științifice, metodist la Universitatea de Cultură Fizică și Sport (UCFS), instructor de specialitate la Centrul Național de Educație Fizică și Sport (CNEFS) – Direcția Tehnică, secretar general adjunct al Federației Române de Canotaj și Yachting (FRCY). Din 1983, timp de trei ani, a revenit la CNEFS ca instructor specialitate la Sectia Tehnica, dupa care din 1986 s-a aflat in fruntea Federației Române de Canotaj. Între 1996–2004 a fost secretarul general al Comitetului Olimpic Român

1946 – Ședința Delegației Permanente a PNȚ

S-au analizat desfășurarea alegerilor și rezultatele lor. Au fost invitați cei 32 de deputați ”repartizați” de comuniști în urma alegerilor (PNL avea „repartizate” doar două locuri). Cu această ocazie s-a hotărât ca cei 32 de de deputați acceptați de comuniști să nu se prezinte la lucrările parlamentului ilegal. S-a convocat în ședință extraordinară a Comitetul Central Executiv al PNȚ-ului pentru a doua zi, în vederea analizării situației

1947 – S-a născut Liviu Tudan

Dumitru Tunsoiu; 29 noiembrie 1947, București – 26 mai 2005, București

Basist și compozitor de muzică rock, membru al formației Roșu și Negru. Născut în București, unde a studiat în cadrul Școlii de Muzică nr. 1, a absolvit la Iași cursurile Conservatorului de Muzică „George Enescu”, clasa Compoziție. S-a îndreptat rapid spre curentul rock, devenind de-a lungul timpului membru (chitară bas) al mai multor grupuri cunoscute, cum ar fi Sideral sau Metronom, dar trupa care l-a consacrat și de numele căreia rămâne legat este Roșu și Negru. A colaborat cu multe personalități din muzica românească, cum ar fi Nuțu Olteanu, Gabi Nacu, Florin Ochescu, Adrian Ordean, Nelu Dumitrescu, Marti Popescu, Ovidiu Lipan Țăndărică, fiind și unul dintre compozitorii preferați ai Didei Drăgan. Numele Liviu Tudan este adoptat din 1965, cu ocazia interpretării personajului principal cu același nume din filmul Ultima noapte a copilăriei, regizat de Savel Stiopul

Roșu și Negru – Ultimul concert (1993)

1951 – A încetat din viață Mihail Fălcoianu (4 februarie 1884, Pungești, Vaslui – 29 noiembrie 1951, București)

Medic veterinar, chirurg și obstetrician; a reorganizat și actualizat învățământul clinic veterinar de ginecologie, obstetrică și medicină operatorie veterinară, din România

1958 – S-a născut Carmen Firan

29 noiembrie 1958, Craiova

Poetă, prozatoare, autoare dramatică, jurnalistă stabilită în SUA. Licențiată a Facultății de Științe ale Naturii, secția matematică, a Universității din Craiova în 1981. în perioada studenției a lucrat în redacția revistei Mesaj comunist. A fost profesor de matematică în București, redactor la Editura Tehnică. A debutat publicistic cu poezie în Amfiteatru (1979), iar debutul editorial a fost în 1981 cu volumul de poezii Iluzii pe cont propriu. A colaborat la Ramuri, România literară, Luceafărul, Viața studențească, Teatru. Este stabilită în New York, unde lucrează ca directoare de programe la Centrul Cultural Român. A publicat cincisprezece cărți de poezie, romane, eseuri și povestiri scurte. Scrierile ei apar în traducere în multe reviste literare și în diverse antologii din Franța, Israel, Suedia, Germania, Irlanda, Polonia, Canada, UK și SUA. Din scrierile sale: Tot Mai Aproape, Farsa, Puterea cuvintelor Detectorul de emoții.

1959 – A încetat din viață Vasile Gheorghiu (16/28 iulie 1872, Câmpulung, Austro-Ungaria – 29 noiembrie 1959, Cut, Neamț)

Profesor teolog, membru de onoare (1938) al Academiei Române

1966 – A încetat din viață Simion Stolnicu (Alexandru Botez; noiembrie 1905, Comarnic, Prahova – 29 noiembrie 1966)

Poet, considerat de critica literară ca situându-se în descendența liricii lui Ion Barbu

1968 – S-a născut Ramona Bădescu

29 noiembrie 1968, Craiova

Actriță, interpretă de muzică ușoară, prezentatoare de programe de divertisment la televiziunea Rai Uno. A practicat și modelingul, iar din 2008 a intrat și în politică.

Ramona Badescu – Te Vreau Langa Mine

 

Ziua infanteriei marine române

1971 – A fost înființat Batalionul 307 Infanterie Marină

Prin desființarea unui batalion de infanterie din cadrul Regimentului 56 Infanterie de la Brăila, în subordinea Comandamentului Marinei Militare. Prima garnizoană de dislocare a Batalionului 307 Infanterie Marină a fost în localitatea, 2 Mai, județul Constanța. Din această rațiune, aceeași dată a devenit și Ziua Infanteriei Marine în România

 

1974 – A încetat din viață Ion Nestor (25 august 1905, Focșani – 29 noiembrie 1974, București)

Arheolog și istoric al antichității, membru corespondent al Academiei Române, Laureat al Premiului de Stat

1989 – A încetat din viață Ion Popescu-Gopo (1 mai 1923, București – 29 noiembrie 1989, București)

Regizor, scenarist și grafician, personalitate a animației românești, președinte al Asociației Cineaștilor din România; a câștigat premiul Palme d’or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes (1957) cu filmul de scurt metraj Scurtă istorie

1993 – S-a lansat prima televiziune privată care emite și astăzi, Antena 1

Canal de televiziune privat comercial din România, lansat în 1993 ca televiziune regională care emitea în București și în zonele din jurul capitalei

1993 – A încetat din viață Ioan Luchian Mihalea (15 decembrie 1951, Ocnele Mari, Vâlcea – 29 noiembrie 1993, București)

Compozitor, dirijor și realizator de televiziune, întemeietor al grupurilor muzicale Song și Mini Song; a fost asasinat

1994 – A încetat din viață Titus Popovici (16 mai 1930, Oradea – 29 noiembrie 1994, Tulcea)

Scriitor și scenarist, membru corespondent al Academiei Române, membru în CC al PCR

1996 – A încetat din viață Teohar Mihadaș (9 noiembrie 1918, Turia, Grecia – 29 noiembrie 1996, Cluj)

Educator, eseist, poet și prozator de origine aromână, deținut politic

1997 – A încetat din viață Liviu Constantinescu (26 noiembrie 1914, Ighișdorful român–Bârghiș, Sibiu – 29 noiembrie 1997, Saint-Louis, Alsacia)

Geofizician, profesor universitar, membru titular al Academiei Române; unul dintre fondatorii școlii române de geofizică

2004 – S-a lansat Radio Guerrilla

Este un post de radio deținut de grupul media Realitatea-Cațavencu. A început să emită în București la 29 noiembrie 2004, fiind lansat de grupul de presă Academia Cațavencu. Răzvan Exarhu, director de programe și realizator, a fost cel care a ales numele radioului si a creat brand-ul Guerrilla. Primul buletin de știri, difuzat la ora 11:00, a fost prezentat de Adrian Năstase, iar cel de la ora 12:00 a fost prezentat de Traian Băsescu, cei doi fiind la acel moment în cursa electorală pentru președinția României, turul al doilea

2011 – A încetat din viață Alexandru Tocilescu (27 iulie 1946, București – 29 noiembrie 2011, București)

Regizor de teatru și film, a primit premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol și premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul Comediei Românești – festCO

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #NDCocea #EugenBrote #DumitruMazilu #MihaiMereuta #FlaviaBuref #DanPopper #LiviuTudan #CarmenFiran #RamonaBădescu #RadioGuerrilla

0 comentarii la „29 Noiembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: