Istoria României România frumoasă Today's Memory

5 Decembrie în istoria românilor

             Foto: În Republica Moldova, limba moldovenească a fost denumită oficial limba română


1703 – A încetat din viață, decapitat, Johann Sachs von Harteneck (1664, Eperjes, Ungaria, în prezent Prešov, Slovacia – 5 decembrie 1703, Sibiu)

Om politic din Transilvania, a fost, pe rând, primar al Sibiului, comite al sașilor (1691–1703) și jude regal. În perioada în care a fost primar, au fost realizate primele studii topografice și primele hărți ale Sibiului. A cerut dreptate în perceperea dărilor, afirmând că sașii, care reprezentau 10% din populație, plăteau 60% din taxele încasate în Transilvania. Atunci când în 1702 a cerut ca și averile nobilimii să fie impozitate, și-a făcut mulți dușmani puternici. A fost condamnat la moarte pe 3 decembrie și decapitat două zile mai târziu la Sibiu, în Piața Mare, în apropierea statuii lui Roland. Mai târziu memoria sa a fost reabilitată, devenind una dintre cele mai importante personalități ale sașilor

1857 – A apărut la București jurnalul politic–comercial Naționalul

Fondat de Vasile Boerescu, a apărut între 5 decembrie 1857–7 mai 1861, fiind tipărit la Tipografia Națională a lui Iosif Romanov. Dela 9 iunie 1858, a adăugat la subtitlu și cuvântul „literar”. În paginile sale au fost promovate ideile unioniste ale vremii

1859 – S-a născut Nicolae Petrașcu

Nicolae Petrovici; 5/17 decembrie 1859, Tecuci, Galați – 24 mai 1944, București

Diplomat, scriitor, memorialist, publicist, istoric de artă și critic de artă și literar. A adoptat de timpuriu, ca și fratele său, pictorul Gheorghe Petrașcu, numele de familie Petrașcu. A frecventat, începând din 1880, Facultatea de Litere și Drept a Universității din București, absolvită în 1884. În 1885 este numit atașat în Ministerul de Externe, în 1888 a devenit șef de cabinet al lui Petre P. Carp, a fost numit secretar de legație la Paris și apoi la Istanbul. În 1892 s-a retras din activitatea diplomatică. În 1879, a avut loc debutul său literar, prin versuri publicate în revista ieșeană Jurnalu pentru toți, iar în 1883, a fost introdus la ședințele din București ale Junimii. A colaborat cu articole la ziarul Constituționalul, la revistele Convorbiri literare, Revista pentru istorie, arheologie și filologie, Ateneul român, Vieața nouă, Viața socială. Pentru scurt timp, a fost redactor la Convorbiri literare. S-a remarcat prin campania dusă pentru reorganizarea teatrelor naționale și a conservatoarelor de muzică și artă dramatică. A susținut necesitatea ca scriitorii și artiștii să fie sprijiniți de către stat

1864 – Legea instrucțiunii publice

În încercările de unificare a legislațiilor celor două principate, Comisia de la Focșani a lucrat, încă din iunie 1859, la elaborarea unui astfel de proiect. În iulie 1860 apare primul Proiect de lege organică pentru instrucția publică în Principatele Unite, urmat în octombrie 1860 de un altul, cu același nume, întocmit de Vasile Boerescu. La 4 octombrie 1861, prin decret domnesc s-a creat o comisie mixtă pentru a trece imediat la unificarea legilor și a regulamentelor administrative ale Principatelor Unite. La cererea Consiliului Superior al Instrucțiunii Publice, Vasile Boerescu a alcătuit un nou proiect de lege, pe care l-a publicat în octombrie 1863 sub numele de Proiect de lege asupra reorganizării instrucției publice din România. Susținut de ministrul cultelor și instrucției, Dimitrie Bolintineanu, însușit în decembrie 1863 de Consiliul de miniștri, a fost trimis spre deliberare Camerei Legiuitoare și votat cu majoritate zdrobitoare. Sub titlul de Lege asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române, a fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza la 25 noiembrie 1864, cu numărul 1.150, iar la 5 decembrie 1864 a fost publicată în Monitorul. A fost prima lege prin care învățământul era organizat în mod unitar și erau stabiliți anii de studiu: învățământul primar, de patru ani, gratuit și obligatoriu, cel secundar, de șapte ani și universitar, de trei ani

1883 – S-a născut Gheorghe Spacu

5 decembrie 1883, Iași – 23 iulie 1955, București

Chimist, membru titular (din 1936) al Academiei Române. În 1906 s-a licențiat la facultatea de Științe a Universității din Iași. După specializări la Viena și Berlin, a revenit în țară, unde a avut o prodigioasă carieră didactică la Universitatea din Cluj, la Catedra de Chimie Anorganică și Analitică și apoi la Universitatea din București la Catedra de Chimie Anorganică, unde a pus bazele unor laboratoare destinate studiului combinațiilor complexe. În 1916 a obținut titlul de doctor în chimie cu mențiunea cu distincție pentru lucrarea Combinații complexe de fier-Feramine. Prin cercetările desfășurate în perioada 1907–1955, profesorul Spacu și colaboratorii săi au sintetizat aproximativ 1000 de combinații complexe noi, fiind considerat creatorul școlii românești de chimie coordinativă. A făcut cercetări fundamentale în domeniul combinațiilor complexe, a stabilit structura unor combinatii anorganice din grupa sărurilor duble, a sintetizat noi clase de combinații complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintului, etc.

1887 – A intrat în vigoare prima Convenție internațională pentru protecția operelor literare și artistice

Adoptată la Berna în 9/21 septembrie, a fost ratfificată în România, intrând în vigoare la 5/17 decembrie 1887

1905 – A aparut revista literară Ramuri

Revista a fost înființată din inițiativa a doi adolescenți entuziaști, Constantin Șaban Făgețel și Dumitru Tomescu, la acea data încă elevi ai liceului Traian din Turnu Severin, primul număr apărând în Craiova, ca revistă literară lunară. A apărut între 5 decembrie 1905–10 decembrie 1914. Din 1908 apariția a devenit bilunară, iar din 1910 săptămânală. Revista a apărut pînă la 10 decembrie 1914, dată la care s-a unit cu revista Drum drept

1912 – A încetat din viață Eugen Brote (29 noiembrie 1850, Rășinari, Sibiu –5 decembrie 1912, Brașov)

Agronom, publicist și politician, a luat parte la înființare gazetelor Telegraful Român, Tribuna, membru fondator al ASTRA, vicepreședinte al Partidului Național Român, memorandist, a înființat prima bancă de credit funciar din România

1938 – S-a născut Grigore Constantinescu

5 decembrie 1938, București

Muzicolog, critic muzical și profesor universitar. A absolvit Conservatorul din București în 1962, după care a urmat cursuri de specializare pentru perfecționare dirijorală cu Igor Markevitch la Monte-Carlo, muzicologie și critică la Seminarul ”Bartók” din Budapesta și teorie și istoria muzicii la Seminarul internațional de muzică din Weimar și a devenit Doctor în Muzicologie al Academiei de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca în 1976. A fost redactor la Editura Muzicală, redactor-șef de rubrică la revista Muzica, profesor la Universitatea Națională de Muzică din București, a fost președintele Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora”, membru fondator al Fundației Remember Enescu, Fundației Bianca, Fundației Ionel Perlea, Fundației Române de Chitară, Fundației Oedip, membru de onoare la Fundația Constantin Silvestri, etc. A publicat articole, comunicări științifice, volume de muzicologie și universitare, a produs emisiuni muzicale radio. A fost distins cu numeroase premii, dintre care: Premiul de excelență al Uniunii Interpreților pentru 1994, Premiul de excelență al Fundației Remember Enescu 1998, Ordinul ziariștilor clasa I al Uniunii Ziariștilor Profesioniști 2007, Diploma de onoare a Festivalului Internațional „George Enescu” 2001, titlul de Membru de Onoare al Societății profesorilor de muzică și desen din România 2003, Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofițer, Președinția României 2004, 2008, 2011, Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, etc.

1941 – În cel de al doilea război mondial, Marea Britanie a declarat război Finlandei, Ungariei și României

La 30 noiembrie 1941, ministrul SUA la București, F. Günther Mott, a transmis lui Mihai Antonescu o comunicare a guvernului Marii Britanii, care avertiza România să înceteze războiul împotriva URSS până la 5 decembrie, în caz contrar Marea Britanie se va considera în război cu România. România a aflat, din surse americane că Marea Britanie a hotărât, împotriva voinței ei, să facă acest pas, spre a da satisfacție Uniunii Sovietice. Cu sau fără voința ei, Londra a dat curs insistenței Moscovei de a declara război tuturor statelor care se asociaseră cu Germania la atacul împotriva Rusiei sovietice: Finlanda, Italia, România și Ungaria. În zadar încercase premierul britanic să-l convingă pe Stalin că atât în România, cât și în Ungaria se găseau, printre fruntașii politici și militari, mulți prieteni ai englezilor, care, în eventualitatea întoarcerii sorții războiului împotriva Germaniei, aceștia ar impune trecerea țărilor lor de partea Națiunilor Unite. La 5 decembrie, Winston Churchill, șeful guvernului britanic a aprobat declarația de război făcută României. Din partea României, notificarea stării de război s-a făcut la 6 decembrie

1941 – S-a născut Liviu Tudor Samuilă

5 decembrie 1941 – 25 februarie 2013

Jurnalist de radio și televiziune, scriitor, pictor. În 1967 s-a angajat la postul public de radio. Începand cu anul 1979, și-a continuat activitatea în Televiziunea Română, unde a lucrat până după Revoluție. În ultimii ani a semnat prezentările unor expoziții de pictură din țară și străinatate, a pictat

1949 – S-a născut Mircea Florian

5 decembrie 1949, Satu Mare

Muzician, solist vocal, instrumentist, compozitor și artist multimedia. Și-a început cariera cântând muzică folk, însă mai târziu a abordat muzica rock, muzica electronică și cea experimentală. De-a lungul activității sale, a înființat mai multe formații-concept: Zburătorii, Florian în Labirint, Ceata de dubași, ceterași, kitarozi și alți meșteri lăutari, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania

Cu pleoapa de argint

1957 – S-a născut Ghighi Bejan

5 decembrie 1957, Târgoviște

Arhitect, grafician și umorist. Este absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București. A lucrat în management și relații publice. A fost fondatorul biroului de arhitectură și design MB Studio (1994), membru al grupului umoristic Divertis, membru al OAR, al Asociației Arhitecților de Interior și al AC Divertis. Începând cu anul 2000, se ocupă cu cultivarea sfeclei de zahăr

Monologul Despre Prostie

1965 – S-a născut Vasile Baghiu

5 decembrie 1965, Borlești, Neamț

Poet, prozator și eseist. A debutat în presă cu poeme, în 1983, în revista Ateneu și în revista Liceului Sanitar din Bacău, pe care l-a absolvit în 1984. A frecventat Cenaclul Bacovia, a publicat câteva poeme în revistele Amfiteatru, Familia. A lucrat ca asistent medical la Sanatoriul de tuberculoză Bisericani din Munții Neamțului, într-un un laborator de toxicologie, un cabinet privat de cardiologie și un serviciu de promovarea sănătății, experiențe care i-au influențat scrisul. S-a mutat la Piatra-Neamț, a publicat poeme și articole și susține periodic rubrici de critică literară și eseuri. A debutat editorial în 1994, cu volumul de poezie Gustul înstrăinării. Aparține generației nouăzeciste și este cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept și manifest care propune o direcție nouă în poezie și despărțirea de paradigma postmodernistă. Alte scrieri: Rătăcirile doamnei Bovary, Maniera, Ospiciul, Gustul înstrăinării, Fericire sub limite

1967 – S-a născut Bogdan Stelea

5 decembrie 1967, București

Fotbalist și antrenor care a jucat, pe postul de portar, pentru Echipa națională de fotbal a României la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1990, 1994 și 1998. A jucat la Dinamo București, RCD Mallorca, Standard Liege, Rapid București, Steaua București, etc.

1972 – A încetat din viață Raluca Ripan (27 iunie 1894, Iași – 5 decembrie 1972, Cluj-Napoca)

Chimistă, cercetător științific al Facultății de Științe a Universității din Iași, deputat în Marea Adunare Națională, membră titulară a Academiei Române

1973 – S-a născut Ciprian Vălcan

5 decembrie 1973, Arad

Eseist și filosof, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit studiile universitare de filosofie la Timișoara, fiind apoi bursier al École Normale Supérieure din Paris și bursier al guvernului francez în perioada 2001–2004. A obținut licența și masteratul în filosofie la Sorbona. A devenit doctor în filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara (2005) și doctor în istorie culturală al École pratique des hautes études din Paris (2006). Este profesor universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității Tibiscus din Timișoara, membru al Asociației Române a Cercetătorilor Francofoni în Științe Umane (ARCHES), al Institutului de studii comparate central și est-europene A Treia Europă, etc. Din opera sa: Studii de patristică și filosofie medievală, Filosofia pe înțelesul centaurilor, Elogiul bîlbîielii, Cioran, un aventurier nemișcat

1974 – S-a născut Sorin Leoveanu

5 decembrie 1974, Craiova

Actor de teatru și film. A absolvit Academia de Artă Teatrală Târgu-Mureș, secția Actorie, clasa Prof. Cornel Popescu în 1998, Studii Aprofundate Actorie cu Prof.univ.dr. Florin Zamfirescu la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” București (2002–2003), apoi în 2008 a devenit Doctor în Arta Actorului la aceeași universitate. Joacă pe scenă la Teatrul Național Craiova din 1999. A interpretat până în prezent peste 20 de roluri importante din dramaturgia românească și universală, între care Iason, Lopahin, Petrucchio, Hlestakov, Beppo, Leonce etc., dar a stralucit în rolul Hamlet, sub îndrumarea regizorului Florin Mugur, la Teatrul Național din Cluj. Filme: Tertium non datur, Undeva la Palilula, Quod Erat Demonstrandum, Box. A fost distins cu: Premiul AICT pentru Cel mai bun actor, acordat pentru Hamlet și Hlestakov (2001), Premiul UNITER pentru Cel mai bun actor în rol secundar pentru Porfiri din Crimă și pedeapsă (2007) și pentru rolul Lucio din spectacolul Măsură pentru Măsură (2009), Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal pentru Caligula (2012), Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2016), etc.

Tertium non datur partea a 3-a

1974 – A încetat din viață Zaharia Stancu (5 octombrie 1902, Salcia, Teleorman – 5 decembrie 1974, București)

Scriitor, poet, romancier, director de teatru, jurnalist și publicist, distins cu Premiul Herder, membru titular al Academiei Române

1983 – A încetat din viață Alexandru Oprea (5 iulie 1931, Gorunești–Bălcești, Vâlcea – 5 decembrie 1983, București)

Scriitor, critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România

1987 – A încetat din viață Leonid Dimov (11 ianuarie 1926, Ismail, Basarabia – 5 decembrie 1987, București)

Poet și traducător, unul dintre precursorii postmodernismului românesc, membru marcant al grupului onirist

1990 – A apărut primul număr din cotidianul Curierul Național

Ziar generalist înființat de Adrian Sârbu. Primul număr a apărut la București la 5 decembrie 1990, cu Horia Alexandrescu în funcția de director general. Tema principală a acestei publicații era realitatea economică națională și internațională în aspectele ei sociale și politice

2008 – A încetat din viață Constantin-Ticu Dumitrescu (27 mai 1928, Ciumați, Prahova – 5 decembrie 2008, București)

Om politic, fost deținut politic, fost senator de orientare creștin-democrată (PNȚ-CD), președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, inițiatorul Legii Deconspirării Securității și al Legii Lustrației

2008 – A încetat din viață Anca Parghel (16 septembrie 1957, Câmpulung Moldovenesc – 5 decembrie 2008, Timișoara)

Celebră cântăreață și profesoară universitară de jazz

2013 – În Republica Moldova, limba moldovenească a fost înlocuită de limba română

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a tranșat chestiunea denumirii oficiale a limbii prin Hotărârea nr. 36/5 decembrie 2013 când, în urma unei sesizări cu privire la caracterul primar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, a decis că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției

2017 – A încetat din viață Mihai I al României (25 octombrie 1921, Sinaia – 5 decembrie 2017, Aubonne, Elveția)

Rege al României între 20 iulie 1927–8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940–30 decembrie 1947

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #NicolaePetrascu #Legeainstructiuniipublice #GheorgheSpacu #GrigoreConstantinescu #LiviuTudorSamuila #MirceaFlorian #GhighiBejan #VasileBaghiu #BogdanStelea #CiprianValcan #SorinLeoveanu

0 comentarii la „5 Decembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: