Istoria României România frumoasă Today's Memory

11 Decembrie în istoria românilor

Foto: Alexandru Ioan Cuza, Portret de Mișu Popp (detaliu)


1835 – Primul vodevil românesc, Triumful Amorului

Scris de Eric Winterhalder, adaptarea muzicală a spectacolului a aparținut compozitorului Ioan Andrei Wachmann, a fost reprezentat pe scena Teatrului Momulo din București, în limba română

1861 – Alexandru Ioan Cuza a rostit la Iași Proclamația Unirii către Națiune

Aducea oficial la cunoștința întregii țări că „Unirea este îndeplinită. Naționalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreț, dorit la generațiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante și s-a înscris în datinile Națiunilor. Dumnezeul părinților noștri a fost cu țara, a fost cu noi. El a întărit silințele noastre prin înțelepciunea poporului și a condus Națiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 și 24 Ianuarie ați depus toată a voastră încredere în Alesul nației, ați întrunit speranțele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiți Patria, veți ști a o întări. Să trăiască România!

Imagine: https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2015/02/08/alexandru-ioan-cuza-proclamatia-unirii-iasi-11-decembrie-1861/

1876 – Conferința reprezentanților puterilor europene de la Constantinopol

Conferința de la Constantinopol (în turcă Tersane Konferansı (Conferința din Șantierul Naval, după locul desfășurării, Tersane SarayıPalatul Șantierului Naval) a Marilor Puteri (Regatul Unit, Rusia, Franța, Germania, Austro-Ungaria și Italia), a avut loc la Constantinopol în perioada 11 decembrie 1876–30 ianuarie 1877. De la începutul Răscoalei din Herțegovina în 1875 și Răscoala Bulgară din Aprilie 1876, Marile Puteri au convenit asupra unui proiect de reforme politice cu scopul de a determina Poarta otomană să acorde unele libertăți popoarelor supuse.

Împotriva Conferinței, guvernul otoman condus de Midhad-pașa, a proclamat la 11 decembrie o constituție cu aparențe liberale, România fiind desemnată „provincie privilegiată” a Imperiului otoman. Față de atitudinea obstrucționistă și chiar jignitoare a Porții otomane, la 22–23 decembrie, Parlamentul român a protestat vehement, iar primul ministru Ion C. Brătianu a declarat: „nici sabia lungă a lui Baiazid și Mohamed nu au putut să pătrundă până în munții României unde cutează astăzi să străbată Midhad-pașa cu constituțiunea lui”. Deciziile convenite de cele șase Mari Puteri au fost înmânate oficial guvernului otoman pe 23 decembrie, respingând sugestiile otomanilor cum că misiunea Conferinței ar fi fost îndeplinită de noua Constituție Otomană aprobată de sultanul Abdul Hamid al II-lea. Imperiul Otoman a înaintat obiecții și alternative de propuneri de reformă, toate respinse de Marile Puteri. Pe 18 ianuarie 1877, marele vizir Midhat Pașa a anunțat refuzul definitiv al Imperiului Otoman de a accepta deciziile conferinței, ceea ce a dus la declanșarea Războiul Ruso–Turc din 1877–1878

1888 – S-a născut Eugen Goga

11 decembrie 1888, Rășinari, Sibiu – d. 5 iunie 1935, București)

Prozator, jurnalist, fratele lui Octavian Goga. A urmat studii superioare la Universitatea din Budapesta (1909) și la Facultatea de Istorie a Universității din București (1910), întrerupte. După o perioadă în care a fost ziarist la Tribuna din Arad, unde a și debutat, a urmat economia politică și sociologia la Universitatea din Zurich (1913), apoi a plecat la Paris (1914). a revenit la Arad, redactor la ziarul Românul. A participat la primul război mondial în armata austro-ungară, a fost făcut prizonier și dus în lagăr în Siberia, eliberat o dată cu intrarea României în război, descriind perioada captivității în volumul Două Siberii. A colaborat la ziarele Epoca, România, a fost director al ziarului Renașterea României din Sibiu. Din 1932 până la moarte, a condus Țara noastră în seria ei bucureșteană. Activitatea și-a dus-o între ziaristică, politică și literatură, publicând romanul Cartea facerii (I-II, 1928–1931), inspirat din luptele duse de ardeleni pentru realizarea unității naționale

1913 – A încetat din viață Ioan Kalinderu (28 sau 29 decembrie 1840, București – 11 decembrie 1913, București)

Jurist, silvicultor și publicist, colecționar de artă, administrator al domeniilor coroanei, membru titular și președinte (1904–1907) al Academiei Române

1916 – Demisia Guvernului Ion I.C. Brătianu (3)

Consiliu de miniștri liberal prezidat de Ion I.C. Brătianu, care a guvernat în perioada 4 ianuarie 1914–11 decembrie 1916. În acest interval a izbucnit Primul Război Mondial; Consiliul de Coroană s-a pronunțat pentru adoptarea poziției de neutralitate; a încetat din viață Regele Carol I; s-a încheiat Convenția militară cu Antanta; la 14 august 1916, Consiliul de Coroană a decis intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei; Armata Puterilor Centrale a ocupat cea mai mare parte din țară și Capitala, familia regală, Parlamentul și Guvernul fiind nevoite să se retragă la Iași. În urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916, a urmat o perioadă grea pentru poporul român, care a trebuit să suporte jaful și ocupația. Realitatea a arătat că guvernanții nu au luat măsurile necesare pentru dotarea corespunzătoare a armatei, iar planurile de acțiune militară s-au dovedit nerealiste. În conștiința publică s-a creat un curent împotriva liberalilor, vinovați de „pierderile inutile” din campania militară a anului 1916.

1916 – S-a instalat Guvernul Ion I.C. Brătianu (4)

Consiliu de miniștri de uniune națională (PNL+PCD) prezidat tot de Ion I.C. Brătianu, avându-l vice-prim-ministru pe Take Ionescu. S-a format la Iași și a guvernat în perioada 11 decembrie 1916–26 ianuarie 1918), trecând imediat la reorganizarea comandamentului, înzestrarea armatei cu echipament modern cumpărat de la aliați

1916 – S-a născut Gheorghe Buzdugan

11 decembrie 1916, Sighișoara – 20 septembrie 2012, București

Inginer electromecanic, specialist în rezistența materialelor, profesor universitar, membru titular (din 1990) al Academiei Romane. A urmat Facultatea de Electro-Mecanică a Școlii Politehnice din București, pe care a absolvit-o pe primul loc în anul 1939. După absolvire, a fost inginer la Societatea de Gaz și Electricitate, la Astra-Vagoane, din 1943 a parcurs toate treptele universitare Institutul Politehnic până la profesor, prorector si profesor consultant. A fost șeful Catedrei de Rezistența Materialelor până la pensionare (1952–1987). A fost Președinte al Secției de Științe Tehnice a Academiei Române (1991–1998). Împreună cu Academicianul Radu Voinea, în anul 1999 s-a numărat printre fondatorii Academiei de Științe Tehnice din România, fiind ales Președinte de Onoare al acesteia. În anul 1968 a devenit Doctor, iar în 1969, Doctor Docent al Institutului Politehnic București, distins cu titlul Profesor Emerit. Este autorul a peste 100 de tratate, monografii, manuale și îndrumare, dintre care: Dinamica Fundațiilor de Mașini, Măsurarea Vibrațiilor Mecanice, etc.

1918 – A fost aleasă o nouă conducere a Partidului Țărănesc Basarabean

Pantelimon Halippa a devenit președinte, Ștefan Ciobanu și V. Bîrcă, vicepreședinți și T. Ioncu secretar. Partidul a contribuit la adoptarea unei reforme agrare radicale de către Sfatul Țării la 27 noiembrie/10 decembrie 1918, conducătorii partidului fiind în fruntea Directoratelor, care asigurau gestiunea treburilor curente din Basarabia și au militat pentru încadrarea organizației într-o structură politică la nivelul întregii țări

1923 – S-a născut Mircea Angelescu

11 decembrie 1923, Râmnicu Vâlcea – 5 mai 2010, București

Medic infecționist, scriitor, profesor universitar, membru titular (din 1993) al Academiei de Științe Medicale din România. Absolvent al Facultății de Medicină din București, promoția 1947, a lucrat extern și intern (1944–1949). A devenit Doctor în medicină și chirurgie în 1949, după care a urmat o carieră didactică la Facultatea de Medicină din București, parcurgând pe rând toate treptele didactice univeristare, până la profesor (1990), apoi profesor consultant. A fost șef de secție în Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Colentina, șef al Catedrei de boli infecțioase Colentina. A publicat peste 350 de lucrări, dintre care 45 în străinătate sau prezentate la congrese internaționale. A fost membru fondator al Societații Medicilor Scriitori și Publiciști din România și al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici.

1941 – Uniunea Sud-Africană a declarat război României

După ce Marea Britanie a declarat război României, și dominioanele sale au declarat, pe rând, război României

1942 – S-a născut Szabi Cseh

Szabolcs Cseh; 11 decembrie 1942, Miercurea Ciuc – 1 august 2014, București

Cascador și actor. A urmat cursurile Institutului de Educație Fizică și Sport din București, pe care le-a finalizat în anul 1966. Încă din timpul facultății a lucrat ca zburător la trapez la Circul de Stat din București, în Trupa Ganea. În anul trei de facultate a debutat în calitate de cascador în filmul Dacii, regizat de Sergiu Nicolaescu. În perioada 1967–1980, fiind primul metodist (maistru de lupte) angajat pe un asfel de post în România, în cadrul Studioului Cinematografic București și apoi în Centrala RomaniaFilm, a colaborat la toate filmele românești ce conțineau secvențe de acțiune-lupte și a executat multiple cascade dificile și spectaculoase, unele fiind unicate pe plan mondial. A colaborat la realizarea a peste 150 de filme artistice de lungmetraj sau TV, dintre care 25 de producții străine și coproducții (Germania, Franța, SUA etc.), realizând concepția și regia secvențelor de acțiune-lupte, conceperea și/sau execuția cascadelor, coordonarea cascadorilor, interpretarea unor roluri memorabile de film. La Festivalul de Film de la Berlin ( 1974), i s–a acordat Premiul I pentru cele mai bune lupte realizate în Somerfilm tage. În ianuarie 1990 a înființat Asociația Cascadorilor Profesioniști

Doi haiduci și o crâșmăriță (1993)

1944 – S-a născut Petre Mihai Băcanu

11 decembrie 1944, Homorâciu–Izvoarele, Prahova

Jurnalist, editorialist și disident. A absolvit în 1964 cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității București. A lucrat ca redactor la România liberă din 1970. În 1988 a fost arestat și întemnițat, fiind învinuit ca pregătea editarea unui ziar clandestin, intitulat România, chiar înainte de tipărirea primului număr. Eliberat la 22 decembrie 1989, a devenit primul director al ziarului România Liberă, care s-a dovedit a fi un ziar clar anticomunist și cu o orientare democratică fermă. Autor a numeroase articole de atitudine civică și socială, Băcanu a fost unul dintre ziariștii de primă mărime din România, în prezent, director executiv al cotidianului România liberă. Este președinte al Asociației Ziariștilor din România și membru al Senatului Alianței Civice

1955 – A luat ființă Compania de Antibiotice Iași

La 11 decembrie 1955 s-a descchis prima fabrică din Romania și din sud-estul Europei, care producea penicilină. Construită la Iași în perioada 1953–1955, compania purta numele Fabrica Chimica nr. 2 Iași. Începând cu 1959, producția de antibiotice s-a diversificat treptat. În prezent, este singura unitate românească de stat din domeniul producției de medicamente

1958 – A fost arestat filozoful Constantin Noica

Arestarea a avut loc după aproape un deceniu de interdicție de a părăsi domiciliul, la Câmpulung, din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru organizarea întrunirilor de discuții filosofice organizate la Câmpulung, precum și pentru tipărirea și difuzarea în afara granițelor a volumului Povestiri despre om. Împreună cu Noica, a fost arestat întreg grupul Noica, format din participanții la seminariile sale private de la Câmpulung. A fost anchetat la Malmaison și apoi la sediul Securității din Pitești, condamnat în cele din urmă la 25 ani de de muncă silnică, cu confiscarea întregii averi, sub acuzația de „uneltire contra orânduirii sociale”. După șase ani de închisoare la Jilava, Noica a fost eliberat în august 1964, stabilindu-se la București, iar ulterior la Păltiniș, până la moartea sa, în 1987, dar fiind atent supravegheat de către securitatea comunistă

1964 – S-a născut Ella Kovacs

11 decembrie 1964, Luduș, Mureș

Fostă atletă, specializată în alergări pe distanțe mijlocii, mai ales pe distanța de 800 de metri. În 1985 a câștigat Campionatul european de sală, alergând 800 de metri în 1:55.68. Mai târziu, în 1991, a câștigat medalia de bronz la Campionatele Mondiale, atât în sală, cât și în aer liber. A terminat pe locul al șaselea la Jocurile Olimpice din 1992

1965 – S-a născut Eugen Cojocaru

11 decembrie 1965, Vaslui

Jurnalist și scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1987). Debutul absolut a fost în1984, cu un articol despre Casa de Cultură a Studenților în cotidianul Făclia, iar debutul editorial în 2000, cu romanul Rezistența veselă sau d’ale Balcanismelor. Urmat de: Arta – concept și istorie, (premiul I la categoria Eseuri & Critică de artă și literară al Asociației Internaționale a Artiștilor Români, LITERART XXI – 2003), Big Bangs Back (Cel mai bun roman al anului 2006, revista de cultură Discobolul)

1965 – A încetat din viață George (Gogu) Constantinescu (4 octombrie 1881, Craiova – 11 decembrie 1965, Coniston, Cumbria, Marea Britanie)

Inginer, om de știință, inovator și inventator, membru titular al Academiei Române, a pus baza teoriei sonicității

1993 – A încetat din viață Elvira Popescu (10 mai 1894, București – 11 decembrie 1993, Paris)

Actriță de teatru și film, directoare de scenă, care a făcut o carieră de 50 de ani în Franța. În 1989, președintele Franței, Francois Mitterand, i-a acordat titlul de Comandor al Legiunii de Onoare

1997 – A încetat din viață Ion Coteanu (6 octombrie 1920, București – 11 decembrie 1997, București)

Lingvist, specialist în lexicologie, stilistică și limbă literară, profesor universitar, politician, membru titular al Academiei Române

2001 – A încetat din viață Ion Alin Gheorghiu (29 septembrie 1929, București – 11 decembrie 2001)

Pictor și sculptor, membru titular al Academiei Române

2001 – A încetat din viață Cornel Radu Constantinescu (1938 – 11 decembrie 2001)

Critic de artă și ziarist, autor al unor monografii de plasticieni români și coautor al unor lucrări de referință privind arta românească

2011 – A încetat din viață Mihnea Gheorghiu (5 mai 1919, București – 11 decembrie 2011)

Poet, prozator, dramaturg, eseist, cineast și traducător, membru titular al Academiei Române, a fondat revista Secolul 20

2014 – A încetat din viață Șerban Orescu (16 mai 1925, Brăila – 11 decembrie 2014, München)

Jurnalist, economist, inginer, jurist care a lucrat la programul Actualitatea Românească al postului Radio Europa Liberă

2015 – A încetat din viață Mihai Adam (3 iulie 1940, Câmpia Turzii – 11 decembrie 2015)

Fotbalist, arbitru și observator federal; a fost golgheterul Diviziei A de 3 ori

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #ProclamatiaUniriicatreNatiune #EugenGoga #GheorgheBuzdugan #MirceaAngelescu #SzabiCseh #PetreMihaiBacanu #EllaKovacs #EugenCojocaru

0 comentarii la „11 Decembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: