Istoria României România frumoasă Today's Memory

24 Decembrie în istoria românilor

Foto: Inaugurarea Teatrului Ion Creangă din București


Ajunul Crăciunului

 

 

 

 

1557 – A încetat din viață Pătrașcu cel Bun (sau Petrașcu-Vodă; ? – 24 decembrie 1557)

Fiul domnului Radu Paisie și domn al Țării Românești între martie 1554–26 decembrie 1557. A fost numit „cel Bun” de istorici, pentru că a avut o domnie liniștită, fără a ucide vreun boier

1824 – S-a născut Vasile Maniu

24 decembrie 1824, Lugoj, Imperiul Austriac – 10 martie 1901, București

Istoric, revoluționar pașoptist, publicist, scriitor, om politic, deputat și senator, membru titular (din 1876) al Academiei Române. A studiat dreptul la Budapesta, în perioada în care în capitala ungară avea loc o organizare fără precedent a intelectualității românești, terminând studiile în 1846 la vârsta de 22 de ani. Revoluția de la 1848 l-a prins în mijlocul evenimentelor, implicat în activitatea cercurilor revoluționare și în contact direct cu societățile secrete bucureștene. A îndeplinit rolul de om de legătură între Eftimie Murgu și Nicolae Bălcescu. A luptat pentru cauza Banatului, a făcut parte din Comitetul Național Român de la Sibiu, ocupând funcția de notar districtual al Făgărașului, apoi comisar districtual al Maidanului. Apoi a fost împuternicit pe lângă tribunalul de la Oravița. În 1853 s-a stabilit la Satu-Mic, lângă Lugoj. Convins că ideile revoluționare trebuiau puse în practică și constatând că situația din Principate era mai favorabilă decât cea din Banat sau Transilvania, în 1858 a părăsit Banatul pentru a se stabili definitiv la București. Cererea de cetățeniea fost eliberată în 1869. S-a afirmat rapid în societatea bucureșteană, continuând să țină legăturile cu vechii luptători de la 1848 și încercând prin toate mijloacele să atragă atenția opiniei publice asupra situației politice a românilor din Transilvania și Banat; activitatea sa politică s-a desfășurat în jurul propagandei pentru eliberarea provinciilor românești de sub dominația habsburgică. În București fost avocat public la Curtea criminală, avocat public la Înalta Curte, avocat al Eforiei Spitalelor, apoi a fost și prim-președinte al Curții de Apel din Iași. Pe plan publicistic a fost deosebit de activ, colaborând la numeroase ziare ale vremii: Buciumul român, Românul, Columna lui Traian, Trompeta Carpaților, etc. În anul 1876 a fost ales deputat, apoi senator, funcționând în Parlament neîntrerupt până în 1888

1854 – S-a născut Aristizza Romanescu

24 decembrie 1854, Craiova – 4 iunie 1918, Iași

Renumită actriță, profesoară de declamație la Conservatorul de Artă Dramatică din București. Fiică a actorilor Constantin Demetriad si Paulina Stavrescu, Aristizza Romanescu a debutat la vârsta de 18 ani, în 1872, la teatrul din Craiova, în trupa cunoscutului cupletist I.D. Ionescu. A jucat pe scena Teatrului Național din Iași și a fost remarcată de primul director al Teatrului Național din Capitală, scriitorul Ion Ghica, care i-a încredințat rolul principal din tragedia Roma învinsă, de A. Parodi, tradusă în versuri de I.L. Caragiale. Din 1877 a fost angajată la București de Societatea dramatică. A studiat ca bursieră la Paris, împreună cu actorul Grigore Manolescu, partenerul ei. Revenită în România, a jucat pe scena Teatrului Național din București și a celui din Iași, în piesele Ovidiu de Vasile Alecsandri, O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă și Năpasta de I.L. Caragiale, Romeo și Julieta, Othello și Macbeth de W. Shakespeare, Tartuffe de Molière. Jocul ei s-a caracterizat printr-o plastică desăvârștă a mișcării, armonizată cu o voce cristalină și o dicție impecabilă. Mimica ei sugestivă exterioriza puternic emoțiile pe care sensibilitatea ei le trăia. A fost profesoara unor mari actrițe: Maria Ventura, Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti, Sonia Cluceru. A apărut în primul film românesc, Independența României, realizat între 1911–1912

Independența României (Film mut, 1912)

1864 – Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de Mitropolie

Avea în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit. Din scrisoarea împăratului: „Iubite baron de Șaguna! Ascultând cererile românilor greco-orientali din Transilvania și Ungaria, în consonanță cu intențiunea manifestată prin resoluțiile mele din 27 septembrie 1860 și din 25 iunie 1863, am încuviințat ca pentru dânșii să se înființeze o Mitropolie independentă, coordinată cu cea sârbească, și ca Biserica episcopească din Transilvania să se înalțe la demnitatea mitropolitană. Totodată, aflu a te denumi Domnia Ta de arhiepiscop și mitropolit al românilor greco-orientali din Transilvania și Ungaria. Viena, în 24 decembrie 1864. Francisc Iosif“. În ianuarie 1865, Șaguna a mers să mulțumească personal împăratului

1872 – A încetat din viață Radu Ionescu (Ivăncescu Răducanu; 1834, București – 24 decembrie 1872, București)

Poet, precursor al lui Bacovia, ziarist și critic literar

1877 – A încetat din viață Nicolae Popescu (6 octombrie 1836, Zorlențu Mare, Caraș-Severin – 24 decembrie 1877, Lugoj)

Pictor bănățean, a pictat icoane și biserici

1892 – S-a înființat cel dintâi consulat general al României la Copenhaga

În 1914 a fost deschis consulatul onorific al Danemarcei la București

1897 – Octavian Goga a debutat cu poezia Atunci și acum

În numărul din 12/24 decembrie, ziarul Tribuna din Sibiu i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată „Tavi”. Ion Pop-Reteganul de la Revista Ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte

1900 – S-a născut Ion Valentin Anestin

24 decembrie 1900, București – 6 decembrie 1963

Pictor, sculptor, scenograf, gravor, caricaturist, jurnalist, dramaturg și critic de artă. A frecventat Academia de arte frumoase din București (1918–1920), unde l-a avut profesor pe sculptorul Frederic Storck și Academia liberă de artă, înființată de pictorul Arthur Verona. După 1921, s-a dedicat plasticii și publicisticii, desfășurând o prodigioasa activitate de cronicar teatral și de artă, de prozator și dramaturg, precum și de grafician (caricatură și desen umoristic). A semnat pagina teatrală și prezentarea grafică la săptămânalul Vremea (1931–1943) și a colaborat asiduu la diversele publicații interbelice. Pentru caricaturile antistaliniste publicate în Gluma, cu legenda Măcelarul din Piața Roșie, în 1944, Anestin a fost suspendat cinci ani din activitatea ziaristică și apoi închis

1904 – S-a născut Joseph M. Juran

24 decembrie 1904, Brăila – 28 februarie 2008, New York

Inginer american de origine română, membru de onoare (din 1991) al Academiei Române. Tatăl său, cizmar de meserie, a plecat în 1909 în SUA pentru un trai mai bun, iar după trei ani familia s-a reunit în Minneapolis, din statul Minnesota, la granița cu Canada. A fost licențiat în inginerie electrică al Universității din Minnesota, doctor în științe juridice al Universității din Loyola iar ulterior, profesor de inginerie industrială la Universitatea din New York. A fost expert tehnic și consultant pentru economie mondială al Administrației Centrale a SUA și a unor mari companii americane sau transnaționale

1911 – A încetat din viață Ioan Pușcariu (10 octombrie 1824, Sohodolul Branului, Transilvania, Imperiul Austriac – 24 decembrie 1911, Bran, Comitatul Făgăraș, Austro-Ungaria/Brașov)

Istoric și scriitor, membru titular al Academiei Române, a fost distins cu Medalia Bene Merenti

1918 – Decretele unirii Transilvaniei cu vechea Românie

Regele Ferdinand a emis la 11/24 decembrie 1918 Decretul-Lege nr. 3.631/11 decembrie 1918 Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Satmarului și Maramureșului cu Vechiul Regat al României, publicat în Monitorul Oficial nr. 212/13 decembrie 1918, care a validat Marea Unire și Decretul-Lege nr. 3632/11 decembrie privitor la instituirea conducerii serviciilor publice în Transilvania, publicat în același Monitor oficial, care stabilea că Serviciile publice rămâneau sub conducerea Consiliului Dirigent, constituit în urma Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia, în administrația guvernului României trecînd afacerile străine, armata, căile ferate, poștele, telefoanele, circulația financiară, împrumuturile publice și siguranța generală a statului.

Guvernul maghiar a protestat. La Versailles au început negocierile cu cele patru puteri ale Antantei, precum și cu Cehoslovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Rusia, pentru stabilirea noilor granițe

1924 – S-a născut Vasile Cosma

24 decembrie 1924, Cara–Cojocna, Cluj – octombrie 2002, Craiova

Actor de teatru și film, membru al UNITER. A fost membru fondator și director al Teatrului de Stat din Reșița. După peregrinări pe la teatrele din Arad și Timișoara, s-a stabilit în 1965 la Craiova, la Teatrul Național, unde a jucat până în ultimele clipe de viață. A stabilit pe scena craioveană un adevărat record (neegalat de vreun alt actor român) prin interpretarea și recrearea a 9 personaje shakespeariene: Petruchio din Femeia îndărătnică, Regele, Hamlet, Tezeu, Othello, Regele Lear, Falstaff din Nevestele vesele din Windsor, Macbeth, Edmund de Langley. Deși se considera inapt de a juca Caragiale, regizorul Mircea Cornișteanu l-a convins de contrariul, astfel încât Vasile Cosma a strălucit în roluri ca: Trahanache, Cetățeanul turmentat, Conu Leonida, Dragomir din Năpasta. A jucat și în filme: Dacii, Mușatinii, Stejar – extremă urgență, Dimitrie Cantemir, Patima, Mere roșii, Buzduganul cu trei peceți, Gustul și culoarea fericirii, Ecaterina Teodoroiu, Vlad Țepeș, Faleze de nisip, Începutul adevărului (Oglinda) etc. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967)

Buzduganul cu trei peceți (1977)

1928 – A încetat din viață Nae Leonard (13 decembrie 1886, Galați – 24 decembrie 1928, Câmpulung)

Renumit tenor cu carieră națională și internațională,supranumit Prințul operetei

1933 – S-a născut Ion Țugui

24 decembrie 1933, Vicovu de Jos, Suceava – 20 februarie 2002, București

Poet, romancier, eseist și muzician, ufolog și parapsiholog. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” secția de interpretare (1954–1959) și teoretică (1959–1964). A debutat literar în revista Luceafărul în 1958. A fost membru al orchestrei Operei Române, redactor pentru emisiunile radiofonice pentru copii și tineret la Radiodifuziunea Română, profesor la Liceul „George Enescu”, iar din 1971 comentator publicist la ziarul România Liberă, colaborator la România literară, Luceafărul, Viața Românească, s.a. A publicat poezii: Versuri, Lava intermediară, Viață și priveliști din Infern, poeme: Inițiere și elogiu. Poem antirăzboinic, Cânturile marelui pod, eseuri: Arta fascinației, reportaje: Petrol și oameni, Călător în zările de acasă, Sufletul între teroare și sublim, teatru: Bătălia de la Podul Înalt, povestiri, nuvele, roman: Voievodeasa, Exerciții de existență și Trilogia solemnităților – Solemnitățile supușilor, Solemnitățile fericiților, Solemnitățile umiliților și literatură ezoterică

1934 – S-a născut Gheorghe Vodă

24 decembrie 1934, Văleni, județul Ismail/raionul Cahul – 24 februarie 2007, Chișinău

Poet, scenarist și regizor de filme moldovean. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și apoi cursurile superioare de regie și scenaristică la Institutul de Cinematografie din Moscova, VGIK (1964–1966). A lucrat ca ziarist și poet. Primele sale volume de poezii, Zborul semințelor, Focuri de toamnă, Ploaie fierbinte, Aripi pentru Manole se înscriu în contextul resurecționist al scriitorilor șaizeciști basarabeni, care au făcut efortul de a scoate literatura din schemele ideologizante ale vremii și de a-i imprima o accentuată conștiință estetică și națională. Începând din anul 1988, el s-a aflat în primele rânduri ale militanților pentru refacerea conștiinței civice naționale, pentru promovarea și afirmarea valorilor perene ale limbii, culturii și istoriei românilor moldoveni. A participat activ la toate manifestările anticomuniste și naționale din RSS Moldovenească

1938 – S-a născut Ion „Bebe” Barbu

24 Decembrie 1938, Craiova – 2 Mai 2011, Pitești

Fotbalist. A jucat fotbal la FC Pitești (1959–1974, fiind căpitanul echipei în meciul cu Real Madrid (1972) și cu Nottingham Forest (1979) și a jucat de 224 de ori în prima ligă. A evoluat de șapte ori în prima reprezentativă a României, pentru care a debutat în 1967, într-o partidă cu Polonia. După ce s-a retras din cariera de jucător a antrenat formațiile Muscelul Câmpulung, Metalurgistul Cugir, iar apoi a devenit președinte al AJF Argeș.

1941 – România a rupt relațiile diplomatice cu Mexicul

Relațiile bilaterale ale celor două state s-au stabilit la 1 octombrie 1935. La 15 octombrie 1940, guvernul generalului Ion Antonescu a întrerupt relațiile diplomatice cu Mexicul, prin rechemarea în țară a însărcinatului cu afaceri, Vintilă Petala, și închiderea Legației României de la Mexico City, iar însărcinatul cu afaceri al Mexicului la București, Francisco Vasquez-Tressera, a fost informat că interesele României în Mexic vor fi reprezentate de Legația României la Washington. La 24 decembrie 1941, relațiile diplomatice dintre cele două state au fost întrerupte din cauza războiului, în urma declarării stării de război între SUA și Marea Britanie, pe de o parte și România antonesciană, pe de altă parte

1944 – S-a născut Béla Kamocsa „Kamo

24 decembrie 1944, Oradea – 14 ianuarie 2010, Timișoara

Instrumentist (chitară bas, chitară electrică) și cântăreț, interpret de muzică rock, blues și jazz. A fost membru fondator (1962) al formației Phoenix, unde a fost prezent până în anul 1971. În 1982 întemeiază Bega Blues Band, una dintre primele formații românești dedicate muzicii blues, alături de care și-a petrecut restul carierei. Mai puțin cunoscută este activitatea lui în formația jazz-rock Gramophon (1972–1976, 1978–1981) și în trioul de jazz Theophrastus (1981). Kamo este fondatorul Galei blues-jazz internațional din Timișoara (1990) și a Festivalului de jazz de la Gărâna

Bega Blues Band – Muddy Waters Blues

1945 – S-a născut Cristian Livescu

24 decembrie 1945, Focșani

Scriitor, critic literar și de artă, profesor și publicist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității București în 1968. A fost redactor la ziarul Ceahlăul din Piatra Neamț, unde a publicat numeroase articole, cronici, recenzii, interviuri legate de fenomenul artistic, literar și teatral, consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Neamț, consilier județean, președinte al Comisiei de cultură, învățământ, sănătate, cercetare științifică, contribuind la reforma în instituțiile de cultură din județ. A debutat literar, în revista Ateneu (1971). Este autor al volumelor: Scene din viața imaginară, Voluptatea Labirintului, Întâiul Eminescu, Gânditorul de la Humulești, Eminescu și enigmele Caietului vienez. A primit, în anul 1997, premiul revistei Convorbiri literare

1949 – S-a născut Mircea Diaconu

24 decembrie 1949, Vlădești, Argeș

Actor de teatru și film, politician și profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. A fost director al Teatrului „Nottara” din București, membru în Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), senator europarlamentar membru al Grupului ALDE, vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație, candidat la președinția României. Evident, cu atâtea funcții, mai joacă teatru doar în mediul politic…

1958 – S-a născut Ionela Lăzureanu

24 decembrie 1958, Bacău

Sculptoriță și profesoară. A studiat la Academia de Artă „George Enescu” din Iași, specialitatea sculptură. Este profesoară la Colegiul Național de Artă „George Apostu” din Bacău, membră titulară al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Are participări la anualele Filialei U.A.P. Bacău, expozițiile Atelier 35, expoziții de grup, bienale, saloane naționale și internaționale

Biografie ilustrată: http://artindex.ro/2012/12/11/lazureanu-ionela/

1958 – A încetat din viață George Udrischi (28 octombrie 1867, Fălticeni – 24 decembrie 1958, București)

Medic chirurg de medicină veterinară, creatorul unei puternice școli veterinare românești, membru de onoare al Academiei Române

1960 – Legea nr. 3/24 decembrie 1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne

S-au făcut redistribuiri de teritorii și redenumiri de regiuni. Entitatea administrativă maghiară a fost redenumită Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, modificându-i-se, totodată, și teritoriul. În final numărul regiunilor s-a redus la 16

1960 – A încetat din viață Traian Negrescu (3 ianuarie 1900, Craiova – 24 decembrie 1960, București)

Inginer specialist în domeniul metalurgiei, profesor universitar, membru titular al Academiei Române

1964 – Inaugurarea Teatrului „Ion Creangă” din București

Nou înființatul teatru din Piața Lahovari (sediul inițial) nu avea încă un act de identitate, decretul de constituire al Teatrului „Ion Creangă” a fost emis pe 4 mai 1965. În anul 1976 teatrul s-a mutat în noul sediu din Piața Amzei. Prima piesă prezentată pe scena teatrului, chiar în ziua înființării, a fost Harap Alb, în regia lui Ion Lucian, directorul noului teatru

1964 – A luat ființă Asociația Internațională a Teatrelor pentru Copii și Tineret, ASSITEJ

Teatrul „Ion Creangă” este membru al asociației, România fiind una dintre țările fondatoare

1967 – S-a născut Marina Scupra

24 decembrie 1967, București – 30 iulie 2017, București

Cântăreață de muzică ușoară. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din București, clasa Gloria Bordea. A debutat în emisiunea Prietenii lui Așchiuță (1973), a participat la Festivalul național Cântarea României 1981, unde a obținut mențiune în etapa republicană, în 1984 a obținut Trofeul Festivalului de la Mamaia interpretând melodia Joc de copii, compusă de Laurențiu Profeta, a cântat în spectacolele Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București, în ultimii ani a fost profesoară de canto–muzică ușoară la Școala Populară de Artă din Pitești

Ce dor mă cheamă

1968 – Revolta studenților bucureșteni din anul 1968

În Ajunul Crăciunului, studenții colindaseră Capitala. Lucrurile s-au petrecut astfel după relatarea Anei Șincai, capul „golăniei studențești“, cum numise atunci faptele șeful UTC, Ion Iliescu: „Fetele din cămin derulau suluri de hârtie de la ferestre, iar băieții de la Politehnica, câteva zeci, veniți din Grozăvești, dădeau foc la hârtie de jos. Era o atmosferă plăcută. De acolo, spre miezul nopții, am plecat mai mulți să colindăm și la alte cămine. Pe parcurs s-a alăturat un grup masiv de studenți veniti din Grozăvești. Prima destinație a fost căminul din Piața Kogălniceanu, unde am dansat Hora Unirii și am aprins torțe. Am mers apoi în Piața Universității, unde am dansat din nou Hora Unirii. Ajunul Crăciunului era numit atunci «sărbătoare folclorică natională» și nu ne-am închipuit că Hora Unirii poate să fie un delict național. În drum, am trecut pe lângă Ambasada Cehoslovaciei, unde am ovaționat și i-am lăudat pe cehoslovaci pentru Primăvara de la Praga. Le-am spus colegilor că trebuie să mergem să-l colindăm pe Ceaușescu, ca să-si dea seama că nu avem intenții rele“ (Ana Șincai, Adrian Cioflâncă, Cum am devenit instigatoarea numărul 1, Revista „22“, 2006).

Repercusiunile au fost dure, bătăi, arestări, condamnări. Dar, de atunci, studenții au vacanță de Crăciun

Revolta studenților bucureșteni din Ajunul Crăciunului din 1968

1968 – S-a născut Alexandru Cernat

24 decembrie 1969, București

Pictor, profesor, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala București, secția pictură. A urmat Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza“ clasa de pictură și este absolvent al Universității de Arte București, Facultatea de Arte plastice, Secția Pictură, clasa prof. univ. Marin Gherasim și prof. univ. Vasile Grigore (1997). Lucrează la Muzeul Național de Artă al României, Secția Pedagogie muzeală, atelierul de replici și copii, fiind coordonator al cercului de desen la Muzeul „Theodor Pallady”. Are numeroase participări la expoziții de grup și personale: la Palatul Parlamentului, Sala „Constantin Brâncuși“ (1998), Galeria Orizont (1999, 2001), Galeria Căminul Artei (2003, 2006, 2008), Cercul Militar Național, Galeria Artelor (2004), etc.

În imagini: http://pictoralexandrucernat.ro/index.php/picturi/

1984 – A încetat din viață George Marcu (18 martie 1913, Perivole, Macedonia de Vest – 24 decembrie 1984, București)

Compozitor, dirijor, folclorist și cântăreț de origine aromână; a fost dirijor și compozitor la Ansamblul macedo-român din București

1987 – La București a fost dat în exploatare tronsonul de metrou M1 Crângași–Gara de Nord

S-a făcut astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R. Are o lungime de 2,83 km, 1 stație. Ulterior a fost adăugată și Stația Basarab

 

 

1987 – Gabriel Andreescu a fost arestat sub acuzația de „trădare

Între 1983–1987, Gabriel Andreescu a transmis clandestin în străinătate, între altele postului de radio Europa Liberă, informații privitoare la violarea drepturilor omului în România. A scris și trimis de asemenea texte anti-comuniste și studii, dintre care unele au fost ulterior publicate în Occident. Primele anchete de Securitate au început în anul 1979. A fost arestat pentru activitatea sa anticomunistă în 24 decembrie 1987 și acuzat de trădare (dar cercetat în libertate, începând cu luna ianuarie 1988, în urma protestelor internaționale determinate de arestarea sa). A continuat totuși să scrie și să transmită în Lumea liberă scrisori de protest până la căderea regimului. Unele dintre acestea, de ex. Lettre à la Conférence de Cracovie (1988) și Le devoir d’ingérence (1989), au fost publicate în presa occidentală (L’Autre Europe and Libération). În timpul întrunirii CSCE de la Paris, din luna iunie 1989, a declarat greva foamei ca protest față de continua încălcare a drepturilor omului în România. A fost mutat din București și trimis în domiciliu forțat la Buzău, apoi din nou arestat, dar eliberat odată cu victoria revoluției din decembrie 1989

1989 – Revoluția anticomunistă și anticeaușistă din România – Ziua a opta

Bucureștiul era un oraș în război. Tancuri, TAB-uri și camioane continuau să patruleze prin oraș și înconjurau punctele problematice pentru a le proteja. La intersecțiile din apropierea obiectivelor strategice au fost construite blocaje rutiere; focuri de armă automată au continuat în Piața Universității și în zonele învecinate, în Gara de Nord (principala stație CFR din oraș) și în Piața Palatului. Revoluționarii au format patrule la Metrou și pe străzi, care controlau trecatorii, cei suspecțti fiind reținuți.

A fost prezentat, la Radio și Televiziune, Comunicatul Consiliului Frontului Salvării Naționale, prin care se anunțau măsurile excepționale adoptate: încetarea completă și imediată a focului pe întreg teritoriul țării; predarea obligatorie, către unitățile militare, a armamentului aflat în posesia civililor; integrarea unităților Ministerului de Interne în structura Ministerului Apărării Naționale, care prelua comanda unică asupra tuturor trupelor și mijloacelor de luptă ale țării. Ion Iliescu a semnat decretul de înființare a Tribunalului Militar Excepțional, care urma să-i judece pe Nicolae și Elena Ceaușescu.

Radioul și Televiziunea din România au transmis colinde și cântece religioase. Se întâmpla pentru prima dată după mai multe decenii…

1989 – A încetat din viață Horia Căciulescu (13 februarie 1922, Belinț, Timiș – 24 decembrie 1989, București)

Actor de comedie la Teatrul de revistă „Constantin Tănase” și de televiziune. A murit împușcat în zilele Revoluției din decembrie 1989, la bordul mașinii sale, în urma unei erori a unor soldați

2005 – A încetat din viață Pericle Martinescu (11 februarie 1911, Viișoara, Constanța – 24 decembrie 2005, București)

Scriitor, traducător și jurnalist, jurnalul său constituind o cronică fidelă a instaurării regimului comunist în România

2008 – A încetat din viață Haralamb Zincă (Hary Isac Zilberman; 4 iulie 1923, Roman – 24 decembrie 2008, București)

Autor de romane polițiste și cărți-document, director al Casei Uniunii Scriitorilor

2017 – A încetat din viață Ionel Valentin Vlad (22 septembrie 1943, București – 24 decembrie 2017, București)

Inginer și fizician, membru titular, vicepreședinte și președinte al Academiei Române

2018 – A încetat din viață Eugenia Bosânceanu (8 februarie 1925, Rădăuți-Prut, Rădăuți-Prut, Botoșani – 24 decembrie 2018, București)

Actriță de teatru și film

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #VasileManiu #AristizzaRomanescu #MitropoliaSibiu #IonValentinAnestin #JosephMJuran #DecreteleuniriiTransilvanieiRomânia #VasileCosma #IonTugui #GheorgheVoda #BebeBarbu #BélaKamocsa #CristianLivescu #MirceaDiaconu #IonelaLazureanu #TeatrulIonCreanga #MarinaScupra #AlexandruCernat #M1CrAngasiGaradeNord #Revolutiaromana

0 comentarii la „24 Decembrie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: