Istoria României România frumoasă Today's Memory

5 Ianuarie în istoria românilor

Foto: Alexandru Ioan Cuza, Domnul Moldovei


 

1499 – Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a refuzat să plătească tribut turcilor

Ștefan cel Mare, care a refuzat să mai plătească tribut turcilor a atacat și înfrânt o oaste otomană, la trecerea peste Prut, care se întorcea cu pradă din Polonia și a luat prada

 

1859 – Adunarea Electivă a Moldovei a ales în unanimitate ca domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluția de la 1848 și la lupta pentru Unirea Principatelor, a fost ministru de război al Moldovei (revenit din exil în timpul domniei Prințului Grigore Alexandru Ghica) din 1858 și a reprezentat orașul Galați în divanul ad-hoc de la Iași. Cuza a fost un proeminent politician și a susținut cu tărie uniunea Moldovei și Țării Românești. A fost nominalizat în ambele țări de către Partida Națională, care milita pentru unire, în defavoarea unui prinț străin. Profitând de o ambiguitate în textul Tratatului de la Paris, a fost ales domn al Moldovei pe 5/17 ianuarie 1859 și în Țara Românească pe 24 ianuarie/5 februarie 1859

1878 – S-a născut Emil Gîrleanu

5 ianuarie 1878, Iași – 2 iulie 1914, Câmpulung

Prozator, regizor, scenarist de film și jurnalist. A frecventat Școala Fiilor de Militari, unde a fost coleg cu Eugeniu Botez, viitorul scriitor Jean Bart. A fost sublocotenent în armata română, dar a fost exilat la Bârlad pentru activitatea sa publicistică, interzisă de regulamentul militar. În anul 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere a Universității din Iași și a debutat la revista ieșeană Arhiva, condusă de A.D. Xenopol, cu schița Dragul mamei și poezia Iubitei. Editorial, a debutat în anul 1905 cu volumul Bătrânii, în care sunt evocați boieri de viță veche, patriarhali și visători, superiori lumii noi, burgheze, care i-a ruinat. În 1906 a părăsit Bârladul, stabilindu-se la București, unde s-a căsătorit cu Marilena Voinescu. A participat activ la înființarea Societății Scriitorilor Români în 1908, al cărei președinte a fost (1911–1912), fiind un reprezentant de frunte al Sămănătorismului. Din volumele sale: Cea dintâi durere, Nucul lui Odobac, Din lumea celor care nu cuvântă, O lacrimă pe-o geană

1889 – S-a născut Ioan D. Chirescu

5 ianuarie 1889, Cernavodă – 25 martie 1980, București

Compozitor, profesor universitar și dirijor de cor. A urmat, între 1910–1914, Conservatorul din București, unde i-a avut profesori pe Alfonso Castaldi și Dumitru Georgescu-Kiriac. În 1922 a fost admis în Schola Cantorum (Paris), unde a studiat cu Guy de Lioncourt și Vincent d’Indy și al cărei absolvent a devenit în 1927. De asemenea, a urmat Facultatea de Teologie din cadrul Universității din București. A fost autorul a peste patru sute de piese corale, multe dintre ele având ca sursă de inspirație folclorul muzical românesc. A fost dirijor și director artistic al societății corale Carmen din București (1927–1950) iar în perioada 1928–1973 a dirijat corul bisericii Domnița Bălașa. În domeniul didactic a început ca instructor de muzică la Fălticeni și în capitală. Din 1927 a fost profesor în Conservatorul bucureștean, unde a susținut timp de 35 de ani cursuri de teoria muzicii și solfegiu, fiind director al aceleiași instituții (1950–1955). Din 1932 a fost vreme de șapte ani profesor la Academia de Muzică Religioasă din București. A compus muzică corală: Cântecul cucului, Mama, Doruleț, dorulețule, Odă lui Mihai Viteazul, dar și coruri propagandistice (scrise după instalarea regimului comunist în România): Cîntecul partizanilor păcii, Măreț pămînt al patriei iubite, Republică, măreață vatră, De-o vîrstă cu Republica și muzică simfonică: Allegro simfonic

Ioan D. Chirescu – Doruleț, dorulețule • Corul Moldova

1909 – S-a născut Principesa Ileana a României

5 ianuarie 1909, București – 21 ianuarie 1991, Pennsylvania

Fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României, a devenit Arhiducesă a Austriei și principesă de Habsburg-Toscana prin căsătoria cu arhiducele Anton de Austria. A continuat activitatea caritabilă a mamei sale, îngrijindu-se în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Germania nazistă de militarii români răniți. Atașată inexorabil de România, s-a stabilit în timpul regimului Antonescu împreună cu familia în țară și a deschis la Bran Spitalul Inima Reginei, care a funcționat prin eforturile sale. În acest scop, principesa nu a ezitat să mențină legături cu noii lideri comuniști ai României. La scurt timp după abdicarea la 30 decembrie 1947 a regelui Mihai, nepotul ei, Ileana a fost nevoită să părăsească din nou țara, proprietățile fiindu-i confiscate în cursul anului 1948. Alegând calea monahismului, și-a luat numele monastic maica Alexandra și a fondat Mânăstirea ortodoxă Schimbarea la Față din Ellwood City (Pennsylvania), a cărei stareță a fost până la moarte. După căderea comunismului, a vizitat România o singură dată, în septembrie 1990

1909 – S-a născut Bazil Gruia

5 ianuarie 1909, Cisteiul de Mureș, Alba – 7 octombrie 1995, Cluj-Napoca

Poet, publicist, avocat. A urmat studii juridice la Cluj (1927–1932), fiind Doctor în drept în 1932. A profesat avocatura la Cluj. A debutat cu poezii în revista liceului din Aiud, Ghionoaia și editorial cu volumul În țara toamnei (1929). A colaborat la Fire de tort din Turda, Unirea din Blaj, Patria din Cluj. După o lungă întrerupere, a revenit la literatură, adunându-și producția poetică în volumul Arderea etapelor, urmat de Patima albă, Efigiile riscului, Inscripții pe tăblițe de aer, Miraculoșii Alter Ego, Infinitul de fiecare zi, A patra dimensiune

1919 – S-au deschis lucrările Conferinței de pace de la Paris

Conferința de pace de la Paris (5 ianuarie 1919–8 ianuarie 1920) avea ca obiectiv dezbaterea noii configurații politico-teritoriale și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Au participat 27 de state, printre care și România. Conferința avea ca scop elaborarea și semnarea tratatelor de pace între statele învingătoare (cu excepția Rusiei, atunci în plin război civil) și cele învinse în Primul Război Mondial. Președintele Conferinței a fost proclamat delegatul Franței, țară gazdă, Georges Clemenceau. Din delegația română făceau parte Ion I.C. Brătianu, șeful delegației, Al. Vaida-Voievod, C. Angelescu, Victor Antonescu

1934 – S-a instalat Guvernul Gheorghe Tătărescu (1)

Consiliu de miniștri liberal prezidat de Gheorghe Tătărescu, liderul „tinerilor liberali”, care a guvernat între 5 ianuarie 1934–1 octombrie 1934. În ciuda faptului că simpatiile lui Tătărescu față de șeful statului erau cunoscute, Dinu Brătianu a păstrat conducerea partidului, dar un conflict între generații a fost inevitabil. Cabinetul a promovat o politică de încurajare a industriei naționale; în afara unor măsuri economice necesare în perioada crizei economice globale, în condițiile manifestărilor extremiste și anarhice, Gheorghe Tătărescu a apelat la o serie de măsuri de mână forte: prelungirea stării de asediu și a cenzurii, dizolvarea grupărilor politice care atentau la siguranța națională, interzicerea publicațiilor clandestine, întărirea executivului în defavoarea legislativului și altele.

1943 – S-a născut Florian Lungu

5 ianuarie 1943, București

Muzicolog, realizator și prezentator de emisiuni de jazz, la radio și televiziune, pianist, aranjor și compozitor. A studiat pianul din copilărie, îndrumat de tatăl său, Nicolae Lungu, renumit în lumea muzicală românească pentru compozițiile sale și pentru activitatea de dirijor al corului Patriarhiei Române. A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1966), Secția Compoziție. A fost redactor și apoi realizator de emisiuni la Societatea Română de Radiodifuziune (din 1967), jurnalist cu peste 2.000 de articole publicate, circa 6.000 de emisiuni la Radio și nenumărate note de coperte la discurile românești de jazz, colaborator al Televiziunii Române începând din anii ’70 (peste 1.000 de emisiuni), prezentator a numeroase concerte și festivaluri din Capitală și din țară, referent al unor teme de jazz susținute în cluburi, organizator al ciclurilor de concerte Perpetuum Jazz, Estival Jazz, coorganizator al concertelor Marele Jazz, autor al câtorva creații proprii de jazz, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, profesor asociat de Istoria jazzului la Universitatea de Muzică din Bucuresti, apoi la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj

Florian Lungu – Cercuri • Vocal Jazz Quartet & Cvintetul Radu Ghizasan, Electrecord 1979

1944 – S-a născut Nifon Mihăiță

5 ianuarie 1944, Crețești-Vidra, județul interbelic Ilfov

Arhiepiscop, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Exarh Patriarhal pentru relațiile Patriarhiei Române cu instituțiile creștine internaționale și cu instituțiile europene. A absolvit în 1964 Seminarul Teologic București, iar în 1968 a încheiat studiile universitare ale Facultății de Teologie București. A devenit Doctor în Teologie Biblică în 1971, continuând studiile postuniversitare de doctorat în Anglia. A participat la cursuri post-doctorale în Israel, la Colegiul Anglican din Ierusalim, la Facultatea de Teologie a Universității din Geneva și la Universitatea Catolică Sfântul Paul din Ottawa. A fost profesor și pedagog la Seminarul Teologic București, secretar de redacție al Almanahului Bisericesc al Parohiei Române din Londra, starețul Mănăstirii Antim din București, redactor al revistei oficiale a Patriarhiei Române, Romanian Orthodox Church News, Episcop al Sloboziei și Călărașilor, Arhiepiscop al Târgoviștei și Mitropolit onorific cu titlu personal. Ziarul Evenimentul zilei a publicat, în 2 aprilie 2001, extrase dintr-o notă de convorbire din 1975, în care Nifon informa autoritățile comuniste asupra exilului românesc din Londra, oferind informații, printre alții, despre Ion Rațiu și fostul suveran Mihai al României

1950 – S-a născut Ioan Petru Culianu

5 ianuarie 1950, Iași – 21 mai 1991, Chicago

Istoric al religiilor, scriitor și eseist american de origine română. S-a înscris în 1967 la Facultatea de Litere a Universității din București, absolvind secția de italiană cu teza Marsilio Ficino și platonismul în Renaștere. A fost coleg cu Silviu Angelescu, Victor Ivanovici, Dumitru Radu Popa, Șerban Anghelescu, prieten cu Dorin Liviu Zaharia. Fiind membru PCR, a primit o bursă și a reușit să plece, în iulie 1972, la cursurile de vară de la Perugia, Italia. După terminarea bursei a solicitat azil politic. A fost internat într-un lagăr de refugiați din Latina unde a suferit o depresie severă, având chiar o tentativă de sinucidere. Între 1973–1976 a studiat istoria religiilor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano, a scris lucrarea de licență Gnosticismo e pensiero moderno: H. Jonas (Gnosticismul și gândirea modernă în viziunea lui Hans Jonas), sub îndrumarea profesorului Ugo Bianchi. A fost profesor-invitat de istoria religiilor la Divinity School, University of Chicago. A fost discipol și protejat al lui Mircea Eliade, fiind un critic foarte dur și lucid al regimului politic comunist. După decembrie 1989 a atacat virulent regimul neocomunist al lui Ion Iliescu (considerând revoluția drept o lovitură de stat pusă la cale în primul rând de KGB, care i-a sprijinit pe beneficiarii ei ulteriori). Documentele aflate în arhiva Securității au arătat că monitorizarea informativă a lui Culianu a continuat și în anii ´70–´80, după emigrarea sa în Occident, în dosarul CNSAS existând rapoarte despre el datate din 1973 sau 1984–1985, perioade în care se afla în lagărul de refugiați de la Latina și, respectiv, în Olanda, la Groningen. A fost asasinat – împușcat în clădirea Universității din Chicago, după ce primise cartea verde și urma să fie angajat ca profesor asociat la Divinity School. Crima nu a fost elucidată. A scris: Hesperus, Pergamentul diafan, Eros și magie în Renaștere

1961 – Inaugurarea Teatrului de Comedie din București

Teatrul de Comedie din București a fost înființat în toamna anului 1960 de către maestrul Radu Beligan, care a fost și primul director (1961–1969). Prima stagiune a început la 5 ianuarie 1961, cu spectacolul Celebrul 702 de Alexandru Mirodan (secretar literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter. Printre actorii care au jucat în primii ani pe această scenă se numără Radu Beligan, Ion Lucian, Ștefan Ciubotărașu, Florin Scărlătescu, Mircea Șeptilici, Dem Savu, Sanda Toma, Liliana Țicău, Iarina Demian, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Melania Cîrje, Amza Pellea, Mihai Pălădescu, Dem Rădulescu, Ștefan Tapalagă, Gheorghe Dinică, Marin Moraru, Valentin Plătăreanu

1967 – S-a născut Adrian Cioroianu

5 ianuarie 1967, Craiova

Autor, istoric, jurnalist, eseist și om politic, care a îndeplinit funcția de ministru al afacerilor externe. A urmat cursurile Facultății de Istorie de la Universitatea București (1988–1993), masteratul în istorie, finalizat cu Diplome d’Etudes et des Recherches Approfondies la Universitatea Laval din Quebec, Canada și cursuri de doctorat în istorie la aceeași universiate (1997–2002), finalizate prin susținerea tezei Mitul, Imaginea și Cultul liderului în România comunistă. De asemenea, a fost și bursier al Colegiului Noua Europă. Profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea București, este autorul mai multor cărți de istorie a României (și în special de istorie a României comuniste). A fost membru al Grupului de Dialog Social, s-a alăturat Partidului Național Liberal și a fost ales senator pentru județul Timiș. După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, a fost ales europarlamentar, membru în Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) și vicepreședinte al Grupului ALDE din Parlamentul European. A fost decan al Facultății de Istorie a Universității din București (2012–2015), apoi ambasador al României pe lângă UNESCO

5 minute de istorie: Misterele deceselor lui Nicolae Labiș, Marin Preda și Ioan Petru Culianu

1970 – Premiera filmului Reconstituirea

Film artistic alb-negru, realizat de Lucian Pintilie, după nuvela omonimă a lui Horia Pătrașcu, operă care pornește de la un fapt real petrecut în anii ‘50 pe malul Timișului. Din distribuție au făcut parte: George Mihăiță, Vladimir Găitan, George Constantin, Ernest Maftei, Emil Botta. Pelicula a fost aleasă drept cel mai bun film românesc din toate timpurile de către Asociația Criticilor Români de Film. Filmul a avut premiera în ziua de 5 ianuarie 1970 la București, însă a fost interzis la scurt timp. de cenzura comunistă din România. A fost relansat abia în 1990

Reconstituirea (1970)

1972 – A încetat din viață George Dan (10 febuarie 1916, Cadievu, Caliacra/Bulgaria – 5 ianuarie 1972, București)

Poet și traducător din poezia persană; a călătorit mult pe mare, către destinații orientale și extrem-orientale, un poet prolific, de inspirație marină sau dunăreană

1977 – A început recensământul populației și al locuințelor din România

A fost încheiat la 12 ianuarie, fiind înregistrate 21.559.910 persoane

1978 – A încetat din viață Dumitru Ciurezu (7 noiembrie 1897, Plenița, Dolj – 5 ianuarie 1978, Sibiu)

Poet, participant în cadrul primului război mondial la luptele de la Oituz, membru al Uniunii Scriitorilor și cercetător șef al Filialei din Cluj a Academiei Române

1981 – A încetat din viață Laura Dragomirescu (19 ianuarie 1893, Craiova – 5 ianuarie 1981, București)

Prozatoare și traducătoare din limba germană, preferând teatrul

1990 – Decretul-Lege nr. 4/5 ianuarie 1990 al CFSN privind organizarea și funcționarea Academiei Române

Instituția a revenit la vechea ei denumire și și-a recăpătat statutul de „cel mai înalt for științific și cultural al țării, reunind personalitățile de o deosebită valoare ale științei, tehnicii, învățământului, culturii și artei române, reprezentând spiritualitatea creatoare a națiunii”. Decretul-Lege consacra, totodată, caracterul autonom al funcționării Academiei și principiul promovării și dezvoltării adevăratelor valori. Tuturor membrilor excluși în 1948 de către regimul comunist din motive politice, Academia le-a recunoscut continuitatea apartenenței lor la această instituție. Membrii asociați, care în timpul regimului comunist și-au pierdut această calitate, pentru că plecaseră permanent din țară, au fost și ei reabilitați

1990 – A luat ființă Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România

Forum tutelar al minorității cehe și slovace din țara noastră, scopul uniunii fiinde păstrarea și dezvoltarea identității naționale și culturale a slovacilor și cehilor din România, dar și reprezentarea acestor două minorități, apărarea drepturilor și libertăților lor democratice

1997 – A încetat din viață Aurora Ienei (28 aprilie 1938, Abrud, Alba – 5 ianuarie 1997, București)

Pianistă dedicată interpretării enesciene, profesoară de pian, a fost singura interpretă al întregii opere a lui Enescu, interpretând și câteva prime audiții ale compozițiilor maestrului

2010 – A încetat din viață Toni Tecuceanu (13 ianuarie 1972, București – 5 ianuarie 2010, București)

Actor de comedie, cunoscut ca membru al emisiunii de divertisment Cronica Cârcotașilor, a luat parte în misiuni de menținere a păcii sub comanda ONU (Căștile Albastre)

2019 – A încetat din viață Emil Brumaru (25 decembrie 1938, Mihailovca, Cimișlia, Moldova – 5 ianuarie 2019, Iași)

Medic, scriitor și poet contemporan, jurnalist

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #AlexandruIoanCuzaDomnulMoldovei #EmilGîrleanu #IoanDChirescu #PrincipesaIleana #BazilGruia #FlorianLungu #NifonMihăiță #IoanPetruCulianu #TeatruldeComedie #AdrianCioroianu #Reconstituirea #Recensământulpopulației1977 #AcademiaRomâna

0 comentarii la „5 Ianuarie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: