Istoria României România frumoasă Today's Memory

16 Ianuarie în istoria românilor

Foto: Înființarea Casei de Economii

1816 – S-a născut Anton Mocioni

16 ianuarie 1816, Foeni, Banat – 6 decembrie 1890

Ofițer, politician, deputat în parlamentul de la Budapesta. Studiile superioare le-a făcut la Budapesta, apoi a intrat în armată. În 1841 s-a căsătorit cu văduva Iosefina Sztáray, (născută baroneasă Brudern) și a părăsit serviciul militar, ocupându-se un timp exclusiv de administrarea moșiilor de la Prisaca și Verpelet din Ungaria de Nord. În 1858 a cumpărat domeniul de la Bulci și mai apoi cel de la Curtici, în județul Arad. Alături de ceilalți membrii ai familiei Mocioni, s-a implicat în viața politică a românilor. Deputat timp de 10 ani în parlamentul de la Budapesta, a fost președinte al Clubului parlamentar al naționalităților și s-a constituit drept portavoce a doleanțelor naționale. Împreună cu Vincențiu Babeș a dus o campanie de restabilire a solidarității naționale în rândul fruntașilor români din Ungaria. A fost membru în toate congresele naționale bisericești din Banat, împreună cu fratele său Andrei Mocioni a făcut parte din delegația care a făcut demersurile pentru despărțirea ierarhică de biserica sârbească. A fost director și susținător material al Asociației naționale din Arad, a sprijinit așezămintele de cultură. A participat la înființarea băncii Albina din Sibiu, instituție care a stat la temelia organizării economice și financiare a românilor ardeleni

1880 – Legea pentru înființarea Casei de Economii

A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 12/16 ianuarie 1880 decretul de înființare a Casei de Economie, instituție anexă dar autonomă financiar, a Casei de Depuneri și Consem, care administra economiile populației, garantate integral de către stat. Casa de Economii și-a început activitatea la 1 ianuarie 1881, activitatea sa crescând rapid, astfel încât în anul 1891 sediul deținut a devenit neîncăpator. Noul sediu, Palatul CEC, a fost inaugurat în anul 1900

1896 – Mitingul de solidaritate cu lupta românilor din Transilvania de la București

A avut loc la data de 4/16 ianuarie, ocaxie cu care a luat cuvîntul Vasile Lucaciu

1918 – În Republica Democrată Moldovenească, s-a format Guvernul Daniel Ciugureanu

Pe 24 ianuarie/6 februarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director și-a schimbat denumirea în Consiliul de Miniștri, iar Prim-ministru al noii republici a devenit Daniel Ciugureanu. De fapt a fost o reconfirmare a funcției, fiind ales Prim-director în perioada 16/29 ianuarie–24 ianuarie/6 februarie 1918. A fost ultimul prim-ministru al republicii. În pragul Unirii Basarabiei cu România, Daniel Ciugureanu a participat la constituirea Parlamentului, la declararea autonomiei și la formarea guvernului Republicii Democratice Moldovenești, al cărui guvern a fost ales să-l conducă. Rolul lui Ciugureanu în Unirea Basarabiei cu România a fost crucial. Din acest motiv, rușii l-au condamnat la moarte, dar ruperea definitivă de Rusia a scăpat ultimul guvern de persecuție. După proclamarea independenței, Sovietele au început să înființeze în Basarabia grupe de teroriști, cu scopul de a destabiliza situația, fapt ce a fost aplanat prin intervenția Armatei Române, După unire, Ciugureanu a demisionat din funcția de premier al Basarabiei pentru a intra în guvernul României ca reprezentant al acesteia (conform condițiilor unirii, Basarabia urma să aibă asigurați 2 reprezentanți proprii în guvern). A fost ministru pentru Basarabia în patru guverne românești în perioada 9/22 aprilie 1918–30 Noiembrie 1919

1924 – S-a născut Dragoș Alexandrescu

16 ianuarie 1924, Constanța – 7 martie 2014

Compozitor, teolog, dirijor, bizantinolog și profesor universitar. A studiat muzica la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1948–1954), beneficiind de îndrumările marilor profesori: George Breazul, Ion Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Theodor Rogalski, Zeno Vancea, Harry Brauner, Irina Lăzărescu, Ion Ghiga, astfel că, la scurt timp după absolvire, a devenit profesor la Conservator. A absolvit și Facultatea de Agronomie din București (1949). A fost redactor șef la Biblioteca muzicală a Radiodifuziunii Române din București, profesor la catedra de teorie-solfegiu la Conservatorul din București, diacon la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi din București. A fondat și a condus Cenaclul muzical din Constanța. A scris articole în Muzica, a susținut conferințe și comunicări științifice, a compus muzică pentru filme documentare. A fost membru onorific în Honorary Educational Advisory Board, din The American Biographical Institute, North Carolina, SUA. A compus muzică vocal-simfonică: Cantata pentru solo bas, cor și orchestră, Cantata independenței pentru bariton, cor mixt și orchestră, muzică simfonică: Doina și Ardeleana, Dobrogea, Adamclisi, muzică de cameră: Preludiu și fugă în stil preclasic, Baladă, Sonată, Trei miniaturi, muzică corală: Veniți să ne închinăm, în mi minor, După apostol în sol major, La râurile Babilonului – chinonic, Heruvic, ehul 8, Draga nenii, Mărioară, Sârba de la Oltina, Cântecel din Dobrogea, muzică vocală, prelucrări de folclor pentru orchestră populară, lucrări didactice, etc. A fost distins cu premiul Uniunii Compozitorilor (2004)

Dragoș Alexandrescu – Fericirile • Corala Bărbătească Ortodoxă Te Deum Laudamus, dirijată de Dan Mihai Goia

1927 – Prima audiție a Sonatei a III-a pentru vioară și pian, în caracter popular românesc, op. 25 de George Enescu

Sonata a III-a, o compoziție de muzică de cameră, a fost scrisă în 1926 de George Enescu. Partitura, publicată în 1933, a fost dedicată amintirii violonistului Franz Kneisel. Este una dintre cele mai populare și, în același timp, cele mai respectate lucrări ale compozitorului. Premiera avut loc la Oradea, cu George Enescu la vioară și Nicolae Caravia la pian

George Enescu – Sonata nr. 3 pentru vioară și pian în La minor, în caracter popular românesc • Interpretare de colecție cu George Enescu la vioara si Dinu Lipatti la pian

1927 – S-a născut Radu Paladi

16 ianuarie 1927, Storojineț, România/Ucraina – 30 mai 2013, București

Compozitor, pianist și dirijor, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, de la înființarea acestei instituții în anul 1949. La Conservatorul de muzică din Cernăuți a studiat pianul cu Titus Tarnavski (1941–1943), a urmat cursurile Academiei Regale de Muzică și Arte Dramatice din București (1947–1956), unde a studiat cu Florica Musicescu, Leon Klepper, Paul Constantinescu și Theodor Rogalski. A scris muzică cultă de scenă, de film, corală, vocală, de cameră, simfonică, vocal-simfonică și concertantă. A fost lector și ulterior conferențiar la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. A susținut recitaluri camerale în calitate de pianist în România, Spania, Germania și concerte ca solist al propriului Concert pentru pian în primă audiție, cu Orchestra Filarmonică din Iași, apoi cu Orchestra Filarmonică din Botoșani și în înregistrarea acestei lucrări cu Orchestra Națională Radio. A deținut funcțiile de director și dirijor al Orchestrei filarmonice din Botoșani, a fost conducător a numeroase formații corale de amatori din România, și a fost membru în jurii la concursuri de compoziție, de interpretare corală sau instrumentală

Radu Paladi – Concert pentru pian și orchestră • Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Dirijor: Jin Wang, Solist: Viniciu Moroianu

1928 – S-a născut Virgil Calotescu

16 ianuarie 1928, Dobroteasa, Argeș – 6 mai 1991, București

Prolific regizor de filme documentare și de ficțiune, multe dintre acestea realizate pe scenarii scrise de Francisc Munteanu. A absolvit în anul 1950 Facultatea de Istorie a Universității din București. Dintre filmele sale: Daruri smulse naturii, Aurul alb, Reconstituirea, România orizont ’64, Insula sclavilor, Eroii nu mor niciodată, Transfăgărășanul, Cetăți și biserici fortificate în Transilvania, Acțiunea „Autobuzul”, Buletin de București, Căsătorie cu repetiție

Păstrează-mă doar pentru tine (1987)

1932 – S-a născut Victor Ciocâltea

16 ianuarie 1932, București – 10 septembrie 1983, Manresa, Spania

Șahist, a primut titlul de Maestru internațional în 1957 și cel de Mare maestru internațional în 1978. A câștigat Campionatul național de șah al României în 1952, 1961, 1969, 1970, 1971, 1975 și 1979. A reprezentat România la 11 Olimpiade de șah între 1956–1982. Una din partidele sale memorabile a fost cea de la a XVI-a Olimpiadă de șah, de la Varna, Bulgaria, din 1962, în care l-a învins pe Bobby Fischer. A decedat la masa de șah în timpul unei partide din cadrul unui turneu de șah din Spania

1942 – S-a născut Aurel Dragoș Munteanu

16 ianuarie 1942, Lăpușna, Basarabia, România/Republica Moldova – 30 mai 2005, New York, SUA

Prozator și eseist. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1964). A fost asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, redactor la Contemporanul, România literară, Magazin, Tribuna școlii. A debutat în 1962 în presa literară din Cluj, cu reportaje și articole de critică literară, iar editorial, cu volumul de schițe și povestiri După-amiază neliniștită (1967), urmat de romane de analiză psihologică și cu implicații existențialiste: Singuri, Scarabeul sacru, Marile iubiri și o culegere de eseuri dedicate unor scriitori români și străini, Opera și destinul scriitorului. Unul dintre puținii disidenți români, a înfruntat direct regimul Ceaușescu. A fost primul director al TVR post-decembriste, ambasador al României în SUA, ambasador al României la ONU și președinte al Consiliului de Securitate ONU. S-a stabilit în SUA din 1994

1944 – S-a născut Radu Boruzescu

16 ianuarie 1944, Secuieni, Neamț

Actor și scenograf. A studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (secția costume și decor) din București. După absolvire a colaborat cu regizori precum Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Șerban sau Petrică Ionescu. S-a stabilit în Franța în anul 1975, împreună cu soția sa, Miruna Boruzescu. A realizat decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum Felix și Otilia, Cu mîinile curate, Duhul aurului. În Franța a lucrat cu Théâtre National de Chaillot, Comédie-Française, Opéra National de Paris și la Festivalurile de vară de la Aix-en-Provence și Avignon, în America de Nord cu Metropolitan Opera (New York), Arena Stage Theater (Washington, DC), Lyric Opera (Chicago) și Vancouver Opera, în Europa Occidentală la Festivalul Maggio Musicale (Florența), Festivalul Spoleto, De Nederlandse Opera (Amsterdam), Théâtre Royal de la Monnaie (Bruxelles), Vlaamse Opera (Antwerpen), Grand Théatre de Genève, Opera din Bonn și Münchner Kammerspiele

Duhul Aurului (1974)

1944 – S-a născut Elena Ghirvu-Călin

16 ianuarie 1944, Bahna, Neamț – 2 mai 2013

Scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din București. A studiat la Facultatea de Filologie a Universității din București, unde a obținut diploma de licență în 1967. În același an s-a căsătorit cu Liviu Călin. A debutat în revista Luceafărul în 1966 cu două povestiri scurte de factură impresionistă. A colaborat le revistele Luceafărul, Amfiteatru, Viața Românească, publicând schițe și povestiri. În 1968 a debutat la Editura pentru Literatură cu două micro romane: Liliacul cânta în surdină și Ars Amandi

1945 – S-au semnat la Moscova primul acord economic româno-sovietic și convenția sovieto-română

În urma Convenției de Armistițiu din 12 septembrie 1944, care stabilea, la art. 11, reparațiile de război datorate de România Uniunii Sovietice (300 de milioane de dolari), s-a semnat Convenția economică asupra mărfurilor pe care România urmează să le livreze în compensarea daunelor cauzate de către România Uniunii Sovietice prin operațiunile militare și ocuparea teritoriului sovietic, prin care s-au stabilit cantitățile de mărfuri ce urmau să fie livrate sovieticilor, în contul despăgubirilor de război. Livrările au fost eșalonate pe 6 ani (12 septembrie 1944–12 septembrie 1950) în părți egale de câte 50 de milioane anual. Sovieticii au înființat la București Direcția Livrărilor din România, cu privilegii diplomatice, inclusiv imunitate, comunicare prin cifru și curieri diplomatici. Numai între 12 septembrie 1944–31 martie 1947, jaful sovietic a atins suma de 1.500 miliarde de dolari despăgubiri, plus întreținerea trupelor sovietice, rechiziții și altele (Costin Scorpan – Istoria României. Enciclopedie)

1946 – George Călinescu a susținut lecția de deschidere a cursurilor sale la Facultatea de Litere

Sensul clasicismului a fost o lecție expozitivă, ținută la deschiderea cursului Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică, la Facultatea de Litere a Universității din Bucuresti, la 16 ianuarie 1946

 

1947 – S-a născut Sebastian Reichmann

16 ianuarie 1947, Galați

Poet. S-a înscris la Facultatea de Electronică din Institutul Politehnic București, la care a renunțat după doi ani. A devenit student la Facultatea de Filosofie a Universității București, de unde a fost exmatriculat după un semestru. A revenit la secția de Sociologie a aceleiași facultăți, pe care a absolvit-o. A debutat publicistic în 1966 cu poezie în suplimentul Povestea vorbii al revistei Ramuri din Craiova, condus de Miron Radu Paraschivescu și editorial în 1969 cu volumul de versuri Geraldine. A colaborat cu poeme și traduceri la revistele: Ramuri, Amfiteatru, Luceafărul, Contrapunct, România literară, Observator cultural, etc. În 1972 a emigrat în Israel, în anul următor a ajuns în Franța, unde s-a stabilit. A urmat cursuri la Universitatea din Vincennes, s-a specializat în sociologie, criminologie, psihanaliză, a frecventat cercurile suprarealiste europene și americane, a început să scrie în limba franceză. Între timp, a publicat în reviste de poezie din Franța, Germania, SUA: Talisman, Poesie, Poesie 95. Exquisite Corpse, Two Lines, Herzatacke, etc.

1948 – S-a născut Catrinel Paraschivescu

Elena Paraschivescu; 16 ianuarie 1948, București

Actriță de teatru și film. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, a debutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, după care a jucat la Teatrul „Nottara” din București. A fost căsătorită cu actorul Emil Hossu. Dintre filmele sale: Răpirea fecioarelor, Fântâna Blanduziei, La răscrucea marilor furtuni, Ochii care nu se văd

La răscrucea marilor furtuni (1980)

1951 – S-a născut Radu Gheorghe

16 ianuarie 1951, Tulcea

Actor de teatru și film, ale cărui modalități de exprimare artistică cuprind actoria, pantomima, interpretarea muzicală vocală și instrumentală (vioară, chitară și flaut). A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București în 1975, la clasa prof. Sanda Manu. A interpretat numeroase roluri în teatru, film, teatrul de televiziune și teatrul radiofonic. Maestru al improvizației, este unul din promotorii genului Stand-Up Comedy în România. A jucat în filme ca: Decolarea, Iarba verde de acasă, Mireasa din tren, Ana și hoțul, Căsătorie cu repetiție, Lotus, Fața nevăzută a… Lunii, Interpretul

Pastila de stand-up comedy cu Radu Gheorghe la Teatru la Cinema

1966 – Premiera filmului Duminica la ora 6

Film dramatic psihologic de dragoste, regizat de Lucian Pintilie. Scenariul a fost scris de Ion Mihăileanu (Mordechai Buchman) și Pintilie. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Irina Petrescu, Dan Nuțu, Graziela Albini, Eugenia Popovici și Constantin Cojocaru. Filmările au avut loc în perioada 11 ianuarie–22 mai 1965. Filmul a câștigat Premiul special al juriului la Festivalul de la Mar del Plata (4 martie 1966)

Duminica la ora 6 (1965)

1977 – A încetat din viață Călin Popovici (4 octombrie 1910, Galați – 16 ianuarie 1977, București)

Astronom, astrofizician și geodez, ales post-mortem membru al Academiei Române

1981 – A încetat din viață Cornel Coman (14 iunie 1936, Livezile, Vrancea – 16 ianuarie 1981, București)

Actor cu o activitate foarte bogată în teatru, TV și filme. A jucat la Teatrul „Bulandra”

1995 – A încetat din viață Ștefan Popescu (20 iulie 1912, București – 16 ianuarie 1995, București)

Poet, prozator și traducător

2005 – Adriana Iliescu, în vârstă de 67 de ani, a născut o fetiță

Până la 29 decembrie 2006 era cea mai vârstnică femeie din lume care a dat naștere unui copil, la vârsta de 66 de ani și 320 zile

 

2008 – A încetat din viață Sorin Stati (1 februarie 1932, București – 16 ianuarie 2008, Paris)

Lingvist, stabilit în Italia în 1971, profesor universitar de limba și literatura română la Facultatea din Padova și la Facultatea de Litere din Veneția, membru de onoare al Academiei Române

2013 – A încetat din viață Valeriu Popescu (4 aprilie 1924 – 16 ianuarie 2013, București)

Medic pediatru și profesor universitar, președintele Asociației Medicale Romȃne, președintele Societǎții Romȃne de Pediatrie, redactor șef al Revistei Romȃne de Pediatrie dar și președinte al Congreselor Naționale de Pediatrie

2016 – A încetat din viață Theodor Danetti (Dodel Daneti, 23 august 1926, Corabia – 16 ianuarie 2016, București)

Actor, a jucat la Teatrul de Stat din Baia Mare, Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț, Teatrul Evreiesc și Teatrul „Bulandra” din București, dar și în filme

2017 – A încetat din viață Janina Ianoși (12 iulie 1930, București – 16 ianuarie 2017, București)

Traducătoare, eseistă, profesoară de filozofie și de limbi străine la Universitatea din București, soția filosofului Ion Ianoși

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #AntonMocioni #CasadeEconomii #DragoșAlexandrescu #RaduPaladi #VirgilCalotescu #VictorCiocâltea #AurelDragoșMunteanu #RaduBoruzescu #ElenaGhirvuCălin #Sensulclasicismului #SebastianReichmann #CatrinelParaschivescu #RaduGheorghe #Duminicalaora6 #AdrianaIliescu

0 comentarii la „16 Ianuarie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: