Istoria României România frumoasă Today's Memory

31 Ianuarie în istoria românilor

Foto: Podul lui Traian, construit de Apolodor din Damasc peste Dunăre la Drobeta

106 – Apolodor din Damasc a terminat construcția podului peste Dunăre la Drobeta

Construit între anii 103–105 peste fluviul Dunărea, la est de Porțile de Fier, la cererea împăratului Traian, Podul lui Apollodor din Damasc avea să devină una dintre minunile Imperiului Roman. Scopul construcției a fost acela de a permite trecerea în Dacia a legiunilor romane interesate de sarea și aurul populației autohtone.

Ruine pe malul Dunării

A fost una dintre cele mai grandioase construcții de acest gen din întreaga antichitate, construit în perioada dintre cele două războaie dacice cu scopul de a permite armatelor romane să treacă mult mai ușor peste fluviu în vederea supunerii teritoriilor de la nord de Dunăre, care aparțineau Regatului Dac, condus la acea vreme de regele Decebal. S-a folosit o suprastructură din lemn fixată pe douăzeci de stâlpi din piatră, lung de 1135 m. La cele două capete, sudic și nordic, erau ridicate câte o poartă monumentală. Citim într-un capitol al Istoriei romane de Dio Cassius: „LXVIII,13,1. Traian construi peste Istru un pod de piatră, pentru care nu știu cum să-l admir îndeajuns. Minunate sunt și celelalte construcții ale lui Traian, dar acesta este mai presus de toate acelea. Stâlpii, din piatră în patru muchii, sunt în număr de douăzeci; înălțimea este de o sută cincizeci de picioare, în afară de temelie, iar lățimea de șaizeci. 2. Ei se află, unul față de altul, la o distanță de o sută șaptezeci de picioare și sunt uniți printr-o boltă. Cum să nu ne mirăm de cheltuiala făcută pentru acești stâlpi? Nu trebuie oare să ne uimească și felul meșteșugit în care a fost așezat în mijlocul fluviului fiecare stâlp, într-o apă plină de vârtejuri, într-un pământ nămolos, de vreme ce cursul apei nu putea fi abătut? 3. Am arătat lățimea fluviului, nu pentru că ar curge numai cu această lățime – căci pe parcurs se lățește de două ori și de trei ori pe atât, – ci pentru că acolo este locul cel mai îngust și cel mai potrivit pentru construirea unui pod. 4. Cu cât spațiul se îngustează mai mult aci – deoarece apa coboară dintr-o întindere largă, pentru a intra din nou în alta și mai mare – cu atât se face mai năvalnică și mai adâncă. Încât și împrejurarea aceasta se adaugă la greutatea construirii podului. 5. Concepția măreață a lui Traian se vădește și din aceste lucrări…

Podul lui Traian, construit de Apolodor din Damasc – reconstituire

Placa memorială romană Tabula Traiana, de 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, care atestă finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasată pe partea sârbească cu fața spre malul românesc.

Tabula Traiana

Pe ea este inscripționat: „Împăratul Nerva fiul divinului Nerva, Nerva Traian, Augustus, Germanicus, Pontifex Maximus, investit de patru ori ca Tribun, Tatăl Patriei, Consul pentru a treia oară, excavând roci din munți și folosind bârne de lemn a făcut acest pod

1418 – A încetat din viață Mircea cel Bătrân (1355 – 31 ianuarie 1418, Curtea de Argeș)

Domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386–noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397–31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron. În timpul domniei sale, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa, dar și la întărirea autorității domnului. Economia țării a fost dezvoltată prin măsuri privind sistemul de impozite și taxe, prin emiterea de monedă în cantități suficiente și cu valori potrivite, precum și prin stimularea schimburilor comerciale cu țările vecine, cu care încheie tratate și privilegii în acest sens. A înființat noi surse de venit în urma deschiderii minelor de aramă, în timp ce producțiile de cereale, animale și sare au crescut

1843 – S-a născut Ion Bumbac

31 ianuarie 1843, Costâna, Suceava – 25 mai 1902, Cernăuți

Scriitor, profesor. Studiile gimnaziale le-a făcut la Suceava și Cernăuți, unde l-a avut ca profesor pe Aron Pumnul, la care a și locuit, împreună cu fratele său și cu Mihai Eminescu. S-a înscris la Universitatea din Viena, a devenit membru al Societății literar-științifice a studenților români, dar a fost un antijunimist convins și un adept al purismului în limbă. În 1872, după terminarea studiilor universitare, a fost numit profesor de limbile latină și română la gimnaziul din Suceava, apoi la Catedra de limbă și literatură română a gimnaziului din Cernăuți, unde va funcționa un timp și ca director. Împreună cu alți intelectuali, a înființat Societatea Filarmonică Armonia (1881) și Societatea Culturală Concordia (1885), ambele având țelul de a consolida unitatea culturală a românilor bucovineni. A colaborat cu versuri, nuvele și articole la publicații periodice din Transilvania și Bucovina, între care Familia, Gazeta de Transilvania și Șezătoarea. A publicat, în mai multe ediții, un manual școlar de limba și literatura română

1844 – Emanciparea țiganilor aparținând așezămintelor bisericești și mănăstirilor din Moldova

În sprijinul dezrobirii au activat mari personalități ale culturii românești, care încercau să înfrângă cerbicia boierilor conservatori: Alecu Russo, Gheorghe Asachi (a scris piesa de teatru Țiganii, care a fost prezentată public), Vasile Alecsandri (a scris Istoria unui galbân, Vasile Porojan și a fost printre primii boieri care și-au eliberat robii), Theodor Codrescu (a tradus romanul Coliba unchiului Tom de H. Stowe, pentru a sensibiliza opinia publică față de sclavia umană) și, în mod special, Mihail Kogălniceanu. Adunarea Obștească a Moldovei a votat, la propunerea domnitorului Mihail Sturdza, Legea în baza căreia țiganii aparținând Bisericii și așezămintelor monastice deveneau liberi. La 14 ianuarie 1844, au fost eliberați țiganii robi ai statului

1854 – S-a născut David Emmanuel

 31 ianuarie 1854, București – 4 februarie 1941, București

Matematician, considerat întemeietorul școlii matematice moderne din România, membru de onoare (din 1936) al Academiei Române. S-a născut într-o familie săracă și numeroasă, fără posibilități materiale. Încă din tinerețe și-a dovedit înclinația către matematică. Ca elev, dădea meditații pentru a se putea întreține. A reușit să plece la Paris pentru perioada 1873–1879, unde a urmat cursurile de matematici superioare la Facultatea de Științe și la École Pratique des Hautes Études. În 1879 a luat doctoratul la Sorbona cu teza Étude des intégrales abéliennes de troisième espèce, devenind astfel al doilea român, după Spiru Haret, doctor în matematici la Sorbona. A fost profesor la Catedra de Algebră și Geometrie Analitică la Facultatea de Științe din București, la Școala Specială de Artilerie și Geniu, la facultatea de Știință a Universității din București, unde a ținut primele cursuri de teoria grupurilor și de teoria lui Galois. A fost președintele primului congres de matematică desfășurat în România. Cercetările sale au avut ca obiectiv principal teoria funcțiilor eliptice

1870 – A încetat din viață Cilibi Moise (Moise Froim; 1812, Focșani – 31 ianuarie 1870, București)

Jurnalist și povestitor evreu moldovean, umorist și autor de pilde si aforisme în limba română

1885 – Prin Decretul regal nr. 228/31 ianuarie 1885, Vasile Alecsandri a fost numit trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Paris

1909 – S-a născut Miron Grindea

Mandy Grünberg; 31 ianuarie 1909, Onești – 18 noiembrie 1995, Londra

Jurnalist literar român stabilit în marea Britanie (1939). A studiat științe umaniste la Universitatea din București și la Sorbona în Paris. În București, a participat la viața culturală și intelectuală evreiască, devenind jurnalist specializat în probleme muzicale și literare. Din 1929 a colaborat la revista Adam, un periodic cultural orientat pe problematica evreiască; din 1936 a devenit coeditor al acesteia. La Londra, ADAM din România a devenit ADAM International Review, ca forum al scriitorilor refugiați, în care au publicat, printre alții, Thomas Mann, T.S. Eliot, Cocteau, Picasso, Ezra Pound, Borges, Auden, Dylan. Revista și-a încetat apariția în anul 1988

1920 – Inaugurarea Universității Regele Ferdinand I din Cluj

La sfârșitul Primului Război Mondial, după unirea Transilvaniei cu România și crearea României Mari, prin decretul nr. 4.090/12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfințit crearea oficială la Cluj, începând cu 1 octombrie 1919, a universității românești, Universitatea „Franz Joseph” fiind transformată în Universitatea „Regele Ferdinand I”. Noua instituție academică avea în componență patru facultăți: Drept, Medicină, Științe, Litere și Filozofie, fiind condusă în primul an de Sextil Pușcariu – rector, Nicolae Drăganu – prorector, Gheorghe Bogdan-Duică – decan la Litere și Filozofie, Dimitrie Călugăreanu – decan la Științe, Iuliu Hațieganu – decan la Medicină și Vasile Dimitriu – decan la Drept. Între 31 ianuarie–2 februarie 1920 s-au desfășurat serbările oficiale de inaugurare ale Universității românești din Cluj, în prezența Regelui Ferdinand I, a reginei Maria, precum și a numeroase personalități științifice și politice românești și străine, universitatea fiind deschisă de Consiliul Dirigent al Ardealului. Regele Ferdinand I a donat suma de 400.000 lei din propria avere pentru înființarea Institutului de Istorie Națională.

1926 – S-a născut Dominic Stanca

31 ianuarie 1926, Cluj – 26 iulie 1976

Actor, autor, dramaturg, poet și traducător. În 1936 (când avea 10 ani), tatăl său a transmis Editurii ziarului Patria un caiet al său de compoziții, poezii, caricaturi și desene, intitulat Ziua bună se cunoaște de dimineață, foarte bine primit de critică. A debutat literar cu poezia Crengi în Revista Fundațiilor Regale (1944). La insistențele familiei, s-a înscris la Facultatea de Medicină a Universității „Regele Ferdinand I” Cluj (Sibiu) la care a renunțat însă curând. Între 1944–1946, s-a atașat grupării Cercului literar de la Sibiu, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din Cluj. A debutat editorial cu volumul Roata cu șapte spițe (1957). Ca actor, a jucat la Teatrul Național din Cluj, Teatrul din Reșița, Teatrul „Constantin Nottara” din București. Roluri importante: Horatio din Hamlet de William Shakespeare, Busto din Steaua Seviliei de Lope de Vega, Ferdinand din Intrigă și iubire de Friedrich Schiller, Chiriac din O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale. Din scrierile sale: Hurmuzul jupîniței, Itinerar dacic, Timp scufundat

1929 – S-a născut Constantin Mateescu

31 ianuarie 1929, Râmnicu Vâlcea

Scriitor, jurnalist, filosof, profesor. A urmat doi ani de medicină, la București și Cluj, apoi a absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în anul 1953. A fost referent științific la Institutul de Istorie și Filosofie al Academiei, redactor la Institutul Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, profesor la în Nucet, Dâmbovița și la Liceul „Dumitru Moțoc” din București, până la pensionare. A debutat cu proză în paginile revistei Flacăra. În 1966 a publicat primul volum, o culegere de schițe și povestiri, intitulată Rochia cu anemone. A urmat apariția altor volume, formând o operă vasta, din aproape toate genurile literare. A publicat peste 40 de volume de povestiri, romane, jurnale, memorialistică, eseu, teatru și critică literară. Din opera sa: Auroaica, Zborul de probă, Umbrele timpului, Noaptea și ziua, Toamna, păsările…, După-amiaza unui faun

1930 – S-a născut Marta Cozmin

31 ianuarie 1930, București – 25 ianuarie 2006, București

Scriitoare. A absolvit liceul la Institutul Sf. Maria (Pitar-Moș) din București. În 1945 a înființat împreună cu un grup de colege revista literară Zori. A urmat apoi Facultatea de Matematici din București, absolvită cu Diplomă de Stat în 1957. A lucrat ca bibliograf la Biblioteca Centrală de Stat, apoi s-a dedicat scrierii de povești pentru copii: Cocoșul de apă și alte povești, Porțile vântului, Degetarul de ceață, Sora păpădiilor, romane: Marea la ora șase, Supraviețuitorii, Să vorbim despre palmieri, piese de teatru: trei piese scurte pentru copii, grupate sub titlul Întâmplări cu îngeri. Dintre piesele destinate publicului adult, două au fost nominalizate la concursul UNITER pentru cea mai bună piesă a anului: Înțeleptul și actorul (1993) și Teatrul a murit, trăiască teatrul! (1996). Împreună cu comedia Scândura au alcătuit volumul Teatru, distins cu premiul Fundației „Camil Petrescu” pentru cea mai bună carte de teatru apărută în anul 2000

1937 – S-a născut Mircea Micu

31 ianuarie 1937, Vărșand, județul Arad – 18 iulie 2010, București

Poet, prozator, dramaturg și publicist. A urmat Școala pedagogică din Arad (1952–1956), apoi Institutul pedagogic din Timișoara. A fost redactor la Studioul de radioficare din Arad, profesor suplinitor la Scoala de surzi din Șiria, funcționar la Fondul Literar, apoi la Asociația Scriitorilor din București. A debutat în Scrisul bănățean în 1955 și editorial cu volumul de poezii Izvorul (1962). A fost autor a peste 35 de volume de proză, versuri, memorialistică, laureat al premiilor literare pentru proză, poezie și dramaturgie a Asociației Scriitorilor din București și al Academiei Române, președintele Fundației Internaționale pentru cultură, artă și morală civică „Mihai Eminescu”, fiind autorul romanelor Patima, Semnul Șarpelui, al volumului de versuri Poeme pentru mama și al volumelor de memorialistică Întâmplări cu scriitori. Parodist remarcabil și-a adunat volumele tipărite în antologia La munte și la mare…parodii

1937 – S-a născut Marin Moraru

31 ianuarie 1937, București – 21 august 2016, București

Actor de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” în anul 1961, la clasa profesor Dina Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. A jucat pe scenă la Teatrul Tineretului, Teatrul de Comedie, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, a fost conferențiar universitar la IATC București. Din anul 2002 a fost societar de onoare al Teatrului Național din București (1971–1974). A fost decorat cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Mare Cruce, distins cu Premiul Gopo (2009) al Asociației pentru promovarea Filmului Românesc, pentru întreaga carieră, Premiul de Excelență al Festivalului Internațional de Film Transilvania TIFF 2015 pentru întreaga activitate. A jucat în peste 30 de piese de teatru: Troilus și Cresida, Femeia îndărătnică de W. Shakespeare, Capul de rățoi de George Ciprian, D’ale carnavalului, O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, Leonce și Lena de G. Buchner, Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt, Gaițele de Alexandru Kirițescu, Take, Ianke și Cadîr de Victor Ion Popa. Filme de referință: Actorul și sălbaticii, Toamna bobocilor, Operațiunea Monstrul, Iarna bobocilor, Concurs, Ringul, Cuibul de viespi

Concurs (1982)

1938 – S-a născut Lucia Mureșan

31 ianuarie 1938, Cluj – 12 iulie 2010, Cluj

Actriță de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1958, la secția Arta actorului, sub îndrumarea Irinei Răchițeanu. A fost repartizată împreună cu întreaga promoție la Piatra Neamț. A devenit Doctor în Teatru, cu teza Rolul cuvântului în realizarea imaginii scenice – orice glas ascultă glas. A jucat și în producții de teatru televizat și radiofonic. A lecturat timp de mulți ani o parte din textele documentarelor prezentate în emisiunea Teleenciclopedia, difuzată de Televiziunea Română. A jucat la Teatrul Național din Cluj, Teatrul „Constantin Nottara” din București. Cariera sa a însumat peste o sută de spectacole de teatru și înregistrări de teatru radiofonic și de televiziune și în jur de cincisprezece producții cinematografice. Acestora se adaugă activitatea ca realizator de emisiuni radiofonice și televizate, profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, Universitatea Hyperion, Universitatea Ecologică. Piese de teatru: Hamlet, Othello de William Shakespeare, Meșterul Manole de Lucian Blaga, Adela de Garabet Ibrăileanu. Filme reprezentative: Gioconda fără surâs, Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu, Drumeț în calea lupilor, Raport despre starea natiunii

Drumeț în calea lupilor (1988)

1945 – S-a născut Viorica Enescu

31 ianuarie 1945, Arad – 20 mai 2015, Râmnicu Vâlcea

Atletă, maestră a sportului și antrenor emerit de atletism. A activat ca sportivă la cluburi precum Rapid, Steaua sau Dinamo București, fiind campioană națională la mai multe probe. În activitatea de antrenoare s-a făcut remarcată descoperind-o pe fosta atletă Ionela Târlea, multiplă campioană europeană, olimpică și campioană mondială indoor. A câștigat sute de medalii naționale, ca sportivă și, apoi ca antrenoare, într-o viață dedicată sportului de performanță

1948 – Tratatul de Prietenie, Colaborare și Asistență Mutuală între Republica Populară Română și Republica Populară Bulgară

Votat de Adunarea Deputaților, în ședința din 20 ianuarie 1948, semnat de Petru Groza și Ghirghi Dimitrov și publicat în Monitorul Oficial nr. 25/31 ianuarie 1948

1953 – S-a născut Ovidiu Lipan „Țăndărică”

31 ianuarie 1953, Iași

Muzician, compozitor și baterist, membru a două formații marcante de muzică rock din România, Roșu și Negru și Phoenix. Când a apărut în grupul Roșu și Negru (anii ’67–’68 la Iași, când Lipan avea vârsta de 13 ani), s-a dovedit copilul teribil al tobelor și implicit al rock-ului românesc. A continuat să cânte după 1971, în București, cu Roșu și Negru (cu care a apărut pe trei discuri EP) până la jumătatea anilor 70, dar și în alte formații de acompaniament ale vremii. Așa că în 1975, când postul de baterist de la Phoenix (cea mai populară trupă a momentului atunci) a rămas liber, a fost primul contactat. A fugit din țară laolaltă cu ceilalți, conduși de Nicolae Covaci, la începutul verii 1977, iar în Germania a continuat să cânte în diverse formule, nu numai cu foștii Phoenix. În 1978 a înființat MADHOUSE cu Iosif Kappl și Krauser – formulă care a înregistrat două discuri, cântând mult prin cluburile germane și la mari festivaluri internaționale. A cântat în studiouri, cu ERUPTION, ELOY, Joachim Witt. A revenit în țară în ianuarie 1990 (Revoluția i-a prins pe Phoenix cântând în Hyde Park din Osnabruck) nu cu trupa, ci cu un convoi de ajutoare pentru copiii din Moldova natală împreună cu maestrul Celibidache din Austria. Din 1999 apare cu proiecte ample, colaborări cu Gheorghe Zamfir, Grigore Leșe, Marius Mihalache, Getica, Margareta Pâslaru

Concert Ovidiu Lipan Țăndărică & Friends

1955 – S-a născut Virginia Ruzici

31 ianuarie 1955, Câmpia Turzii, Cluj

Fostă jucătoare profesionistă de tenis, antrenoare, manager și comentator sportiv. A devenit jucătoare profesionistă în 1975. În cariera sa, a câștigat 14 titluri la simplu incluzând unul de Grand Slam, la Roland Garros (Paris) în 1978. S-a retras din cariera sportivă în anul 1987, fiind antrenoare de tenis și comentator sportiv. În prezent este managerul jucătoarei Simona Halep dar și comentator sportiv la postul Eurosport

1964 – Relațiile bilaterale dintre guvernele român și suedez sunt ridicate la rangul de ambasadă

Primele relații româno-suedeze datează din secolul al XVI-lea, domnitorii Moldovei având frecvente contacte cu regii suedezi. După Războiul de Independență a României, s-au înființat mai multe consulate suedeze în țara noastră la Brăila, Galați, București, Constanța, precum și consulate românești în Suedia la Stockholm, Göteborg și Malmö. Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite, la rang de legație, în 1916 și ridicate la rang de ambasadă la data de 31 ianuarie 1964

1968 – România a ratificat Tratatul cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești semnat la 27 ianuarie 1967 la Washington, Moscova și Londra, în vigoare de la 2 februarie 1968

1974 – A încetat din viață Alexandru Popescu-Negură (21 mai 1893, Râmnicu Sărat, Buzău – 31 ianuarie 1974, Arad)

Poet, gazetar și publicist, a editat la Arad primul ziar românesc după Unirea de la 1 decembrie 1918, Solidaritatea, a lucrat la Dicționarul general al literaturii române, 7 vol

1976 – S-a născut Ana Mirabela Dina

31 ianuarie 1976, Craiova

Pianistă. La vîrsta de 4 ani a primit primele lecții de pian, la 10 ani a debutat cu Concertul pentru pian în Re Major de Joseph Haydn împreună cu Orchestra Filarmonică de Stat Craiova. După absolvirea Liceului de Muzică „Dinu Lipatti” din București (1995), și-a începe studiul la Hochschule für Musik Köln (Conservatorul de Muzică din Köln) la clasa profesoarei Karin Merle. Anul 1998 a fost marcat de un dublu debut la Berlin, la Berliner Philharmonie cu Concertul Încoronării în Re Major, KV 537 de W.A. Mozart alături de orchestra Deutsche Symphonie Orchester și la Konzerthaus am Gendarmenmarkt, unde a interpretat Concertul Nr. 2 în Si Bemol Major de J. Brahms. Pe lângă cariera solistică, a început să se dedice mai mult muzicii de cameră. În octombrie 2017 a primit titlul de profesor de pian la Conservatorul de Muzica Hochschule für Musik Würzburg, Germania

W.A. Mozart – Concertul Încoronării în Re Major • Bamberger Symphoniker, Conductor Carl St. Clair (1999)

1980 – A încetat din viață Valeriu Bucuroiu (17 iunie 1934, Cărpiniștea, Buzău – 31 ianuarie 1980, București)

Poet și traducător, profesor

1982 – A încetat din viață Gheorghe Mihail (13/25 martie 1887, Brăila – 31 ianuarie 1982, București)

General de armată, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri în guvernul Ion Gigurtu, în două rânduri șef al Marelui Stat Major al Armatei Române, cavaler al ordinului „Mihai Viteazul”

1985 – A încetat din viață Mihai Zavergiu (21 martie 1894, Oltina, Constanța – 31 ianuarie 1985, București)

Medic și scriitor

1987 – A încetat din viață Nicolae Velea (13 aprilie 1936, Cepari, Argeș – 31 ianuarie 1987, București)

Prozator și povestitor, redactor la Gazeta literară

1990 – A încetat din viață Alexandru Tatos (9 martie 1937, București – 31 ianuarie 1990, București)

Regizor și scenarist de teatru și film

2003 – A încetat din viață Nicolae Fulga (30 iulie 1953, Vâlcele, Olt – 31 ianuarie 2003, Slatina)

Prozator și epigramist, director al Casei Municipale de Cultură, apoi director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina

2008 – A încetat din viață Virgil Brădățeanu (4 martie 1927, Suceava – 31 ianuarie 2008)

Teatrolog și eseist, profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București

2008 – A încetat din viață Cristian Munteanu (25 august 1936, Pesceana, Vâlcea – 31 ianuarie 2008, București)

Regizor și scenarist, regizor artistic la Radiodifuziunea Română, redacția Teatru pentru 50 de ani

2009 – A încetat din viață Virgiliu N. Constantinescu (27 martie 1931, București – 31 ianuarie 2009, București)

Inginer specialist în hidraulică, profesor universitar, membru titular și președinte (1994–1998) al Academiei Române

2009 – A încetat din viață Mariana Stoica (3 noiembrie 1933, București – 31 ianuarie 2009, București)

Soprană, prim-solistă la Opera Națională Română din Cluj Napoca și a Operei Naționale București, remarcabilă în producțiile wagneriene

2011 – A încetat din viață Bartolomeu Anania (Valeriu Anania; 18 martie 1921, Glăvile, Vâlcea – 31 ianuarie 2011, Cluj-Napoca)

Scriitor și cleric ortodox, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului

2013 – A încetat din viață Titus Raveica (29 august 1935, Scheia–Grajduri, Vaslui/Iași – 31 ianuarie 2013, Iași)

Filosof, profesor universitar, om politic

2013 – A încetat din viață Anca Fusariu (15 septembrie 1942 – 31 ianuarie 2013)

Jurnalistă, redactor, reporter, realizator TV

2014 – A încetat din viață Victoria Drăgănescu-Zimțea (5 mai 1929 la București – 31 ianuarie 2014)

Soprană, solistă la Opera Națională București, Opera din Innsbruck, Teatrul de Stat din Saarbrücken, Teatrul de Stat Gärtnerplatz din München, Teatrul de Stat din Kassel, Școala de Canto Madrigaliste din Palermo

2017 – Protestele de stradă față de intențiile guvernului de modificare a Codului Penal prin ordonanță de urgență

În jurul orei 12 noaptea, ministrul Justiției Florin Iordache a anunțat că a fost adoptată prin ordonanță de urgență modificarea codurilor penale. Totodată, a fost adoptat și proiectul grațierii unor pedepse. Mișcarea a fost primită cu revoltă de români. În ciuda orei târzii, peste 15.000 de oameni s-au strâns în fața Guvernului, cerând demisia acestuia. Jurnaliștii care au participat la conferința de presă în care ministrul Justiției a anunțat modificările la legislația penală au fost blocați în Guvern „pentru siguranța lor”. Protestatarii revoltați au forțat gardurile puse de forțele de ordine de jur împrejurul Guvernului. Jandarmii au intervenit pentru a calma oamenii care au aruncat spre forțele de ordine cu bulgări de zăpadă. S-a lansat lozinca „Noaptea, ca hoții!”. Proteste au avut loc și în alte orașe din țară: Cluj-Napoca (10.000), Timișoara (2.500), Iași (2.000), Sibiu (2.000), Brașov (1.500), Arad (200), Craiova (200), Ploiești (100) ș.a.

Președintele Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a transmis că aceasta a fost „o zi de doliu pentru statul de drept”. Jurnalistul și analistul politic Cristian Tudor Popescu a catalogat măsurile preconizate de guvern drept un „act discreționar, totalitar”, opinând că „puterea politică a declarat război justiției”. Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a afirmat că ordonanța de urgență prin care sunt modificate Codul Penal și Codul de Procedură Penală sunt ofensatoare pentru autoritatea judecătorească și că este nevoie ca ordonanța să fie atacată la Curtea Constituțională

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #PodulluiTraianpesteDunăre #MirceacelBătrân #IonBumbac #Emancipareațiganilorbisericești #DavidEmmanuel #MironGrindea #UniversitateaRegeleFerdinandI #DominicStanca #ConstantinMateescu #MartaCozmin #MarinMoraru #MirceaMicu #LuciaMureșan #VioricaEnescu #OvidiuLipanȚăndărică #VirginiaRuzici #AnaMirabelaDina

0 comentarii la „31 Ianuarie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: