Istoria României România frumoasă Today's Memory

13 Februarie în istoria României

                                       Foto: Dimitrie Gusti (13 februarie 1880 – 30 octombrie 1955) la inaugurarea Muzeului Satului


1453 – Iancu de Hunedoara a încetat să mai fie guvernatorul Ungariei

După ce cruciada din 1448, condusă de Iancu de Hunedoara, a fost înfrântă de otomani, mai mulți dușmani ai săi l-au acuzat de o conspirație politică împotriva regelui. Pentru a reduce tensiunile crescânde pe plan intern, Iancu de Hunedoara a renunțat la titlul de regent al Ungariei, pentru a face loc restaurării puterii regale în Ungaria. Dieta de la Pozsony a confirmat restaurarea puterii regale. A fost numit de Ladislau conte de Bistrița-Năsăud și Căpitan general al Ungariei și al Transilvaniei. Totodată, regele a inclus în blazonul familiei Leii de Bistrița

1633 – Matei Basarab a fost recunoscut domnitor al Țării Românești de către Poartă

Matei Basarab a obținut tronul cu ajutorul lui Abaza Mehmed, pașă de Silistra și Oceakov, care l-a chemat „ca să vie să fie domn țării cu voia pașii(Istoria Țării Românești), lucru care a deranjat foarte tare pe sultan, cerând tătarilor și principelui Transilvaniei să-l alunge pe noul domn proclamat fără voia sa. Cu sprijinul majorității boierilor, care îl desemnaseră încă din august, domnul a înfrânt oștile cu care venea Radu Iliaș, la Plumbuita-Obilești (octombrie 1632). După negocierile întreprinse de dregătorii săi la Constantinopol, a primit firmanul de domnie (25 decembrie 1632) și, după vizita sa la Constantinopol (ianuarie–februarie 1633), a fost confirmat de sultan (13 februarie), în schimbul peșcheșurilor împărțite diferiților dregători otomani și a obligației de a plăti tributul întreit, ridicat la 65 000 galbeni

1775 – Alexandru Vodă Ipsilanti a cerut mitropolitului un raport despre situația învațămîntului

Alexandru Ipsilanti, domn cu grijă pentru școală, a lucrat pentru dezvoltarea învățământului în Țara Românească. Ajuns la porțile Bucureștilor pentru a-și prelua domnia și așteptând să fie alcătuit alaiul de intrare, i-a scris mitropolitului țării, Grigorie, cerându-i un raport despre situația învățământului, pentru a putea trece la realizarea unor reforme, pe care ulterior le-a și aplicat

1785 – A încetat din viață Crișan (1733, Vaca, Transilvania, Imperiul Austriac/Crișan, Hunedoara – 13 februarie 1785, Alba Iulia)

Unul dintre conducătorii Răscoalei de la 1784 din Transilvania, a comandat acțiunile țăranilor răsculați din Zarand, Câmpeni, Abrud și Cricău, fiind prins după reprimarea răscoalei; s-a sinucis, sugrumându-se cu curelele de la opinci, în închisoarea de la Alba Iulia

1837 – S-a născut Constantin Moroiu

13 februarie 1837 – 27 aprilie 1918

Ofițer al Armatei Regale, cu gradul de căpitan. A participat la Războiul Ruso–Turc împotriva Imperiului Otoman. A fost unul dintre cei mai de seamă masoni din România și de asemenea un foarte activ filatelist. Maria și Elena Moroiu, fiicele sale, au fost inițiate în Loja Steaua Sudului din Mangalia, în 1883, fiind primele femei din România inițiate în masonerie. Este considerat părintele și fondatorul primei Mari Loji din România. A reunit cea mai mare parte a lojilor românești aflate, până atunci, în obediențe strâine: franceză, italiană, germană, portugheză etc. și la 8 septembrie 1880, a constituit Marea Lojă Națională Română (MLNR). A înființat și publicația masonică Triunghiul.

1849 – Petițiunea generală a fruntașilor români din Transilvania, Banat și Bucovina

La 13/25 februarie, delegația condusă de mitropolitul Andrei Șaguna a prezentat împăratului Franz Joseph petiția, prin care se cerea, între altele, legitima constituire a națiunii române într-un organism statal de sine stătător în cadrul Imperiului austriac, administrație în limba română, reprezentanță proporțională în parlamentul imperial. De asemenea, românii transilvăneni mai solicitau și un reprezentant pe lângă guvernul imperial și organizarea unui congres al tuturor românilor

1877 – A încetat din viață Costache Caragiale (29 martie 1815, București – 13 februarie 1877, București)

Actor, regizor, dramaturg și profesor de artă dramatică, a organizat primul teatru dramatic în Iași, primul director al Teatrului Mare Național din București

1880 – S-a născut Dimitrie Gusti

13 februarie 1880, Iași – 30 octombrie 1955, București

Filosof, sociolog și estetician, membru titular (din 1919) și președinte (1944–1946) al Academiei Române. Între 1898–1899 a frecventat Universitatea din Iași, la Facultatea de Litere, Drept și Științe. În 1899 s-a mutat la Friedrich-Wilhelms-Universität din Berlin, iar din 1900 în Leipzig. A devenit Doctor în filosofie cu disertația Egoismus und Altruismus. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens. Din 1908 s-a întors la Berlin, a studiat sociologia cu Georg Simmel, Ferdinand Tönnies, Leopold von Wiese și Max Weber, filozofia cu Friedrich Paulsen și jurisprudența cu Franz von Liszt și Rudolf Stammler. A studiat apoi cu sociologul Émile Durkheim la Paris. A fost profesor la Universitatea din Iași, la catedra de Sociologie, Etică, Istoria filosofiei vechi din cadrul Facultății de Litere și Filozofie și la Universitatea din București, la catedra de Sociologie, Etică și Estetică a Facultății de Litere. Considerat a fi creatorul sociologiei românești, a inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România, a obținut legiferarea serviciului social, prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială. A fondat și condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială, Institutul Social Român, Institutul de Științe Sociale al României, Consiliul Național de Cercetări Științifice. A fondat, împreună cu Victor Ion Popa, H.H. Stahl și G. Focșa, Muzeul Satului (1936). A fost Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor, iar în domeniul literar-științific, a înființat și a condus revistele Arhiva pentru știința și reforma socială, Sociologie românească

1888 – S-a născut Nicolae Dașcovici

13 februarie 1888, Calafat – 22 februarie 1969, București

Jurist, istoric și publicist, membru corespondent (din 1948) al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Drept din București (1912), devenind Doctor în drept la Paris în 1915 cu teza La question du Bosphore et des Dardanelles. A fost profesor la Facultatea de Drept, la catedra de Drept internațional a Universității din Iași și secretar general al Ministerului Educației Naționale. A fost redactor la Tribuna Dobrogei și director al ziarelor Dacia și Argus. corespondent al ziarelor Il Resto del Carlino (Bolognia) și Messager Polonais (Varșovia). Din opera sa: Principiul naționalităților și Societatea Națiunilor, Despre contractul social sau Principiile Dreptului Politic, Marea noastră sau regimul strâmtorilor

1895 – A încetat din viață Iraclie Porumbescu (Iraclie Golembiovski; 9 martie 1823, Sucevița, Ducatul Bucovinei – 13 februarie 1896, Frătăuții Noi)

Preot, poet și prozator din Bucovina, tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu

1901 – Demisia Guvernului Petre P. Carp (1)

Consiliu de miniștri conservator prezidat de Petre P. Carp, care a guvernat în perioada 7 iulie 1900–13 februarie 1901). Pentru a face față dificultăților economice ale perioadei, primul ministru a imaginat un plan de măsuri care cuprindea creșteri de fiscalitate, restructurări instituționale, concesiuni; eforturile de contractare a unui nou împrumut extern au eșuat; aceste măsuri au provocat nemulțumirea clasei politice, iar primul ministru a fost forțat să demisioneze

1903 – S-a născut Gheorghe Manu

13 februarie 1903, București – 12 aprilie 1961, închisoarea Aiud

Fizician și o figură deosebită în mișcarea națională de rezistență de după al Doilea Război Mondial, membru corespondent (din 1935) al Academiei de Științe din România. A urmat Facultatea de Științe a Universității din București, obținând în 1925 două licențe: în matematică și în fizico-chimice. În 1926 a obținut certificat de studii superioare de chimie fizică și radioactivitate al Facultății de Științe din Paris. După absolvirea acesteia, a lucrat la Institut du Radium, (1927–1934), pregătindu-și teza de doctorat sub îndrumarea Mariei Curie. S-a întors în țară, devenind asistent la Facultatea de Științe din București. A aderat în 1937 la Mișcarea Legionară, iar la sfârșitul războiului a trecut definitiv în clandestinitate, dedicându-se exclusiv mișcării naționale de rezistență. În primăvara anului 1947, a scris un amplu studiu intitulat În spatele Cortinei de Fier – România sub ocupație rusească. Dactilografiată în mai multe exemplare, în limbile română și engleză, lucrarea – impresionantă prin vastitatea și precizia informației – a fost transmisă, prin intermediul misiunilor civile și militare americane și britanice din România, puterilor occidentale. Datorită agenților KGB infiltrați în serviciul secret britanic, lucrarea a ajuns cunoscută și conducerii sovietice. Identitatea autorului s-a aflat numai în cursul anchetării sale. În 1948 a fost arestat și condamnat, în procesul grupului de complotiști, spioni și sabotori, la muncă silnică pe viață. Intelectual cu o vastă cultură științifică și umanistă, ajutat de o excepțională memorie, a ținut adevărate cursuri clandestine pentru codeținuți: matematică, fizică, filozofie, istorie, geografie, literatură, drept, limbi străine. I s-a cerut să participe la „reeducarea de la Aiud”, semnând o declarație de desolidarizare. Demn și dârz, nu a făcut nici un compromis. Ca pedeapsă, grav bolnav fiind, i-a fost refuzat ajutorul medical; a decedat în penitenciarul Aiud

1907 – S-a născut Alexandru Călinescu

13 februarie 1907, Focșani – 6 septembrie 1937, Sinaia, Prahova

Poet. Autodidact, funcționar la Primăria din Focșaniul natal, a avut o viață marcată de boală, de obsesia morții apropiate și de insatisfacțiile existenței provinciale. Împreună cu Pavel Nedelcu și George Cair a editat revista literară 13 și a redactat ziarul Atacul, în care a publicat, sub semnătura Alcest, articole pe teme sociale locale. A debutat în 1928, cu o poezie la Provincia literară (Câmpulung) și a mai colaborat cu versuri și proză la Ritmuri, Universul literar, Universul, Frize, Gândirea etc. Cele două plachete ale lui Călinescu – Declin (1934) și Mări moarte (1937) – conțin poezie autobiografică

1918 – S-a născut Elena Negreanu

13 februarie 1918, Iași – 26 ianuarie 2016, București

Actriță și regizoare. A urmat cursuri de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesoarei Beate Fredanov. Din 1947 a fost actriță la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București și conferențiară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. Din 1956 a fost regizor artistic al Radiodifuziunii Române, realizând până în 1980 spectacole cu piese din repertoriul antic, clasic și modern. Între anii 2006–2008, a prezentat două expoziții de grafică personală în foaierul Sălii Radio. A fost asistent regie pentru filmul Mitrea Cocor (1952), regizor secund pentru O scrisoare pierdută (1953), scenarist și regizor pentru Gelozia bat-o vina (1954) și a jucat, ca actiță, în filmul Despre oameni și melci (2012)

Despre oameni și melci (2012)

1922 – S-a născut Horia Căciulescu

13 februarie 1922, Belinț, Banat/Timiș – 24 decembrie 1989, București

Actor de comedie în teatru și film. A activat la Teatrul de revistă „Constantin Tănase”, interpretând numeroase roluri în piese și scenete, mult apreciate de publicul vremii: Fără mănuși, Revista 58, Un băiat iubește o fată, Cer cuvântul la diverse, Se caută o vedeta, etc.

Covoraș cu floricele Stela Popescu și Horia Caciulescu

În film, a colaborat cu regizori ca Aurel Miheleș și Gheorghe Naghi: Telegrame, Ion Popescu Gopo: O poveste obișnuită…o poveste ca-n basme, S-a furat o bombă, Pași spre lună, Comedie fantastică, Paul Călinescu: Titanic Vals, Pierre Bokor: Tufă de Veneția, etc. A executat ani lungi de detenție, ca deținut politic, la sinistrul canal Dunăre – Marea Neagră. A murit împușcat în zilele Revoluției din decembrie 1989, la bordul mașinii sale, în urma unei erori a unor soldați

Tufă de Veneția

1922 – S-a născut Alexandru Cumpătă

13 februarie 1922, Sulița, Botoșani – 31 martie 2000, București

Pictor. A absolvit în 1954 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București, unde a studiat cu Camil Ressu și Nicolae Dărăscu. A avut șapte expoziții personale (1959–1986), toate în București. În 1967 a participat la o expoziție internațională la Geneva. În 1973 a primit ordinul Meritul cultural

1929 – La Radiodifuziunea Română a fost inaugurată emisiunea Cronica muzicală

Era realizată de compozitorul Constantin Brăiloiu

1930 – S-a născut Victor Gaga

13 februarie 1930, Periam, Timiș – 26 iulie 2003, Huși

Sculptor în lemn și autor de lucrări monumentale. A urmat Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” (1950–1956), unde i-a avut profesori pe Kós András, Szervátiusz Jenő, Petre Abrudan și Daniel Popescu, cu magna cum laude. A fost propus profesor asistent la institut, dar a refuzat. A debutat, oficial, în sculptură în 1954 cu lucrarea Lupta lui Ștefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt, aflată în prezent la Muzeul Militar Național din București și a participat la expoziții atât în țară cât și peste hotare. Multe din lucrările sale se află în colecții private în România și peste hotare. În 1957 a fost, alături de Julius Podlipny, Gabriel Popa, Romul Nuțiu și Octavian Maxim, Printre primii profesori ai nou-înființatului Liceu de Artă Plastică Timișoara

1932 – S-a născut Aurel Covaci

13 februarie 1932, Oradea – 18 mai 1993, București

Traducător și jurnalist. A lucrat ca redactor la Flacăra, Contemporanul, concomitent fiind cursant la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, a fost arestat în martie 1958, anchetat și condamnat pentru crimă de uneltire împotriva ordinei sociale la 3 ani de detenție, din care a executat doi. După eliberare și-a câștigat existența ca muncitor caloriferist, interzicându-i-se vreme de cinci ani dreptul la semnătură. I s-a respins cererea de reînmatriculare, astfel că a rămas cu studiile neterminate. Debutase înainte de detenție ca traducător, cu Țara Muravia de Andrei Tvardovski (1954), urmată de alte câteva traduceri din poezia sovietică, și abia peste mai bine de un deceniu, la recomandarea lui Tudor Vianu, a tradus și publicat Lusiada de Camoes (1965). A fost unul dintre cei mai talentați și prolifici traducători români, poliglot care spre sfârșitul vieții știa bine treisprezece limbi, a îmbogățit cultura română cu traduceri din literaturile engleză (W.B. Yeats, T.S. Eliot, John Keats, John Milton, George Gordon Byron), americană (W.C. Williams, Carl Sandburg), latino-americană (Jose Hernandez, O.R. Castillo, Pablo Neruda, Jose Marti, Ernesto Sabato), franceză (Pierre Corneille), germană (J.W. Goethe, Christoph Martin Wieland), italiană (Torquato Tasso, Giambattista Basile, Corrado Alvaro), portugheză (Luis de Camoes), rusă (Andrei Tvardovski, Marina Țvetaeva, Evghenii Baratînski), spaniolă (Francesco Quevedo, Tirso de Molina, Lope de Vega), indiană și africană

1933 – S-a născut Gilda Marinescu

13 februarie 1933, București – 24 aprilie 1995, București

Actriță de film, radio, televiziune, scenă și voce. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (promoția 1955). A slujit teatrul și filmul timp de 40 de ani. A jucat în filme ca: Zodia Fecioarei, Serata, Instanța amână pronunțarea, Ciuleandra, Figuranții

Înainte de tăcere

1935 – A încetat din viață Ion Bianu (8 septembrie 1856, Făget, comitatul Târnava Mică – 13 februarie 1935, București)

Filolog și bibliograf, fondator și organizator al Bibliotecii Academiei Române, membru titular și președinte (1929–1932) al Academiei Române

1941 – S-a născut Paul Dan Cristea

13 februarie, 1941, București – 17 aprilie, 2013

Inginer electronist și fizician, membru titular (din 2011) al Academiei Române. A urmat Facultatea de Electronică și Telecomunicații, Secția Fizică Teoretică a Politehnicii și Facultatea de Fizică, Secția de fizică teoretică a Universității bucureștene. Și-a început cariera didactică în 1962, ca preparator, urmând toate treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor, desfășurand totodată și o bogată activitate de cercetare. A fost director al Centrului de Inginerie Biomedicală a Universității Politehnica din București, consilier al ministrului, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, director de studii la Departamentul de Științe Inginerești din cadrul Universitatii Politehnica din București. A abordat specialități ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor și imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria și proiectarea circuitelor electrice și electronice, rețele neuronale, agenți inteligenți evolutivi, aparatură medicală computerizată etc.

1945 – Eliberarea orașului Budapesta de sub ocupația fascistă

Bătălia de la Budapesta (29 decembrie 1944–13 februarie 1945) a reprezentat una dintre cele mai mari și mai sângeroase bătălii din cadrul celui de-al Doilea Război Mondial, comparabilă cu cea de la Stalingrad, luptele desfășurându-se pentru cucerirea, respectiv apărarea fiecărei străzi sau case în parte. Trupele românești participante la bătălie au făcut parte din Corpul VII al Armatei 1 Române, condus de generalul Nicolae Șova, cu 3 divizii: Divizia 2 Infanterie, Divizia 19 Infanterie, Divizia 9 Cavalerie. Tributul în sânge plătit de trupele române în bătălia de la Budapesta a fost de 10.708 de soldați (morți, răniți sau dispăruți), care însemna aproape 26% din efectivele sale

1950 – S-a născut Mihai (Mișu) Cernea

13 februarie 1950

Compozitor, cântăreț, baterist de muzică rock și om de afaceri. A debutat în 1963 sau 1964; primele formații în care a activat au fost Andantino și Grup 22, apoi Mondial, pe atunci fiind elev în ultimul an de liceu. În 1973 a intrat în formația Sfinx, al cărui membru permanent a fost până la desființarea acesteia, la începutul anilor 1990. Noua formație a lui Cernea, Sfinx Experience, activează până în ziua de astăzi, reunind foști membri Sfinx din anii 1980 (Zoia Alecu, Crina Mardare) și muzicieni mai tineri. Sub titulatura Sfinx Experience CDA funcționează și o companie de echipamente de scenă, de asemenea condusă de Cernea

Oameni fără chip – Sfinx Experience

1955 – S-a născut Alexandru Dabija

13 februarie 1955, Piatra Neamț

Regizor de teatru și actor de scenă și film. În anul 1978, a absolvit secția regie a Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. A debutat, în 1976, cu spectacolul Răfuiala de Philip Massinger la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, obținând premiul pentru cel mai bun regizor al anului. A fost director general al Teatrului Odeon (1991–1994 și 1996–2002). Printre piesele regizate: Avram Iancu de Mihai Măniuțiu, Burghezul gentilom de Moliere, Lungul drum al zilei către noapte de Eugene O’Neill, Gaițele de Alexandru Kirițescu, Trei surori de A.P. Cehov, O scrisoare pierdută, Două loturi de I.L. Caragiale, Titanic Vals de Tudor Mușatescu, Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri, 13 tablouri cu oameni, adaptare după A.P. Cehov. Pentru excelenta interpretare a rolului boierul Iordache Cîndescu, din filmul Aferim! (regizor Radu Jude, lansat în 2015), a fost răsplătit cu Premiul „Gopo” pentru cel mai bun actor în rol secundar la Galele Gopo 2016

Aferim!

1960 – A încetat din viață Mihail Romniceanu (17 februarie 1891, București – 13 februarie 1960, închisoarea Râmnicu-Sărat)

Avocat, profesor la Facultatea de Drept din București, politician liberal, senator, ministru de finanțe, administrator al Băncii Naționale

1965 – A fost dat în folosință calculatorul electronic CET–500

În 1953, inginerul Victor Toma de la Institutul de Fizică Atomică din București a lansat proiectul primului calculator electronic românesc. În 1957 a fost construit și pus în funcțiune CIFA1 (Calculatorul Institutului de Fizică Atomică 1), calculator din generația I, pe bază de tuburi electronice și cilindru magnetic de memorie. Au urmat alte versiuni, CIFA2, CIFA3, CIFA4, cu multe îmbunătățiri. Progresul în microelectronică a făcut posibilă construirea în 1964 a calculatorului din generația a II-a, cu tranzistori, CET 500. Acesta a fost prezentat publicului la Târgul Internațional București. Din păcate, la scoaterea din uz nu a fost păstrat într-un muzeu, ci aruncat, pur și simplu, la gunoi

1968 – S-a născut Mihai Leu

13 februarie 1968, Hunedoara

Pugilist, campion mondial WBO la categoria semimijlocie (1997), primul campion mondial la box din istoria sportului românesc. S-a retras din box în urma unei accidentări, fiind neînfrânt la fel ca legendarul boxer european Terry Marsh. A început apoi să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion național în 2003, iar din 2010 este team-managerul Jack Daniels Rally Team, echipă care concurează în Campionatul Național de Raliuri (CNR). În perioada 2016-2018 s-a luptat cu un cancer pe care l-a depășit

1980 – Prima operație de transplant de rinichi din România

Realizată de o echipă de medici, condusă de profesor doctor docent Eugen Proca, la Spitalul Fundeni, cu rinichi de la donator în viață (mama receptorului). Acest transplant a fost urmat la scurt timp de un transplant renal de la donator decedat, efectuat la Timișoara de o echipă condusă de prof. dr. Petru Drăgan

1991 – Au început dezbaterile Adunării Constituante a României

Întregul proces de elaborare a noii Constituții postcomuniste a durat un an și jumătate, pe toată durata acestor dezbateri, fiind depuse peste 1.000 de amendamente. În ziua de 8 decembrie 1991 a avut loc referendumul național prin care Constituția a fost adoptată. Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului național din 18–19 octombrie 2003

1991 – A încetat din viață Radu Zaharescu (? – 13 februarie 1999)

Actor de comedie, a jucat împreună cu Horia Șerbănescu; cuplul a scris istoria Teatrului de Revistă; de-a lungul anilor acesta a fost cuplul cel mai solicitat de Televiziunea Română

1997 – A încetat din viață Corneliu Cezar (22 decembrie 1937, București – 13 februarie 1997, București)

Compozitor, reprezentant important al postmodernismului muzical românesc

1999 – A încetat din viață Vladimir Trebici (28 februarie 1916, Horecea-Mănăstirii, Cernăuți/Ucraina – 13 februarie 1999, București)

Demograf și sociolog, membru titular al Academiei Române; a reprezentat România la Națiunile Unite și a condus mulți ani Secțiunea Demografică a ONU

2003 – Rămășițele pământești ale fostului suveran al României, Carol al II-lea au fost repatriate

Au fost aduse de la Lisabona în țară la 50 de ani de la moarte, însoțite de cele ale soției sale, Elena Lupescu, cu un avion special și transportate la Curtea de Argeș

Regele Carol al II-lea, înhumat în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș

2006 – A încetat din viață Ion Pavlescu (25 martie 1929 – 13 februarie, 2006)

Actor de teatru și film, a interpretat peste 200 de roluri în mai bine de o jumătate de secol de carieră

2012 – S-a lansat primul nanosatelit artificial românesc, numit Goliat

Primul satelit artificial românesc, Goliat, a fost lansat, la 13 februarie 2006, de la baza europeană din Kourou, Guyana Franceză, cu ajutorul rachetei Vega, a Agenției Spațiale Europene, aflată la zborul inaugural.

Aparatul avea misiunea de a realiza imagini de înaltă rezoluție și de a măsura doza de radiații și fluxul de micrometeoroizi, datele urmând a fi transferate pe stațiile de la sol pentru analiză și diseminare științifică

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #MateiBasarab #ConstantinMoroiu #Petițiuneagenerală #DimitrieGusti #NicolaeDașcovici #GheorgheManu #AlexandruCălinescu #ElenaNegreanu #HoriaCăciulescu #AlexandruCumpătă #VictorGaga #AurelCovaci #GildaMarinescu #PaulDanCristea #EliberareaBudapestei #AlexandruDabija #CET500 #MihaiLeu #SatelitulGoliat

0 comentarii la „13 Februarie în istoria României

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: