Istoria României România frumoasă Today's Memory

15 Februarie în istoria românilor

Foto: Spiru Haret (15 februarie 1851 – 17 decembrie 1912)


1690 – Tratatul secret de alianță între Moldova și Imperiul Habsburgic

Domnul Moldovei, Constantin Cantemir, a încheiat la 5/15 februarie 1690 la Sibiu un tratat din 5 articole cu Sfântul Imperiu Roman, reprezentat prin generalul imperial Donat Heissler. Clauzele documentului prevedeau garantarea domniei ereditare familiei Cantemir, neimpunerea religiei catolice și ajutor reciproc în caz de invazie polonă. În schimb, Moldova era obligată să le plătească imperialilor un tribut de 50.000 de galbeni. Articolul al doilea prevedea: „Domnul va fi întărit pe viață, iar fiului său mai mare i se va conferi titlul de conte

1823 – S-a născut Melchisedec Ștefănescu

Mihail Ștefănescu; 15 februarie 1823, Gârcina, Neamț – 16 mai 1892, Roman, Neamț

Episcop și istoric, politician, membru titular (din 1870) al Academiei Române. A studiat la Seminarul de la Socola, apoi la Academia duhovnicească din Kiev (1848–1851), unde a obținut titlul de magistru în teologie și litere. A fost profesor la Seminarul de la Socola, profesor și director la Seminarul din Huși, locțiitor de episcop la Huși, locțiitor, apoi episcop eparhiot al noii eparhii a Dunării de Jos, cu reședința în Ismail, episcop al Romanului, unde a păstorit până la moarte. Însuflețit patriot, a luptat pentru unirea Principatelor, fiind ales membru în Divanul Ad-Hoc, a sprijinit reformele lui Al.I. Cuza și Războiul de Independență, a fost ministru al Cultelor, membru de drept în Senatul României. Prin testament, a creat o fundație din care să se acorde burse de studii la Academia duhovnicească din Kiev; biblioteca și colecția sa numismatică le-a dăruit Academiei Române

1834 – S-a născut V.A. Urechia

Vasile Alexandrescu-Urechia; 15 februarie 1834, Piatra Neamț – 22 noiembrie 1901, București

Istoric, scriitor, om politic, membru fondator al Academiei Române. A studiat la Academia Mihăileană, apoi și-a petrecut mare parte a anilor ’50 în Franța, luându-și bacalaureatul în 1856, și studiind literele la Sorbona. Acolo a înființat ziarul unionist Opiniunea, organ al românilor din străinătate. A debutat literar în 1850 cu fabula Zimbrul și vulpea în publicația Zimbrul, iar în anul următor a publicat o broșură cu o nuveletă prelucrată după o anecdotă franceză, Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun. A fost profesor la Universitatea din Iași, iar ulterior la Universitatea din București, membru corespondent al Academiei Spaniole. În 1858 a editat ziarul unionist Zimbrulu și Vulturulu. Ca istoric, a avut o orientare eclectică. A editat numeroase culegeri de documente și hrisoave interne și externe, a scris o Istorie a românilor în 14 volume (1891–1892) și o Istorie a școalelor în 4 volume (1892–1901), a abordat majoritatea genurilor și speciilor literare. În calitate de om politic, a fost deputat și senator de Covurlui și de Galați

1840 – S-a născut Titu Maiorescu

15 februarie 1840, Craiova – 18 iunie 1917, București

Avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor, prim-ministru al României, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române. În 1858 a absolvit studiile liceale la Academia Tereziană, la Viena, ca șef de promoție. S-a înscris la Universitatea din Giessen, unde în 1859 a obținut titlul de doctor în filosofie cu distincția magna cum laudae. A continuat studiile la Universitatea Sorbona din Paris, unde a obținut licența în litere, filosofie și drept (1861). Personalitate remarcabilă a României sfârșitului secolului al XIX-lea și începutului secolului XX, Maiorescu a fost autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond, baza junimismului politic și „piatra de fundament” pe care s-au construit operele lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici. A fost întemeietor al criticii românești moderne, fondatorul Junimii. Din opera literară: O cercetare critică asupra poeziei române, Direcția nouă în poezia și proza română, Comediile domnului Caragiale, Eminescu și poeziile sale, Povestirile lui Sadoveanu, Retori, oratori, limbuți, Beția de cuvinte. De-a lungul vieții a scris permanent în Jurnalul său, pe care l-a început din perioada studiilor la Viena. Acesta se întinde pe zece volume, fiind cel mai lung jurnal intim din literatura română

1841 – S-a născut Mihail C. Șuțu

15 februarie 1841, București – 9 iulie 1933, București

Istoric și numismat, membru titular (din 1909) al Academiei Române. A studiat la Paris la l’École centrale des arts et métiers, fiind licențiat a inginer. Din această perioadă a căpătat o mare admirație și pasiune pentru istoria antică. Afost cel dintâi explorator arheologic al Dobrogei, ale cărei antichități le-a studiat imediat după războiul de independență, debutând în literatura de specialitate cu studiul Privire asupra monumentelor antice din Dobrogea (1881). A fost guvernatorul Băncii Naționale a României (1899–1904). A fost unul dintre primii numismați din sud-estul Europei, președinte al Societății Române de Numismatică și a donat întreaga sa colecție de monede și antichități Academiei Române. A publicat lucrarea Introduction a l’etude des monnaies de l’Italie antique

1845 – Domnul Țării Românești, Gheorghe Bibescu a trecut terenul Cișmigiului în proprietatea Sfatului Administrativ al Bucureștilor

Terenul era destinat creării unei grădini publice. În același an, arhitectul Carl Meyer, venit în țară încă din decembrie 1843, a întocmit proiectul, iar în 1846 a început amenajarea grădinii, terminate în linii mari în decembrie 1846, dar continuată și în anii următori. Inaugurarea oficială va avea loc abia în martie 1860.

În același timp Domnul a cerut sfatului orășenesc să se preocupe de îmbunătățirea rețelei stradale

1850 – S-a născut Ion Andreescu

15 februarie 1850, București – 22 octombrie 1882, București

Pictor și profesor, membru post-mortem (din 1948) al Academiei Române. Începând din 1869 a urmat Școala Națională de Arte Frumoase, recent înființată (1864), condusă de Theodor Aman. A fost profesor la catedra de desen liniar și caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău, la gimnaziul comunal „Tudor Vladimirescu”, apoi la școala de meserii din aceeași localitate. Profesor de desen într-un oraș provincial, Andreescu se dedică picturii cu o fervoare pe care nimic din atitudinea sa anterioară nu părea s-o anunțe. Pictura apare la tânărul solitar, înclinat spre meditație, ca iruperea unei nevoi de comunicare, de exprimare, consumată superior și fără veleitățile publicității. Susținător al înnoirilor aduse de arta reprezentanților Școlii de la Barbizon, Andreescu a fost recunoscut ca unul dintre cei mai importanți peisagiști români. Interesat în egală măsură de diferite genuri ale picturii, a creat peisaje, portrete și naturi statice

Biografie ilustrată 

1851 – S-a născut Spiru Haret

15 februarie 1851, Iași – 17 decembrie 1912, București

Matematician astronom și pedagog, sociolog, membru titular (din 1892) al Academiei Române. A urmat studii superioare la Sorbona. A studiat matematica și fizica, a obținut un doctorat în filozofie cu teza Sur l’invariabilité des Grandes axes des orbites planétaires. Teza sa a fost publicată în Annales de l’Observatoire de Paris, fiind primul român care a obținut un doctorat la Paris. Om politic liberal, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A predat mecanica rațională la Facultatea de Științe, Secția fizico-matematici, a Universității din București, dar și la Școala de ofițeri de artilerie și geniu, a predat trigonometria, geometria analitică, geometria elementară plană și în spațiu și geometria descriptivă la Școala de poduri și șosele. A fost cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea Prin elaborarea și aprobarea legii învățămîntului din 1898, a reorganizat învățămîntul de toate gradele. A impus, pentru prima dată în România, obligativitatea învățămîntului primar și utilizarea acelorași programe școlare la sate și orase. A avut o însemnată contribuție în introducerea noului calendar

1864 – A apărut revista România militară

La data de 15/24 februarie a apărut la București, din inițiativa unui grup de tineri ofițeri, revista România militară fiind o publicație independentă. Avea inscripționată pe copertă deviza: Știință, artă și istorie militară. Prin Înaltul decret regal al regelui Carol I din 1 ianuarie 1898, a devenit revista oficială a Marelui Stat Major

1868 – S-a născut Constantin Rădulescu-Motru

3/15 februarie 1868, Mehedinți – 6 martie 1957, București

Filosof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, membru titular (din 1923) și președinte (1938–1941) al Academiei Române. În 1885 s-a înscris simultan la Facultatea de Drept și la Facultatea de Litere și Filosofie, ambele din cadrul Universității București. În 1888, a obținut licența în drept cu teza Despre contracte, cu magna cum laude, iar în 1889 a fost licențiat în filosofie cu lucrarea Realitatea empirică și condițiile cunoștinței. Între 1890–1893 a studiat un semestru la München cu Carl Stumpf, apoi, timp de trei ani, a lucrat în laboratorul vestitului psiholog Wilhelm Wundt la Leipzig. A urmat studii de psihologie, fizică, fiziologie, chimie, psihiatrie și matematică și a frecventat cursul de filologie română, ținut de profesorul Gustav Weigand. În 1892, și-a adaugat numele de Motru la cel de Rădulescu. A devenit doctor în filosofie cu teza Zur Entwickelung von Kant’s Theorie der Naturkausalität. Henri Bergson a citat teza lui în lucrarea Introduction à la Metaphysique. A înființat Studii filosofice, ulterior Revista de filosofie. A fost bibliotecar la biblioteca Fundației Universitare Carol I, director al Teatrului Național din București. Din lucrările sale: Problemele psihologiei, Cultura română și politicianismul, Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, Țărănismul. Un suflet și o politică, Ideologia statului român, Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin. A fost opersonalitate marcantă a României primei jumătăți a secolului al XX-lea

1869 – A încetat din viață Constantin Hurmuzachi (12 noiembrie 1811, Cernăuți, Bucovina, Imperiul Austriac – 15 februarie 1869, Viena, înmormântat la Dulcești, Județul Neamț)

Doctor în drept, publicist, om politic unionist și ministru

1876 – A apărut Revista literară și științifică

A apărut la București, în perioada 15 februarie–15 mai 1876, lunar, sub conducerea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu (partea literară) și dr. Dimitrie Brândză (partea științifică). La 1 iulie a fuzionat cu Revista contimporană și a apărut sub numele Revista contimporană literară și științifică (1 iulie–1 august 1876)

1884 – Consacrarea și inaugurarea Catedralei Sfântul Iosif din București

A fost construită, între anii 1873–1884, după planurile arhitecților Carol Benesch și Friedrich Schmidt din Viena. Clădirea are 40 m lungime și 22 m lățime. Catedrala a fost consacrată de arhiepiscopul Ignatius Paoli la 15 februarie 1884; au fost prezenți „toți preoții Arhidiecezei, toți seminariștii, întregul corp diplomatic acreditat la București, președintele Consiliului de Miniștri, președintele Senatului, primarul Capitalei și mulți alții”. Hramul catedralei a fost ales în cinstea Sfântului Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, sărbătorit în ziua de 19 martie. Mai mult aici

1890 – Guvernul I.C. Bratianu a ridicat Reprezentanța Diplomatică de la Roma la rangul de Legațiune

Misiunea de a fi primul Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al României independente în Italia i-a fost încredințată lui Nicolae Kretzulescu (3/15 februarie 1890)

1896 – S-a născut Ștefan S. Nicolau

15 februarie 1896, București – 15 octombrie 1967, București

Medic virolog, fondatorul și directorul Institutului de Inframicrobiologie din București, membru titular (din 1948) al Academiei Române. A studiat la Facultatea de Medicină de la București și Cluj. S-a specializat la Paris, apoi a lucrat la Institutul Pasteur din Paris și la Institutul Național de Cercetări Medicale din Londra. A fost profesor la Facultatea de Medicină din Iași, apoi din București, unde a creat prima Catedră de inframicrobiologie din lume. A fost membru al Academiei de Științe Medicale din România, al Academiei de Științe din Moscova, al Societății Franceze de Hematologie, al Societății Franceze de Chimioterapie și Serologie, președinte al Secției de Științe Medicale a Academiei Române. Principalele sale cercetări se referă la originea tisulară a imunității în viroze, septinevrita în viroze neurotrope, neuroinfecții, rikettsioze și pararikettsioze; a fost unul din promotorii concepției despre originea virală a cancerului. A publicat numeroase lucrări originale în domeniul herpesului, turbării, febrei aftoase, febrei galbene, hepatitelor virale

1897 – A încetat din viață Dimitrie Ghica (31 mai 1816, București – 15 februarie 1897, București)

Om politic conservator, prim-ministru al României, fiul domnului Țării Românești, Grigore Dimitrie Ghica

1912 – S-a născut Andrei Lupan

15 februarie 1912, Mihuleni, Șoldănești, Moldova – 24 august 1992, Chișinău, Moldova

Poet, dramaturg, eseist și publicist și om de stat din Republica Moldova, membru titular (din 1961) al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. A absolvit Institutul Agricol din Chișinău (1941). A debutat cu poezia Biografie în 1932 în paginile ziarului bucureștean Adevărul literar și artistic, după care a publicat sporadic poezii în presa vremii scrise în manieră barbian-argheziană. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, a colaborat cu Comitetul Moldovenesc pentru Radiodifuziune și cu ziarul Moldova Socialistă, evacuate la Moscova. Dintre cărțile sale: Poezii, Intrare în baladă, Frate al pământului, Legea găzduirii, Sat uitat, etc.

1920 – S-a născut Lucian Emandi

15 februarie 1920, Pecica, Arad – 19 ianuarie 1998

Poet, teolog, profesor, om politic, membru al Partidului Național Țărănesc, deținut politic. A urmat cursurile Facultății de Teologie „I.V. Felea” din Arad. Datorită regimului comunist nu a urmat canonul preoției. A fost directorul ziarului Tribuna, apoi administrator al Episcopiei Aradului. Fiind membru al Partidului Național Țărănesc, a fost arestat un an, la Lugoj. A publicat mai multe volume de versuri: Cântarea fiului pierdut, Pescuitorii de năluci, Lumina inimii, Îmblânzitorul de taine

1921 – S-a născut V.Em. Galan

Valeriu Emil Galan; 15 februarie 1921, Săveni, Dorohoi/Botoșani – 3 ianuarie 1995, București

Scriitor, prozator care a scris romane inspirate de transformarea socialistă a agriculturii, proză de atmosferă, comedii și reportaje. S-a afirmat în domeniul literaturii în primii ani de după evenimentele istorice din 23 august 1944. A lucrat ca ziarist, colaborând în mod susținut la diferite cotidiane, mai ales la Scînteia, cu reportaje despre viața nouă de după preluarea puterii de către comuniști, despre oameni și fapte ale socialismului. A început să scrie apoi schițe remarcate prin umorul lor sănătos: Calul lui Moș Eftimie, Memoriile agentului Teică Pasăre. Îi apare primul roman, Zorii robilor (2 vol., 1950), urmat de romanul Bărăgan (2 vol.). A fost autorul scenariului filmului Comoara din Vadul Vechi (1964), regizat de către Victor Iliu

1927 – S-a născut Dinu C. Giurescu

15 februarie 1927, București – 24 aprilie 2018, București

Istoric și politician, membru titular (din 2001) și vicepreședinte (2014–2018) al Academiei Române. A fost licențiat al Facultății de Istorie de la Universitatea din București, în 1950. În anul 1968 a obținut titlul științific de Doctor în istorie. A fost profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie și la Universitatea București, Facultatea de Istorie, deputat în Parlamentul României. A fost președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie. În 1988 a emigrat în SUA, unde a publicat The Razing of Romania’s Past, o analiză a politicii regimului Ceaușescu. A revenit în țară dup 1989, a fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București

1927 – A încetat din viață Traian Grozăvescu (21 noiembrie 1895, Lugoj, Austro-Ungaria – 15 februarie 1927, Viena, Republica Austriacă)

Tenor de succes internațional; ucis de soție, într-un acces de gelozie

1930 – S-a născut Romulus Zaharia

15 februarie 1930, Chișinǎu, Regatul României – 28 iunie 2006, Făget, Timiș

Prozator reporter, om de film. A urmat Școala de ofițeri de la Măgurele, absolvită cu gradul de sublocotenent, arma grăniceri (1949). A fost repartizat la Serviciul de presă din cadrul Direcției Generale Politice a Ministerului Afacerilor Interne unde a devenit membru fondator al revistei ostășești Pentru patrie. A urmat apoi școala de redactori și tehnoredactori de edituri de pe lângă Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor din București și Academia Militară (1951). A fost secretar general de redacție la Luceafărul, șef serviciu presă la Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor și inspector general la Centrul Național al Cinematografiei. A fost autorul romanului Ademenirea (1983), interzis de autoritățile comuniste ale vremii. Fiind supus unor persecuții fizice și morale, a fost nevoit sǎ plece din țară, împreunǎ cu familia. S-a stabilit în SUA în 1986

1931 – S-a născut Petre Stoica

15 februarie 1931, Peciu Nou, Timiș – 21 martie 2009, Jimbolia, Timiș

Poet, traducător, jurnalist, publicist, colecționar de presă și bibliofil, considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, sectia română-germană. A fost corector la Editura Pentru Literatură și Editura Literaturii Universale din București și redactor principal la revista Secolul 20. A debutat simultan în revista Steaua din Cluj și Tânărul scriitor din București (1956). A debutat editorial cu volumul Poeme (1957). A fost unul dintre întemeietorii spirituali ai generației ’60 alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu. A publicat volume de poezie, dintre care: Pietre kilometrice, Arheologie blândă, Orologiu, Trecătorul de demult, O nuntă de cenușă, Caligrafii și culori, Visul vine pe scara de serviciu, Uitat printre lucruri uitate, Carnavalul prenocturn, O nuntă de cenușă, etc.

1933 – La București a început greva de la Atelierele CFR Grivița

Grevă a muncitorilor feroviari (15–16 februarie), datorată condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul Marii Depresiuni la nivel mondial, care a afectat România în mod semnificativ. În prima zi, în jurul orei 9, o delegație formată din Gheorghe Gheorghiu Dej, Chivu Stoica, Constantin Doncea, Ilie Pintilie, ș.a. a plecat la Direcția generală. Vreo 4.000 de oameni, așezați în jurul cazanelor de carbid, în care se făcuse foc, în fața Administrației de locomotive, așteptau rezultatul discuțiilor. S-au improvizat doua tribune. În tot acest timp, muncitorul Constantin Negrea a avut grijă ca sirena să sune la intervalele stabilite. Dar pe la ora unu noaptea s-au terminat lemnele și cărbunii cu care era alimentată sirena

1933 – S-a născut Iosif Sava

Iosif Segal; 15 februarie 1933, Iași – 18 august 1998, București

Muzicolog, realizator de emisiuni radio și de televiziune, creatorul Seratelor muzicale la TVR. A urmat studiile superioare la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (1962–1966) cu Constantin Constantinescu, Achim Stoia, George Pascu, etc. Între 1951–1955 a urmat și Facultatea de Filozofie de la Universitatea din București, fiind licențiat în 1955. Profesia sa de bază era cea de pianist și clavecinist, pe care a exercitat-o în cadrul multor formații de muzică de cameră, între care Ars Rediviva, Quodlibet Musicum, Consortium Violae (1974–1987) precum și ca partener de muzică de cameră al multor soliști români de marcă. A făcut turnee artistice în Bulgaria, Germania, Italia, Țările de Jos, Spania, Elveția, Cuba și URSS. A dat și concerte de orgă. Din scrierile sale: Seismograf muzical, Majestatea sa muzica, Muzica și zgomotul lumii

Magia Seratelor Muzicale Iosif Sava – invitată Leopoldina Bălănuță

1933 – S-a născut Octavian Lazăr Cosma

15 februarie 1933, Treznea, Sălaj

Muzicolog, profesor universitar, membru titular (din 2016) al Academiei Române (singurul muzicolog din istoria Academiei care a obținut această recunoaștere), membru al American Musicological Society. A studiat la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj și la Conservatorul „N.A. Rimski-Korsakov” din Leningrad, clasa prof. Mihail Druskin. A obținut doctoratul în muzicologie în 1972, la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. A predat mai mult de jumătate de secol la Universitatea Națională de Muzică din București, fiind primul îndrumător de doctorat în domeniul muzică din București, membru în Consiliului Național al Titlurilor și Diplomelor Universitare. A fost secretarul Secției de Critică muzicală și Muzicologie al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, vicepreședinte și președinte ales al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor. A publicat sute de studii și articole în ziare și reviste din România și din multe țări ale lumii, printre care SUA, fosta URSS, Bulgaria, Ungaria, Germania etc.. A apărut în sute de emisiuni radio și tv., la posturile naționale din România și din alte țări. Din lucrările sale: Opera românească (2 vol.), Hronicul muzicii românești (9 volume), Hronicul Operei Române din București (3 vol.), Simfonicele Radiodifuziunii Române. 1928–1998, Opera Română din Cluj. 1919–1999 (2 vol.)

1933 – S-a născut Corina Cristea

15 februarie 1933, Roșiori de Vede, Teleorman

Prozatoare. După ce a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1955–1961), a fost profesoară de engleză la o școală generală și la Liceul „Spiru Haret” din București. A debutat în Luceafărul (1967) cu Alba Roza, iar prima carte, Prietena mea Si, a apărut în 1969. Au urmat: Castanii roșii, parfumați și naivi, Eternitatea e după colț, Goana după vânt, Emigrant în străinătate, etc.

1935 – S-a născut Avy Abramovici

15 decembrie 1935, Galați

Violonist și profesor israelian de origine română. A absolvit studiile muzicale la Conservatorul din București la clasa lui Ionel Geantă în anul 1958. În 1957 a fost câștigătorul bursei „George Enescu” și laureat al concursului național „George Enescu”. Intre anii 1958–1960 a condus Orchestra de Studio a Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, după care, timp de 24 de ani a fost prim-violonist și concert-maistru al Filarmonicii „George Enescu” din București și profesor de vioară la Academia de Muzică. În 1984, a emigrat în Israel, s-a stabilit la Ierusalim, unde este profesor la Conservator si la Academia de Muzică (Jerusalem Music Academy), la care este si șeful departamentului de instrumente cu coarde

Anatol Vieru – Concert pentru vioară și orchestră • Avy Abramovici și Orchestra simfonică Radioteleviziunii Române, Dirijor Paul Popescu

1939 – S-a născut Constantin Stoiciu

15 februarie 1939, Iași

Scriitor, jurnalist, editor, scenarist și regizor. Este licențiat al Facultății de Filosofie a Universității din București (1962–1967). A fost redactor de film la Studioul cinematografic București, redactor la secția de proză de la România literară, reporter special al Scînteii tineretului, producător de film la Casa de filme nr.1, redactor principal la Contemporanul. A realizat scenariile filmelor Diminețile unui băiat cuminte, Legenda, Decolarea, Filip cel Bun. În 1981 a părăsit țara și s-a stabilit în Canada, la Montréal, unde, în 1983, a pus bazele editurii Humanitas. A scris cartea Viața e o plimbare cu pălăria pe cap.

Decolarea (1971)

1941 – România a fost inclusă în grupul țărilor supuse blocadei britanice în cel de-al doilea război mondial

După sosirea misiunii militare germane în România, Anglia și-a retras întreaga misiune diplomatică și a sistat funcționarea consulatelor. Personalul diplomatic a părăsit România și ni s-a recomandat să intervenim pe lângă guvernul suedez pentru ca acesta sa preia apărarea intereselor României. Odată cu ruperea relațiilor diplomatice, România era inclusă în blocul țărilor supuse blocadei britanice, oficialitățile engleze considerand ca Iuliu Maniu, era singura persoană care ar fi putut să conducă mișcarea de rezistență. Deși între România și Marea Britanie nu exista o stare de război declarat, mai multe cargouri, între care și Steaua Română, au fost sechestrate pe rutele normale de navigație și escortate spre porturi aflate sub jurisdicția englezilor, iar membrii echipajelor românești de la bordul cargourilor sechestrate au fost internați în lagărul de la Premnagar, în India

1941 – S-a născut Doina Curticăpeanu

15 februarie 1941, Sovata, Mureș

Critic și istoric literar, profesor universitar, membră a Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj. A urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, absolvită în 1963. A predat la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, parcurgând treptele de la asistent la profesor în cadrul Catedrei de literatură română comparată, teoria literaturii și folclor. A debutat cu un studiu în revista Studia Universitatis „Babeș-Bolyai” (1965), iar editorial, cu volumul Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520–1743) în 1975. A colaborat cu studii, eseuri, articole și recenzii la Steaua, Tribuna, „Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Echinox, Revista de istorie și teorie literară, Familia, precum și la volume colective de studii literare. Alte scrieri: Vasile Alecsandri – prozator (Profilul memorialistului), Odobescu sau Lectura formelor simbolice, Universul literaturii vechi

1942 – A încetat din viață Vasile Demetrius (1 octombrie 1878, Șcheii Brașovului, Austro-Ungaria – 15 martie 1942, București)

Scriitor, director al colecțiilor de cărți Căminul și Biblioteca pentru toți

1944 – S-a născut Alexandru Bocăneț

15 februarie 1944, București – 4 martie 1977, București

Regizor și realizator de filme și emisiuni de televiziune. A absolvit Secția de Actorie, a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din capitală, în 1965, la clasa prof. Ion Finteșteanu, după care a activat ca regizor la Televiziunea Română. Dintre realizările sale la Televiziunea Română se remarcă serialul de divertisment Profil pe 625 de linii cu trio-ul Florian Pittiș, Anda Călugăreanu și Dan Tufaru, emisiunea Gala Lunilor cu Florin Piersic, Carmen Stănescu, Stela Popescu și Orchestra condusă de Sile Dinicu. A fost căsătorit cu talentata scenografă Doina Levintza. A murit la cutremurul din 4 martie 1977, alături de Toma Caragiu, aflat in vizită, să sărbătorească finalizarea filmului său, Gloria nu cîntă

În noaptea asta, toată lumea e a mea! Spectacol TV de Revelion

1944 – S-a născut Florica Mitroi

15 februarie 1944, Giurgița, Dolj – 14 mai 2002 București

Poetă și ziaristă. A urmat cursuri de drept în cadrul Universității din București (1962–1963), abandonând ulterior studiile. A debutat în 1966 în revista literară Luceafărul și editorial în 1969 cu volumul Rugăciune către Efemera pentru care i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor, apoi a publicat încă două volume de poezie, Diapazon, Între Cer și Pământ pentru ultimul primind din nou Premiul Uniunii Scriitorilor. A semnat în paginile mai multor publicații pamflete agresive, pe alocuri obscene, însă dovedind o înzestrare deosebită în arta scrisului. A fost considerată disidentă în perioada comunistă, a avut o viață tumultuoasă. În anii ’80 a plecată în Israel și ulterior în Canada, la începutul anilor ’90 a devenit cunoscută printr-o serie de scrieri și fapte violente

1945 – S-a născut Cornel Cotuțiu

15 februarie 1945, Beclean, Bistrița-Năsăud

Scriitor, profesor, membru al Uniunii Scriitorilor. A absolvit în 1971 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1971). A debutat revuistic cu povestirea Luna în Tribuna (1964) și editorial cu volumul de nuvele În căutarea altui final (1978). A colaborat la revistele: Steaua, Vatra, Astra, Familia, Pagini botoșănene, Euphorion, Convorbiri literare, Cadran (Bistrița), Pagini românești (Montréal), Cuvântul adevărului și Aici România (Edmonton), la posturi de radio și TV din țară. Redactor, apoi redactor-șef al revistei de literatură, artă și cultura Minerva, redactor al publicației Floare de colț. Din 1981 s-a stabilit în Portugalia

1946 – Prima transmisie de teatru radiofonic

A fost interpretată piesa Acolo unde a fost crucea de O’Neill, regizată de Marietta Sadova. Din distribuție: Beata Fredanov, Emil Botta, A. Demetriad și George Manu

1946 – S-a născut Viorica Bucur

15 februarie 1946 – 22 august 2011

Critic de film, profesor universitar și una din figurile emblematice ale Televiziunii Române. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cineamtografică, secția Teatrologie-Filmologie, promoția 1969, fiind angajată în Televiziunea Română. A realizat, timp de 15 ani, Gala desenului animat – singura emisiune dedicată desenelor animate, în timpul regimului comunist (1974–1992), fiind supranumită de generații întregi Mama desenului animat. A realizat o serie de emisiuni de noutăți din lumea filmului, de istorie a cinematografiei și recenzii de film, emisiunile Istoria filmului mut și Istoria filmului sonor. A creat genericul emisiunii Telecinemateca, probabil cel mai cunoscut generic al unei emisiuni românești. A fost profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, membră a Federației Internaționale a Presei Cinematografice (FIPRESCI) și a Uniunii Cineaștilor din România. În 2007 a primit Premiul pentru activitate publicistică „Ion Cantacuzino”

Gala desenului animat Generic

1947 – Reprezentanțele politice ale României și Marii Britanii au fost transformate în legații

După ce, în 1941 Marea Britanie a rupt relațiile diplomatice cu România, reprezentanții politici la București ai SUA (Burton Y. Berry) și Marii Britanii (J.H. Le Rougetel) au remis Ministerului român al Afacerilor Externe, la 5 februarie 1946, note similare prin care au comunicat că guvernele lor sunt gata să recunoască guvernul român și să stabilească relații diplomatice, la nivel de reprezentanțe politice. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar în 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

1947 – S-a născut Oscar Berger

15 februarie 1947, Timișoara – 23 august 2013, Timișoara

Jurnalist, regizor, editor, scenarist și producător. Mama sa era nemțoaică iar tatăl evreu – fapt care îl îndreptățea să spună că „sunt mai român decât voi toți”. A urmat Facultatea de Electrotehnică din Timișoara, absolvită în 1969. Dar pasiunea sa era filmul. A activat la cinecluburile timișorene Gaudeamus și CFR, în 1969 a plecat la București, unde a fost, pe rând, scenarist, asistent de regie, regizor secund și regizor principal la studioul de la Buftea. A primit numeroase premii pentru scurt-metrajele pe care le-a realizat, dar numele său apare și pe lung-metraje. În decembrie 1974 a emigrat, pentru început, în Israel, apoi în Germania și în Statele Unite. Revoluția din decembrie 1989 l-a prins la New York. Fără să stea pe gânduri, s-a urcat în avion, a mers la Frankfurt, a organizat un prim transport de ajutoare umanitare și a pornit spre România. Aici s-a implicat în zona militantismului civic, devenind membru activ al Societății Timișoara, iar din 1995 și-a asumat editarea ziarului Timișoara. Dacă înainte de 1989 era urmărit de Securitate pentru că era considerat a fi un „element dușmănos”, în mai 2011, Regele Mihai I l-a decorat cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate.

1947 – S-a născut Roxana Eminescu

Roxana Stătescu; 15 februarie 1947, București

Cercetătoare a istoriei literaturilor și civilizațiilor de limbă portugheză, critic literar, jurnalistă, profesoară și traducătoare. Din 1966 și-a schimbat numele după al mamei, Iolanda Eminescu, al cărei bunic a fost Matei Eminescu, unul din cei 10 frați ai lui Mihai Eminescu. A studiat la Universitatea București, unde a obținut diploma de licență în franceză. A urmat un curs de Limbă și civilizatie portugheză la Coimbra (1971). În 1978 a susținut teza de doctorat în filologie romanică intitulată Fernando Pessoa, portughez universal. A fost cercetătoare la Institutul de Istoria Artei, secția Teatru și la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, secția Teoria Literaturii și Literatură Comparată. În paralel, a predat cursuri de limba portugheza la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București. În 1981, din motive politice, s-a exilat în Franța. Pe lângă cariera în învățământ, de conferențiar de limba și literatura portugheză la Universitatea din Brest, a fost cercetătoare la CREPAL, centrul de cercetare al lusofoniei de la Sorbona, Paris. S-a specializat în ariile romanului contemporan, teoriei literare a formelor scurte și a literaturii intime (gen epistolar, jurnal intim și memorii). Din scrierile sale: Preliminarii la o istorie a literaturii portugheze, As coordenadas do romance português contemporâneo, Geneviève Hennet de Goutel, Écrits de guerre et d’amour

1949 – Problema lichidării marii proprietăți agricole

A apărut pentru prima oară pe ordinea de zi a ședințelor Secretariatului Biroului Politic al CC al PRM. Regimul comunist a desfășurat, în perioada 1949–1962, procesul de colectivizare. Acest proces a dus la confiscarea aproape în totalitate a proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat, țăranul român fiind transformat în muncitor la stat. În linii mari colectivizarea agriculturii în România a fost similară cu cea efectuată în URSS. La 03 martie 1949, apărea publicat în presă textul Decretului 83, intitulat Pentru completarea unor dispoziții din Legea nr.187/1945, act normativ apărut ulterior debutului exproprierii și prin care au fost preluate proprietăți care nu făcuseră obiectul exproprierii din anul 1945

1950 – S-a născut Dan Alexandru Condeescu

15 februarie 1950, București – 15 august 2007, București

Critic, istoric și stilist literar, antologator de ediții, eseist, director al Muzeului Literaturii Române. A absolvit în 1974 Facultatea de limbă și literatură română, secția Română-Franceză, la Universitatea din București. Debutul său literar s-a produs în anul 1972 cu articole de critică, istorie și stilistică literară, în reviste studențești și de specialitate: Amfiteatru, Limbă și literatură, Luceafărul. A publicat numeroase articole, studii, prefețe in revistele literare ale vremii, fiind în același timp redactor al revistei România pitorească. Ca director al Muzeului Literaturii Române, a fost redactorul-șef al revistei editate de muzeu, Manuscriptum, a înființat Editura Muzeului Literaturii Române, a coordonat o serie de expoziții și colecții inedite și a organizat o largă varietate de activități cu scriitori, artiști, regizori și actori, cum ar fi colocvii, spectacole, lecturi publice, poeme-teatru, cluburi de lectură, cenacluri și expoziții literare. A fost unul dintre cei mai apropiați, profunzi și exhaustivi critici literari ai lui Nichita Stănescu Scrieri: Ordinea cuvintelor, antologie selectivă a poeziilor publicate de Nichita Stănescu, Planeta Moft, eseu dedicat lui Ion Luca Caragiale

1956 – S-a născut Aurelian Titu Dumitrescu

15 februarie 1956, Caracal, Olt

Poet, eseist, jurnalist, cel mai apreciat discipol al lui Nichita Stănescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România. În liceu, a publicat un reportaj în revista Facla. A studiat la Facultatea de Ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu”, absolvită în 1984, susținîndu-și examenul de licență, cu teza Simple observații asupra sincronismului și protocronismului. A fost redactor de rubrică la revista Flacăra, secretar general de redacție la Filatelia, a înființat și condus revista Europa, a fost redactor șef-adjunct la Viața Românească. Din anul 2013, este inspector în cadrul Arhivelor Naționale. A colaborat la Cronica, Ramuri, Convorbiri literare, Familia, Săptămâna, Luceafărul, România literară. A scris și publicat peste 50 de volume de poezie, eseuri despre literatură și artă plastică, precum și de publicistică

1956 – A încetat din viață Iuliu Mureșianu (29 ianuarie 1900 Blaj – 15 februarie 1956 Cluj)

Compozitor, dirijor și pedagog, autor de suite simfonice, concerte, lieduri, piese corale, etc.

1957 – S-a născut Doina Ruști

15 februarie 1957, Comoșteni, Dolj

Romancieră contemporană, profesoară universitară și scenaristă. S-a impus în special prin romane cu tematică diversă și construcție solidă. Fantoma din moară (2008), roman amplu despre comunismul românesc, a fost distins cu Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, iar Lizoanca la 11 ani (2009) a primit Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române. Alte romane: Omulețul roșu, Patru bărbați plus Aurelius, Mămica la două albăstrele, Cămașa în carouri și alte 10 întâmplări din București, Zogru, recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor, Manuscrisul fanariot

1960 – S-a născut Stelian Acea

15 februarie 1960, Timișoara

Pictor și artist fotograf, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj-Napoca, secția Pictură, promoția 1987. A participat la expoziții colective și personale în țară: Timișoara, Baia Mare, Arad, Oradea, Timișoara, București și străinătate: Szeged (Ungaria), Karlsruhe (Germania), Serfaus–Nauders, Pfunds, Graz (Austria), Samnaun (Elveția) și la tabere naționale de artă (Gărâna, Moldova Nouă, Mraconia)

Biografie ilustrată 

1965 – A încetat din viață Emil Monția (6 ianuarie 1882, Șicula, Arad – 15 februarie 1965, Șiria, Arad)

Compozitor clasic, culegător de folclor și avocat, unul dintre membrii Marelui Sfat Național Român aleși în Adunarea de la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.

1968 – S-a născut George Ivașcu

15 februarie 1968, București

Actor și regizor de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1993. În cei peste 25 de ani de carieră a jucat pe scenele de la Teatrul de Comedie, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, fiind managerul și fondatorul Teatrului Metropolis din București. Este conferențiar universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. A inițiat proiectul Aleea Celebrităților din Piața Timpului și al cotidianului online de cultură Ziarul Metropolis. A fost ministru al culturii

Naufragiații Rodica Popescu Bitănescu & George Ivașcu

1969 – Inaugurarea liniei ferate electrice București–Brașov

La 15 februarie 1969 a fost inaugurată linia ferată electrificată București–Brașov, prima de acest fel din România. S-a utilizat cel mai avantajos sistem din punct de vedere tehnico-economic si energetic: curent alternativ monofazat de frecventa industriala 50 Hz, la tensiunea de 25 kW

1990 – A luat ființă prima societate pe acțiuni cu capital privat din România, după 1989

Alpha Construcții și Investiții Imobiliare, înființată de Dinu Patriciu, a obținut Autorizația de funcționare nr. 1, devenind astfel prima firmă privată înființată în România în era postcomunistă. Firma avea ca obiect de activitate efectuarea de proiecte de arhitectură. Dinu Patriciu a rămas președintele Alpha Construcții și Investiții Imobiliare până în 1998

1990 – A încetat din viață George Ciucu (12 iulie 1927, Cristian, Brașov – 15 februarie 1990, București)

Matematician, profesor, rector al Universității din București, membru corespondent și secretar general (1974–1990) al Academiei Române

1995 – România a depus la secretariatul general al ONU instrumentele de ratificare a Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice, precum și distrugerea acestora, semnată la Paris, la 13 ianuarie 1993

1999 – Liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma a fost condamnat la 18 ani de închisoare

Judecatorii Secției Penale a Curții Supreme de Justiție l-au condamnat pe Miron Cozma 15 ani de închisoare pentru „instigare în condițiile participațiunii improprii la infracțiunea de subminare a puterii de stat”, plus un spor de trei ani de închisoare pentru gravitatea faptelor comise, precum și șapte ani interzicerea unor drepturi civile. Mineriada din septembrie 1991 a dus la căderea guvernului Petre Roman. Curtea l-a condamnat pe Miron Cozma pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis inițial în judecată. Hotărârea CSJ a fost una definitivă, deoarece Miron Cozma a fost condamnat pentru o infracțiune contra statului, împotriva căreia nu mai poate fi formulată nicio contestație

2000 – Au început negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană

În decembrie 1999, la Helsinki Consiliul European a decis începerea negocierilor de aderare cu șase țări candidate, printre care și România. În cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Generale dedicată lansării Conferinței Interguvernamentale din februarie 2000, au fost deschise oficial negocierile de aderare cu România. Din cele 31 de capitole ce urmau a fi negociate, s-a început cu cele referitoare la învățământ, cultură și audio-vizual. Obiectivul României a fost de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #MelchisedecȘtefănescu #VAUrechia #TituMaiorescu #MihailȘuțu #IonAndreescu #SpiruHaret #Româniamilitară #ConstantinRădulescuMotru #Revistaliterarășiștiințifică #CatedralaSfântulIosif #ȘtefanNicolau #AndreiLupan #LucianEmandi #VEmGalan #DinuCGiurescu #RomulusZaharia #PetreStoica #GrevaAteliereleGrivița #IosifSava #OctavianLazărCosma #CorinaCristea #AvyAbramovici #ConstantinStoiciu #DoinaCurticăpeanu #AlexandruBocăneț #FloricaMitroi #CornelCotuțiu #VioricaBucur #OscarBerger #RoxanaEminescu #DanAlexandruCondeescu #AurelianTituDumitrescu #DoinaRuști #StelianAcea #GeorgeIvașcu #LiniaferatăelectricăBucureștiBrașov #NegocierideaderarelaUE

0 comentarii la „15 Februarie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: