Istoria României România frumoasă Today's Memory

16 Februarie în istoria românilor

Foto: Semnarea Pactului de reorganizare al Micii Înțelegeri


1476 – Vlad Țepeș l-a însoțit pe regele Ungariei, Matei Corvin, în campania antiotomană din Bosnia

În iarna 1475–1476, Vlad Țepeș a intrat din nou în luptă împotriva turcilor, de astă dată în Bosnia. El a plecat în campanie în suita regelui Matiaș Corvin, care în cursul lunii ianuarie 1476 a asediat puternica cetate Šabac, de lângă Dunăre. Garnizoana otomană din cetate s-a predat la jumătatea lunii februarie. Înainte de a reveni la Buda, regele a poruncit efectuarea unei incursiuni de pradă dincolo de apa Savei, în direcția orașului Srebrenica, vestit pentru minele lui de argint, incursiune ce va fi comandată de despotul Vuk Branković, de Vlad Țepeș și de „câțiva alți căpitani” (Ștefan Andreescu – Vlad Țepeș Dracula)

1699 – Prima Diplomă leopoldină privind clerul unit

Semnată de Împăratul Leopold I, cardinalul Kolonich și vice-cancelarul Kalnoky. Diploma recunoaște clerului greco–catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici

1843 – S-a născut Constanța Dunca-Șchiau

16 februarie 1843, Botoșani – 1923, București

Critic muzical, pianistă și scriitoare, militantă pentru emanciparea femeilor din România. A studiat la Collège de France și s-a specializat în pedagogie la Viena. A fost pianistă concertistă în țară și peste hotare și una din primele scriitoare feministe din România. Alexandru Ioan Cuza i-a dat acordul pentru înființarea unei școli pentru fete, astfel încât a organizat Școala Centrală de fete din București, unde a fost și profesoară la catedra de morală și pedagogie. A făcut parte din cercul Convorbirilor literare, a fost critic muzical și fondatoare a revistei bucureștene Amicul familiei. Litere-știință-arte-pedagogie-industrie, în care a publicat mai multe articole-manifest prin care a atras atenția asupra discriminării femeilor din România. A scris eseuri, cronici muzicale, schițe monografice, poezii, nuvele, piese de teatru, romane, recenzii, articole în Familia (Oradea), Amicul familiei, Românul și Foaie pentru minte, inimă și literatură (Brașov), Foaia femeiei, Tribuna literară Telegraful român și Transilvania (Sibiu), etc.

1853 – S-a născut Ioan Artemie Anderco Honorodeanu

16 februarie 1853, Borșa, Maramureș – august 1877, Borșa

Poet și memorialist. A învățat la școala germană din Vișeul de Sus, la colegiul maghiar reformat din Sighet, la liceul piariștilor din Cluj și la cel din Sighet. Remarcat de societatea culturală Transilvania, a primit o bursă și a plecat la Torino, pentru a studia medicina (1871). S-a arătat interesat în egală măsură de filologie și istorie. Originea poporului român și a limbii române i-au trezit interesul și, hotărât să contribuie la cercetări amănunțite, a învățat pe lângă germană și maghiară și italiana, franceza, spaniola și latina. Din cele două caiete de însemnări care au rămas de la el, Nicolae Iorga l-a editat pe cel din anul 1876. Străbătând întreaga Europă, studentul maramureșean a confruntat stările de lucruri întâlnite cu situația de acasă. A murit, răpus de ftizie, cu câteva zile înainte de a primi atestatul de terminare a studiilor, lăsându-și cărțile, printr-un impresionant testament, Societății de lectură a românilor din Maramureș, iar manuscrisele literare, familiei

1875 – Prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină

Societatea Studenților în Medicină a fost înființată la 1/13 ianuarie 1875, la șase ani după întemeierea Facultății de Medicină din București, din necesitatea și dorința studenților de a se sprijini reciproc, de a se manifesta științific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării științifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat și cea a Facultății de Medicină nu posedau cărțile și revistele medicale necesare viitorilor medici. Compusă inițial din cei zece membri fondatori, Nicolae Manolescu, Constantin Istrati, Sterie Argeșeanu, Alexandru Boicescu, Constantin Steuceanu, George Pastia și Vasile Vasiliu Bejan, plus alți nouă membri înscriși ulterior, a ținut prima ședință publică la 16 februarie 1875, sub președinția provizorie a lui Alexandru Boicescu. În această ședință s-a votat statutul compus din 27 de articole, s-a ales comitetul Societății, iar onoarea de președinte i-a fost conferită lui Nicolae Manolescu. Au creat o taxă de cotizație pentru participarea în cadrul Societății, iar din fondurile strânse au achiziționat carți și s-au abonat la jurnalele vremii, oferind tuturor membrilor acces la aceste publicații

1876 – S-a născut Iosif Popovici

16 februarie 1876, Cliciova, Timiș – 26 august 1928, Cluj

Lingvist, specialist în slavistică, fonetică și dialectologie, folclorist. A studiat la Lugoj, Brașov, Gratz, Leipzig, Viena, Zagreb. În final, a urmat cursurile Facultății de Filologie de la Sorbona, Paris, unde s-a specializat în fonetica experimentală și a studiat și limbile slave. A încercat să integreze vocalele românești într-un sistem fonetic. În 1902 a predat cursuri de limba română la Viena, iar în anul 1905 a fost numit docent în Filologie română, la Universitatea din Budapesta. După Marea Unire s-a mutat la Cluj, unde a predat Fonetică experimentală la Universitate, din 1919 și până la sfârșitul vieții sale. A conceput un proiect masiv de înregistrare și analiză lingvistică a dialectelor române, care ar fi trebuit să apară în doisprezece volume, dar au apărut doar două cărți din acest proiect, însă acestea au fost semnificative. A publicat mai multe articole de specialitate, dintre care cele mai importante sunt Fiziologia vocalelor românești ă și î, Despre ortoepie și fonetică, Vocalele românești

1880 – Regatul Belgiei a recunoscut independența României

Odată cu recunoașterea de către Regatul Belgiei a independenței României, relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite prin Decretul Regal din 16/28 februarie 1880, urmat de înființarea Legației României la Bruxelles la 17/29 martie

1893 – S-a născut Emil Dorian

Emil Lustig; 16 februarie 1891, București – 1956, București

Poet, prozator și traducător, medic. A absolvit Facultatea de Medicină din București în 1916. A început să publice versuri originale și traduceri în Noua revistă română, pe când era student. După războiul din 1916–1918, la care a participat ca medic militar, a fost remarcat de Eugen Lovinescu, care i-a publicat în Sburătorul versurile care vor constitui ulterior placheta Cântece pentru Lelioara (1923), apreciate superlativ de critic. A colaborat la Adevărul literar și artistic, Adam, etc. și a editat noi volume de versuri și de proză, a redactat revista Tribuna medicală, în care, pe lângă articole profesionale, scrie note literaturizate despre viața medicală, comentarii și informații literare. Dreptul la glorie și l-a cîștigat însă postum, printr-un extraordinar jurnal. Prima parte a acestuia, care acoperă perioada 1937–1944, Jurnal din vremuri de prigoană, a văzut lumina tiparului în 1996. Din scrierile sale: Profeți și paiațe, Din trecutul nostru științific, Jurnal din vremuri de prigoană, În preajma serii…, etc.

1903 – S-a născut Ioan Șiadbei

16 februarie 1903 – 4 martie 1977, București

Lingvist și istoric literar, vicepreședinte al Societății române de lingvistică. După absolvirea facultății a urmat specializări la Sorbona. A fost cadru didactic universitar la Iași și București, cercetător științific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Scrieri: Problemele vocabularului român comun, Sur les plus anciens sources de l’histoire des Roumains, Leviticul românesc de la Belgrad, Istoria literaturii române vechi. S-a stins din viață în timpul cutremurului din 1977

1906 – S-a născut Tiberiu Popoviciu

16 februarie 1906, Arad – 29 octombrie 1975, Cluj-Napoca

Matematician, profesor universitar, membru corespondent (din 1937) al Academiei de Științe din România și membru titular (din 1963) al Academiei Române. A absolvit cursurile Facultății de Științe din București, cu un doctorat susținut la Paris (1933) sub îndrumarea profesorului Paul Montel despre teoria funcțiilor convexe de ordin superior. A predat la universitățile din Cernăuți, București și Iași. În 1946 a fost numit profesor la Universitatea din Cluj (catedra de analiză matematică), întemeind aici Institutul de calcul al Academiei Române (filiala Cluj), fiind totodată decan. A scris manuale de matematică pentru facultate și lucări științifice: Notes sur fonctiones convexes d’ordre superieur, Notes sur les generalisations des fonctions convexes d’ordre superieur, Analiză numerică: noțiuni introductive de calcul aproximativ, etc.

1908 – S-a constituit Partidul Conservator Democrat

Partid cu un program politic de centru, s-a înființat prin desprinderea unei aripi din Partidul Conservator, condusă de Take Ionescu, având ca scop declarat crearea celui de-al treilea partid de guvernământ, menit să întrerupă ciclul „rotativei guvernamentale” dintre conservatori și liberali. Baza electorală a partidului era constituită, în special din reprezentanți ai micii burghezii (comercianți, proprietari mici și mijlocii de averi imobiliare și mobiliare, industriași, țărănime înstărită, etc.), și ai profesiunilor liberale (avocați, profesori, medici, etc.). A activat între 3/16 februarie 1908–21 noiembrie 1922

1910 – S-a născut Lucia Demetrius

16 februarie 1910, București – 29 iulie 1992, București

Prozatoare, poetă, traducătoare și autoare dramatică. A urmat școala centrală Maria Brâncoveanu, apoi și-a luat licența în litere în 1931 și filosofie în 1932, urmând apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București, la clasa lui Ion Manolescu. A luat parte la ședințele cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu. A debutat pe scenă în trupa dramaturgului George Mihail Zamfirescu în piesa 13 plus 1, pentru a reveni ulterior ca dramaturg. A fost profesoară de artă dramatică la Conservatorul de artă dramatică (1944–1949) și regizor de teatru la Teatrele din Sibiu, Brașov și Bacău. În perioada stalinistă, după 1949, a îmbrățișat cu deschidere maximă teatrul realist socialist, pentru ca după 1965 să revină la teatrul de idei sau de analiză sufletească. A publicat volume de nuvele: Destine, Album de familie, Nunta Ilonei, Ce aduc zorile, La ora ceaiului, poezie: Intermezzo, romane: Tinerețe, Marea fugă, Primăvara pe Târnave, Lumea începe cu mine, etc.

1924 – S-a născut Oliviu Beldeanu

16 februarie 1924, Dej – 18 februarie 1960, închisoarea Jilava

Activist anticomunist, inițiatorul și conducătorul acțiunii de ocupare a legației Republicii Populare Române din Elveția, acțiune cunoscută ca Incidentul de la Berna. La 15 ani, Beldeanu a devenit membru al organizație de tineret Frunză Verde, asociată de comuniști cu Garda de Fier. A urmat cursurile Facultății de Arte Frumoase din București, devenind sculptor. După venirea la putere a comuniștilor, ambii părinți i-au fost închiși pentru propagandă în favoarea Partidului Național Țărănesc, iar el, conform dosarului de la Securitate, „era conducător al organizației de tineret PNȚ”. În 1949 a reușit să părăsească România prin Iugoslavia. S-a afirmat că, atâta vreme cât a stat în străinătate, a colaborat cu Securitatea iugoslavă a lui Tito, dar și cu serviciile de informații americane și britanice. A trecut în Italia, unde a fost hamal în portul Trieste și corespondent pentru Agenția de presă Foreign News Service. În 1953 s-a stabilit la Konstanz unde s-a angajat la unitatea militară auxiliară de pe lângă trupele franceze de ocupație din Germania de Vest. Împreună cu patru prieteni, Ion Chirilă, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu și Tudor Ciochină, Beldeanu a organizat în 1955 atacarea și ocuparea legației RPR (14–16 februarie) din Berna. A fost arestat, judecat și condamnat de autoritățile elvețiene la 4 ani de închisoare, fiind eliberat înainte de termen, pe 15 octombrie 1957. A fost atras de Securitate în Berlinul de Vest, trecut prin șiretlic în Berlinul de Est, arestat de ofițerii Securității române și cei ai STASI. A fost adus la București, anchetat timp de un an, iar în noiembrie 1959 un tribunal militar l-a condamnat la moarte. Pe 18 februarie, ar fi trebuit să fie executat prin împușcare la Penitenciarul Jilava, dar istoricul Neagu Djuvara nu exclude ipoteza ca acesta să fie omorât în bătaie înainte de data respectivă

1930 – S-a înființat Federația Română de Fotbal Asociație

Prima asociație fotbalistică din România a fost fondată în octombrie 1909, sub numele de Asociațiunea Societăților Atletice din România (ASAR), din aceasta făcând parte cele trei cluburi de fotbal existente în acel moment. La 16 februarie 1930 s-a înființat Federația Română de Fotbal Asociație, organism independent cu autoritate juridică și care a organizat participarea României la Campionatul Mondial de Fotbal din Uruguay, din același an. Federația a fost admisă la FIFA după Congresul de la Budapesta din 1931

1933 – Semnarea Pactului de reorganizare al Micii Înțelegeri

Mica Înțelegere (Mica Antantă) a fost o alianță între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei și Regatul României, înființată în anii 1920–1921, cu scopul menținerii integrității teritoriale a celor trei state în față încercărilor revizioniste ale Ungariei și tendințelor restauratoare ale Habsburgilor. Pactul de Organizare al Micii înțelegeri s-a semnat la Geneva. Mica Înțelegere era transformată într-o „organizație internațională unificată, deschisă eventual și altor țări”. Cele trei țări membre aveau o bază organizatorică solidă, prin unificarea politicii lor generale. În noua organizare, Mica Înțelegere devenea o forță de care trebuia să se țină seama în Europa, acționînd permanent pentru menținerea statu-quo-ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles. Pactul de reorganizare, semnat de către miniștrii de externe ai României, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, respectiv Nicolae Titulescu, Edvard Beneš și Bogoliub Jevtic, prevedea constituirea „ca organ director al politicii externe comune a unui Consiliu Permanent al Micii înțelegeri, compus din miniștrii de Externe ai celor trei țări„, fiecare dintre aceștia exercitând președinția Consiliului prin rotație, pe termen de un an. Consiliul Permanent urma să fie asistat de un Consiliu Economic

1933 – Greva de la Atelierele CFR Grivița, ziua a doua

Forțele de ordine (Armata și Jandarmeria) au primit ordin să tragă. În total, au murit șapte oameni (Vasile Roaită, Dumitru Popa, Gheorghe Popescu, Cristea Ionescu, Dumitru Tobiaș, Dumitru Mayer, Ion Dumitrescu). Vasile Roaită, ucenic în ultimul an la căldărărie (cazangerie) nu avea nici o legătură cu greva, stătea lângă ușă când a intrat armata și a început să tragă. A fost rănit din întâmplare și a murit la spital, a doua sau a treia zi. Ulterior, propaganda comunistă l-a transformat pe Vasile Roaită în erou al clasei muncitoare

1934 – A încetat din viață Ștefan Cicio Pop (1 aprilie 1865, Șigău, Cluj – 16 februarie 1934, Conop, Arad)

Om politic, jurist, membru marcant al Partidului Național Român din Transilvania, apoi al Partidului Național Țărănesc, prim-ministru

1939 – S-a născut Ilie Constantin

16 februarie 1939, București

Poet, prozator, eseist și traducător, reprezentant al generației anilor ’60. A urmat Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1956–1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor (1957). A fost redactor la ziarul Scînteia și la revista de literatură Luceafărul. Debutului editorial, Vântul cutreieră apele i-a urmat o serie de volume care surprind receptorul cu o lirică modernistă: Desprinderea de țărm, Bunavestire, Celălalt, Plata luntrașului, Entuziasmul melancolic. În 1973 s-a autoexilat la Paris. În Franța anului 1991, Ilie Constantin, în urma susținerii tezei Complicitatea fertilă – poeți români, 1951–1973 (La Complicité fertile – poètes roumains. 1951–1973), la Institutul Național de Civilizații și Limbi Orientale din Paris, a obținut titlul de doctor în filologie.

1949 – S-a născut Maria Elena Bjornson

16 februarie 1949, Paris – 13 decembrie 2002, Londra

Scenografă de teatru britanică, considerată printre cei mai buni scenografi ai ultimelor decenii din teatrul mondial. Era pe jumătate româncă, mama ei, Mia Prodan, originară din Cluj făcuse studii la Sorbona. Tatăl ei a fost un om de afaceri norvegian, Bjørn Bjørnson, al cărui bunic era dramaturgul câștigător al Premiului Nobel pentru literatură, Bjørnstjerne Bjørnson. A lucrat la Royal Shakespeare Company unde făcut scenografia pentru musicalul Fantoma de la Operă în regia lui Andrew Lloyd Weber, pentru care a obținut, în 1988, două premii Tony, pentru costume și decoruri

About Maria 

1964 – S-a născut Constantin Enceanu

16 februarie 1964, Vișina Nouă, Olt

Interpret de folclor oltenesc. A absolvit cursurile Școlii Populare de Artă din Craiova, în timpul liceului. A participat la concursuri și festivaluri din țară, obținând numeroase premii – s-a situat pe locul I în 1991 la Corabia de aur și la Festivalul Maria Tanase – Craiova. Este membru al Ansamblul Folcloric „Maria Tanase” din Craiova ca solist vocal. În 1994 a imprimat prima casetă Electrecord cu orchestra „Maria Tanase”, dirijor Nicu Crețu, intitulată A naibii de mândruliță, și în 1997 cea de-a doua casetă tot Electrecord intitulată Stai cu mine, omule, să-ți cânt, dirijor Paraschiv Oprea

Stai cu mine omule să-ți cânt

1968 – Legea nr. 2/16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a Republicii Socialiste România

În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă-proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. S-a revenit la împărțirea administrativ-teritorială a țării pe județe, dar rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13.149 sate. Legea a stabilit că teritoriul țării va fi organizat în unități administrativ-teritoriale: județul, orașul și comuna, Municipiul București a fost organizat pe sectoare, numerotate, Sectorul agricol Ilfov fiind subordonat municipiului București

1970 – A încetat din viață Leon Biju (2 februarie 1880, București – 16 februarie 1970, București)

Pictor, fost deținut politic sub regimul comunist din România

1987 – Greva de la atelierele Nicolina din Iași

La 16 februarie 1987, s-a declanșat la Uzinele Nicolina o grevă spontană, care îl avea protagonist pe Titi Iacob, rectificator. În fața primului secretar și a altor activiști de partid, a cerut drepturi pentru muncitori: duminica liberă, salarii omenești, căldură și lumină, alimente în magazine. Muncitorii au spart geamurile și l-au sechestrat pe director. Greva a durat două ore fiind reprimată de securitate și miliție. Muncitorii au aruncat cu bulgări în care erau ascunși pumni de piulițe în forțele de ordine venite să liniștească spiritele. A doua zi, studenții Politenicii ieșene s-au revoltat împotriva condițiilor vitrege din cămine, încercând să se alăture muncitorilor. Titi Iacob a fost declarat sectant, fiind de religie evanghelistă, explicație care a devenit una oficială. Bineînțeles, au urmat arestări și ani de închisoare…

1994 – Tratatul de prietenie și colaborare româno-croat

A fost semnat la București de președinții celor două state. A fost ratificat prin Legea nr. 79/22 septembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 273/27 septembrie 1994

1995 – A încetat din viață Victor Kernbach (14 octombrie 1923, Chișinău – 16 februarie 1995, București)

Prozator, poet, eseist, traducător, autor al unui Dicționar de mitologie generală

1996 – A încetat din viață Nicolae Carandino (19 iulie 1905, Brăila – 16 februarie 1996, București)

Gazetar, cronicar plastic și dramatic, traducător, memorialist și director al Teatrului Național din București, ultimul dintre supraviețuitorii procesului Iuliu Maniu

2013 – Filmul Poziția copilului, a fost premiat cu Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin

Poziția copilului este un film dramatic românesc din 2013 regizat de Călin Peter Netzer și produs de Ada Solomon. Filmul a câștigat premiul Ursul de aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, precum și premiul pentru cel mai bun film la Festivalul de la Namur, pe 4 octombrie 2013. În rolul principal a jucat Luminița Gheorghiu, alături de Bogdan Dumitrache, Natașa Raab, Florin Zamfirescu, Vlad Ivanov, ș.a.

Poziția copilului / Child’s pose (2013)

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #ConstanțaDunca-Șchiau #IoanArtemieAndercoHonorodeanu #SocietateaStudențilorînMedicină #IosifPopovici #EmilDorian #IoanȘiadbei #TiberiuPopoviciu #PartidulConservatorDemocrat #LuciaDemetrius #OliviuBeldeanu #FederațiaRomânădeFotbalAsociație #PactuldereorganizarealMiciiÎnțelegeri #GrevalaAteliereleGrivița #IlieConstantin #MariaElenaBjornson #ConstantinEnceanu #OrganizareaadministrativăRSR #GrevalaateliereleNicolina #Pozițiacopilului

0 comentarii la „16 Februarie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: