Istoria României România frumoasă Today's Memory

18 Februarie în istoria românilor

Foto: Ion Stendl (n. 18 februarie 1939) – Autoportret


1395 – Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, a acordat privilegii comerciale negustorilor brașoveni

Intitulat „Porunca lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, către toate autorităţile din Ungaria, să respecte taxele vamale fixate pentru negustorii din districtul Braşov” (sedes Brassoviensis), tratatul îl înnoia pe cel al regelui Ludovic cel Mare, din 1358

1790 – A apărut periodicul de limbă franceză Courier de Moldavie

Courier de Moldavie este considerat a fi primul ziar din spaţiul românesc, apărut la Iaşi. Nu era un ziar în accepţiunea modernă, ci o publicaţie periodică cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin, comandantul trupelor rusești în războiul ruso–austriaco–turc. La plecarea din capitata Rusiei, acesta a luat cu el o tipografie de campanie și tipografi de la Colegiul de Război din Petersburg. După intrarea austriecilor pe 10 noiembrie 1789 în București, Potemkin a venit în Moldova, ocazie cu care a fost adusă și tipografia care s-a aflat în Palatul Ghika unde era cantonat comandamentul armatei ruse. Din nevoia de a fi informat despre mersul războiului dintre armatele ruse cu cele turceşti, a comandat publicarea unei foi cu ultimele evenimente. Era o publicaţie bilingvă, tipărită în limbile franceză şi română. De redactarea în limba română se ocupa Scarlat Sturza, ginerele lui Constantin Moruzzi. Cu o viață scurtă, până în aprilie 1790. Ziarul conține știri atât interne, cât și din Paris, Londra, Viena, Bruxelles, Roma etc.

Citește primul număr aici

1853 – S-a inaugurat prima linie de telegraf electric din spațiul românesc

În anul 1852 au fost demarate lucrările de construcție ale primei linii telegrafice în sistem Morse din spațiul românesc, pe traseul Viena–Timișoara–Sibiu. Aceasta a fost finalizată în 1853, iar posturile telegrafice erau instalate de către Austria, care asigura atât aparatura, cât și specialiștii. Un an mai târziu, pe 18 februarie, aceasta și-a extins traseul, pe ruta Timișoara–Lugoj–Orșova și s-a înființat primul oficiu telegrafic la Timișoara, situat în gară

1854 – Primele linii de telegraf electric din Principatele Române

S-au construit linii de telegraf în Principate, către țările vecine: Bucureşti–Giurgiu–Rusciuk (Ruse), Bucureşti–Ploieşti–Braşov, Timişoara–Braşov şi Timişoara–Lugoj–Orşova, făcîndu-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania. În luna aprilie a aceluiaşi an s-a înfiinţat primul oficiu telegrafic la Timişoara, situat în gară. Posturile telegrafice s-au instalat de către companii austriece, care asigurau atât aparatura, cât și specialiștii. În 1855 s-au înființat școli de telegrafie la București și la Iași, care au pregătit personal român pentru deservirea posturilor telegrafice

1859 – S-a născut Corneliu Diaconovici

18 februarie 1859, Bocșa Montană – 17 august 1923, Reșița

Publicist român din Banat, redactor și director al mai multor ziare și reviste. Studiile superioare le-a urmat la Oradea și Budapesta, unde s-a licențiat în drept în 1880. Întors în Banat, a profesat avocatura ca stagiar la Lugoj. În 1883 a obținut diploma de doctor în drept de la Universitatea din Budapesta. A fost redactor la ziarul Viitorul, organ al partidului moderat român, a editat la Budapesta revista Romänische Revue, specializată în articole și studii despre istoria politică și culturală a românilor, care s-a mutat succesiv la Reșița, Viena, Sibiu, Timișoara. Tot la Timișoara a fondat și organizat în 1894 ziarul Dreptatea, fiind director pentru un an. A fost prim secretar al Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, ASTRA. În calitate de director al revistei Transilvania și a importantei organizații culturale românești ASTRA, i-a fost încredințată de aceasta din urmă, redactarea și coordonarea Enciclopediei Române, prima enciclopedie românească, apărută în 3 volume

1874 – S-a născut Stelian Popescu

18 februarie 1875, Lacu Turcului, Prahova – 1953, Spania

Jurist, om politic și ziarist. După terminarea studiilor liceale, s-a înscris la Facultatea de Medicină militară, însă a renunţat în scurt timp în favoarea Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. În 1896 a obţinut licenţa în ştiinţe juridice şi a fost angajat copist la Ministerul Lucrărilor Publice, apoi ajutor de judecător la Balş şi la Caracal. În 1899 s-a transferat la Bucureşti, ca ajutor pe lângă Tribunalul Ilfov, a devenit procuror, apoi judecător de instrucţie. În 1904 şi-a dat demisia din magistratură, a intrat în avocatură și a început să colaboreze cu faimosul ziar Universul al lui Luigi Cazzavillan. A fost deputat în mai multe rânduri, ministru de Justiție în patru guverne, ziarist, avocat, magistrat, director al ziarului Universul, preşedinte al Ligii Antirevizioniste Române. În 1944 a fugit în Occident, mai întâi în Elveţia, apoi în Spania. Între timp, în ţară a fost condamnat în absenţă de către Tribunalul poporului, în procesul ziariştilor naţionalişti

1882 – S-a născut Petre Dumitrescu

18 februarie 1882, Dobridor–Moțăței, Dolj – 12 ianuarie 1950, București

General de armată. În perioada 1901–1903, a urmat cursurile Școlii militare de artilerie și geniu, absolvind cu gradul de sublocotenent, apoi a fost ridicat succesiv la gradul de locotenent, apoi căpitan. În anul 1911 a fost admis la Școala superioară de război, absolvind în anul 1913. A participat la Primul Război Mondial, având gradul de maior și la cel de-al Doilea Război Mondial, timp în care a fost la comanda Corpului I de armată, Armatei I și Armatei III. A fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul de două ori (1941, 1944). A fost acuzat și anchetat, în anul 1946, alături de generalii Leonard Mociulschi și Nicolae Dăscălescu, de săvârșirea de crime de război prevăzute și pedepsite de Legea 312/1945, însă a fost achitat din lipsă de probe

1883 – S-a născut Nicolae Dărăscu

18 februarie 1883, Giurgiu, România – 14 august 1959, București

Pictor influențat de curentele impresionism și neoimpresionism, acuarelist, profesor la Academia de Arte Frumoase din București. În perioada 1902–1906 a studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București, clasa G.D. Mirea. După terminarea studiilor, datorită admirației sale pentru operele lui Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, pleacă cu o bursă la Paris (1906). Acolo cunoaște atmosfera atelierului lui Jean Paul Laurens (Académie Julian) și a celui patronat de Luc Olivier Merson (Académie des Beaux-Arts). Spre deosebire de mulți dintre contemporanii săi, arareori a pictat interioare sau naturi moarte. În schimb, a călătorit foarte mult, fiind în căutarea peisajelor care îi aminteau de tinerețea sa, de exmplu în Delta Dunării sau pe coasta Mării Negre, peisaje pictate în manieră impresionistă. Are meritul de a fi conturat o școală națională de pictură și de a fi creat un climat cultural deschis noilor idei în epocă. În 1917 alături de pictorii Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser și sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea și alți artiști pune la Iași bazele Asociației Arta Română

Biografie ilustrată

1884 – S-a născut Nicolae Drăganu

18 februarie 1884, Zagra, comitatul Bistrița-Năsăud – 18 decembrie1939, Cluj

Filolog, lingvist, istoric literar român și delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru titular (din 1939) al Academiei Române. A absolvit Gimnaziul Superior Fundațional din Năsăud (1902). Bursier din fondurile grănicerești, a studiat filologia clasică și limba română la Universitatea din Budapesta, devenind Doctor în filologie română cu teza Compunerea cuvintelor românești (1906). A obținut atestatul în limba și literatura latină, greacă și română, fiind promovat profesor la liceul din Năsăud. A fost abilitat ca docent la Universitatea din Cluj (1916), iar după Marea Unire a participat la reorganizarea acesteia. A fost apoi profesor de limba și literatura română veche la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj, a făcut parte din colectivul Muzeului Limbii Române, întemeiat de Sextil Pușcariu, la Cluj, în 1919. A participat la elaborarea Dicționarului limbii române. A avut preocupări de filologie, lexicologie, onomastică, sintaxă și istorie literară. A devenit Decan al Facultății de Litere, apoi rector al Universității Regele Ferdinand din Cluj. Între 1933–1938 a fost primar al municipiului Cluj. Dintre scrierile sale: Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian, Toponimie și istorie, Românii în veacurile IX–XIV pe baza toponimiei și a onomasticei, Istoria sintaxei, Elemente de sintaxă a limbii române

1885 – S-a născut Eugen Boureanul

18 februarie 1885, Tecuci, Galaţi – 28 noiembrie 1971, Bucureşti

Prozator și traducător. A urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie şi ale Facultăţii de Drept din Iaşi. În 1906, locuia la Bucureşti, unde lucra ca ziarist şi ca redactor la Sămănătorul. A oscilat între Bucureşti şi Iaşi, a avut ocupaţii diferite şi nesigure, dar după 1918 s-a stabilit la Bucureşti, lucrând ca funcţionar, în principal la Societatea Română de Radiodifuziune. A debutat cu versuri la Sămănătorul (1904), apoi a fost redactor la Prezentul, Patriotul, Evenimentul, Opinia şi fondator al periodicelor Sânziana şi Suflet moldovenesc. A mai colaborat la Flacăra, Adevărul literar şi artistic, Universul literar, Universul, cu proză, versuri, recenzii. Din scrierile sale: O istorie din alte vremuri, Sufletul ruinelor, Povestiri de pe dealuri, Cel din urmă erou, Vijelia

1886 – A încetat din viaţă Constantin D. Aricescu (18 martie 1823 la Câmpulung – 18 februarie 1886 la București)

Poet, prozator și dramaturg, istoric și publicist, participant la Revoluția din 1848 din Țara Românească, unionist

1889 – A încetat din viaţă Ioan Popazu (20 decembrie 1808 – 18 februarie 1889, Timișoara)

Cărturar, episcop ortodox al Episcopiei Caransebeșului, colaborator al mitropolitului Andrei Șaguna

1910 – A fost încheiată, la Berlin, Convenţia de comerţ româno–suedeză

Semnată la 18 februarie/3 martie, Convenția avea la bază egalitatea de tratament şi acordarea reciprocă a clauzei naţiunii celei mai favorizate și a rămas în vigoare până în anul 1922

1916 – A încetat din viaţă Regina Elisabeta a României (Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied; 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania – 18 februarie 1916, Curtea de Argeș, Regatul României)

Regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare (sub pseudonimul Carmen Sylva)

1918 – A fost inaugurată Universitatea Populară din Chișinău

Înființată din iniţiativa unui grup de intelectuali basarabeni: Pan Halippa, Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, Nicolae Alexandri etc, cu puţin timp înaintea Unirii. Grupul de iniţiativă a fost format în cadrul redacţiei Cuvânt Moldovenesc. Tot acolo fondatorii şi-au ţinut primele şedinţe de lucru. Sediul instituţiei a fost în Casa Eparhială. La începuturile sale, Universitatea Populară avea trei secții: literatură, juridică și științifico-medicală. Universitatea a editat Buletinul Universității Populare din Chișinău. A fost considerată în epocă cea de-a cincea universitate de acest fel a României după cele din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi și și-a încetat activitatea după 28 iunie 1940

1922 – S-a născut Dorina Drăghici

18 februarie 1922, Craiova – 4 februarie 1994 București

Actriță de revistă și cântăreață de muzică ușoară, care a cântat pe scena Teatrului de revistă „Constantin Tănase” din București, la radio și televiziune. A fost soția lui Nicu Stoenescu, cântând împreună de multe ori

Dorina Drăghici – Inimă, de ce nu vrei să-mbătrânești (1975)

1924 – S-a născut Șerban C. Andronescu

18 februarie 1924, Bucureşti – 24 decembrie 2004, New York

Istoric al culturii, eseist, traducător, stabilit în SUA în 1969. Absolvent de Drept, a practicat avocatura în cadrul Baroului de Ilfov. A activat ca cercetător pentru limba engleză la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, timp în care a publicat numeroase articole în revistele vremii. Și-a desfăşurat activitatea la American Institute for Writing Research, conferenţiind, în acelaşi timp, la diverse universităţi şi colegii americane. În prelegeri şi articole a formulat teoria analogiilor estetice (combinaţie între două arte complementare, de pildă a timpului şi spaţiului) specifice secolului XX şi, esenţial, diferite de toate celelalte structuri figurative din perioadele anterioare. În acest sens, două studii reprezentative sunt: Pentru o definiţie a termenului de „român” și Elements of Romanian (Moldavian) Identity În ţară a colaborat la Studia bibliologica, Magazin istoric, Flacăra, Contemporanul, Gazeta literară, etc. După 1989, a publicat în Noua revistă română, Curierul românesc. A editat la New York, începând cu 1982, revista New York Spectator, subintitulată din 1989, a Quarterly of Culture and Tradition

1929 – Societatea Română de Radiodifuziune a transmis prima montare propriu-zisă de Teatru radiofonic

Revista Radiofonia anunţa inaugurarea teatrului în studio prin poemul liric O toamnă de Alfred Moşoiu, interpretat de Lili Popovici şi Valeriu Valentineanu, în pauza emisiunii muzicale din 23 ianuarie. Acesta nu poate fi considerat însă – nu-l considera nici conducerea de atunci a Radioului – ca spectacol propriu-zis de teatru radiofonic. Premiera în domeniu avea să urmeze după mai puţin de o lună, în 18 februarie, când s-a transmis comedia Ce ştia satul de V.Al. Jean, avându-i în rolurile principale pe Maria Filotti şi Romald Bulfinski, pe Victoria Mierlescu de la Teatrul Naţional din Bucureşti

Ion Valjan – Ce știa satul Teatru radiofonic

1934 – S-a născut Adina Caloenescu

18 februarie 1934, Buzău – 13 octombrie 2011, Düsseldorf

Pictoriţă, graficiană și gravoare, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (din 1973). Pictura, dar mai ales grafica artistei aduc dovada unei sensibilități remarcabile, a unei gândiri plastice clare. A debutat la bienala din 1966, participând, apoi, la alte bienale, precum și la expoziții ale tineretului sau saloane de grafică. A expus la Varșovia, în 1967, iar în 1971 a întreprins o călătorie de studii în Cehoslovacia.S-a stabilit în Germania, din 1982. A fost membră a asociației Malkasten și a BBK de Nordrhein-Westphalien, Düsseldorf, Germania. După 1998 s-a dedicat studiului și practicării buddhismului esoteric japonez care va avea influență asupra demersului artistic

1939 – S-a născut Ion Stendl

18 februarie 1939, Reșița

Pictor și gravor, profesor universitar, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (din 1965). A studiat pictura monumentală la Institutul de Artă „Nicolae Grigorescu” din București în perioada 1957–1963, având ca profesori pe Ion Popescu Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu. A fost profesor titular la Catedra de Artă Monumentală de la Universitatea Națională de Arte București. Între 1971–1972 a obținut o bursă de studii DAAD pentru academia de artă din Düsseldorf, la clasa de grafică liberă a profesorului Rolf Sackenheim. A obținut titlul de Doctor în Arte Vizuale, fiind o personalitate de prim rang a artei românești. A avut expoziții personale în București, Cluj-Napoca, Torino, Waibstadt, Regenburg, Ulm și expoziții de grup. A fost căsătorit cu artista decoratoare Teodora Stendl. A primit Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române, Premiul special al Uniunii Artiștilor din România, ș.a.

Biografie ilustrată

1941 – S-a hotărât militarizarea instituțiilor, întreprinderilor de stat și particulare

În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, regimul antonescian a urmărit să controleze şi să dirijeze viaţa fiecărui individ, fixându-i limitele de manifestare publică, regimul de muncă şi chiar comportamentul în viaţa privată. Pentru a asigura ordinea în urma rebeliunii legionare din ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete printre care și Decretul-lege din 18 februarie 1941, care prevedea militarizarea întreprinderilor de stat şi particulare. Potrivit art. 3 din acest decret: „Prin militarizare se înţelege punerea sub control, disciplină şi jurisdicţie militară a instituţiilor şi întreprinderilor de stat sau particulare, precum şi a întregului personal al acestora

1950 – Guvernul Romaniei a recunoscut Republica Indonezia ca stat independent

Republica Indonezia a fost proclamată la 17 august 1945, odată cu proclamarea independenței, la câteva zile după ce japonezii s-au predat aliaților. Ulterior în indonezia a izbucnit un război de uzură, provocat de Olanda, care dorea reinstaurarea controlului asupra fostelor Indii de Est. Conferința de pace de la Haga (23 august–2 noiembrie 1949), sub auspiciile Natiunilor Unites-a finalizat printr-un tratat prin care Olanda era obligata sa recunoasca suverantatea Indoneziei

1952 – A încetat din viaţă Valeriu Gafencu (24 ianuarie 1921, Sîngerei, România/R. Moldova – 18 februarie 1952, închisoarea Târgu Ocna)

Unul dintre legionarii care au murit în închisorile regimului comunist din România, supranumit de Nicolae Steinhardt Sfântul închisorilor

1955 – S-a născut Constantin „Bebe” Cotimanis

18 februarie 1955, Bucureşti

Actor de teatru, film și televiziune. Joacă la Teatrul Nottara din București în Castelul, Soțul păcălit, Nu se știe cum. Pentru rolul din Procesul lui Kafka primeste Marele premiu al orasului Viena. Apare și în filme: Hotel de lux, Asfalt Tango, Paranoia 1.0. Cariera sa internațională începe în 2000 și îi aduce un rol în Epicentrul, unde a fost Dimitri, iar in 2002 a jucat in Amen, unde il interpretează pe Preeffer, în regia lui Costa Gavras

Ultimul Zburător

1960 – A încetat din viaţă Oliviu Beldeanu (16 februarie 1924, Dej – 18 februarie 1960, închisoarea Jilava)

Activist anticomunist, inițiatorul și conducătorul acțiunii de ocupare a legației RPR din Elveția, acțiune cunoscută ca Incidentul de la Berna; ucis în închisoare

1959 – A încetat din viaţă Alfred Alessandrescu (2 august 1893, București – 18 februarie 1959, București)

Compozitor, dirijor, pianist și critic muzical, profesor de teorie-solfegiu și de armonie-contrapunct la Conservatorul din București, director muzical la Radiodifuziunea Română

1962 – S-a născut Dinu Olăraşu

18 februarie 1962, Vulpășești, Neamț

Poet și cantautor de muzică folk. Pasionat de poezie, a scris primele versuri în școala generală, dar a învățat și să cânte la chitară, transpunerea versurilor sale pe muzică fiind o consecință logică. Între 1984–1985 a evoluat în Cenaclul Flacăra. Cântă la festivaluri folk, Om bun, Folk You. A publicat volume de versuri: Dăruit eternității pe fereastră (debut, 1983), Traficul de transparență, Caietele toamnei, Caietele iernii, Caietele primăverii, Caietele verii, Vamă, Dar, An.

Dinu Olăraşu – N-ai nevoie de foarte multe

1964 – A încetat din viaţă George Lövendal (10 mai 1897, Sankt Petersburg – 18 februarie 1964, București)

Pictor de origine danezo-norvegiană, care a trăit în România, supranumit pictorul Bucovinei, a fondat la București Academia liberă de arte plastice

1966 – A încetat din viaţă Egizio Massini (26 iulie 1894, Alexandria, Egipt – 18 februarie 1966, București)

Dirijor, unul din membrii fondatori ai Operei Române din București, unde a activat ca dirijor permanent și director

1971 – Consfătuirea statelor participante la Tratatul de la Varşovia

S-a desfăşurat la Bucureşti, între 18–19 februarie, cu participarea miniştrilor afacerilor externe din statele membre

1974 – A încetat din viaţă Cicerone Theodorescu (9 februarie 1908, București – 18 februarie 1974, București)

Poet, scriitor de literatură pentru copii și traducător

1990 – A doua mineriadă

În ziua de 18 februarie a avut loc o manifestaţie anticomunistă, anunţată cu câteva zile mai devreme. Piaţa Victoriei s-a umplut cu zeci de mii de oameni, care au început să scandeze lozinci împotriva FSN-ului, a lui Ion Iliescu şi a Securităţii. În jurul orei 16.00, un grup de provocatori din rândul manifestanţilor a luat cu asalt clădirea guvernului, fără ca forţele de ordine să opună vreo rezistenţă. Demonstranţii au distrus uşile şi au intrat în sediul guvernului, ocupând parterul şi etajul I, unde au produs distrugeri importante. Câteva ore mai târziu ordinea a fost restabilită cu uşurinţă de forţele militare, iar poliţia a arestat 102 persoane, dintre care 12 cu cazier judiciar. Au fost răniţi 15 militari în termen şi 6 poliţişti. Autorităţile au afirmat că a avut loc o tentativă de lovitură de stat antidemocratică

1991 – La Bucureşti au început primele operaţiuni de schimb valutar

Până la sfârşitul anului 1989, în ţara noastră politica valutară s-a înfăptuit în condiţiile monopolului valutar, forma prin care se manifesta conducerea nemijlocită şi unitară a întregii activităţi valutare de către stat. Banca Naţională a României, în colaborare cu Guvernul, a trecut la organizarea şi deschiderea pieţei valutare interbancare

1996 – A încetat din viaţă Ioan Jak Rene Juvara (2 ianuarie 1913, București – 18 februarie 1996, București)

Medic chirurg, profesor universitar la Facultatea de Medicină din București, membru de onoare al Academiei Române

2008 – A încetat din viaţă Mihaela Mitrache (8 iulie 1955, București – 18 februarie 2008)

Actriță de teatru și film, a jucat la Teatrul Alexandru Davila din Pitești, Teatrul Ion Creangă și Teatrul Național din București

2014 – A încetat din viaţă Ruxandra Sireteanu (20 decembrie 1943, Craiova – 18 februarie 2014)

Importantă actriță română, a jucat la Teatrul Național Marin Sorescu Craiova, Teatrul de Stat din Oradea, Teatrul „Nottara” din București și în filme

 

#todaysmemory #Romaniafrumoasa #istoriaRomaniei #CourierdeMoldavie #CorneliuDiaconovici #StelianPopescu #PetreDumitrescu #NicolaeDrăganu #NicolaeDărăscu #EugenBoureanul #UniversitateaPopularăChișinău #DorinaDrăghici #ȘerbanCAndronescu #AdinaCaloenescu #IonStendl #BebeCotimanis #DinuOlăraşu #Manifestaţieanticomunistă

0 comentarii la „18 Februarie în istoria românilor

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: